Relaţii bilaterale

Republica MOLDOVA


Denumire oficială (inclusiv în limba de stat): Republica Moldova

Scurt istoric. Republica Moldova a devenit stat independent la data de 27 august 1991, în contextul destrămării Uniunii Sovietice. Din 16 martie 1994 participă la Parteneriatul pentru Pace al NATO. La 15 aprilie 1994 a devenit membru al Comunităţii Statelor Independente. Din 29 iunie 1995 este membră a Consiliului Europei.

Capitala şi principalele oraşe: Chişinău (capitală, 678.200 locuitori ), Bălţi (145.300 locuitori), Tiraspol (133.807 locuitori), Tighina (91.882 locuitori), Cahul (39.600 locuitori).

Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: 33.846 km².

Regiuni cu statut special: 1. Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (populaţie – 161.800 locuitori (estimare 2015), suprafaţă – 1848 km²), 2. Transnistria (populaţie – 505.153 locuitori, suprafaţă – 4163 km²).

32 raioane: Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Cantemir, Călăraşi, Căuşeni, Cimişlia, Criuleni, Donduşeni, Drochia, Dubăsari, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Hânceşti, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Ocniţa, Orhei, Rezina, Rîşcani, Sîngerei, Soroca, Străşeni, Şoldăneşti, Ştefan Vodă, Taraclia, Teleneşti, Ungheni.

3 municipalităţi (Chişinău, Bălţi şi Comrat).

Populaţia (număr şi compoziţie etnică): la 1 ianuarie 2015 populaţia stabilă era de 3.555.200 persoane (fără populaţia din stânga Nistrului şi Tighina/Bender). Naţionalităţi: 78% români, 8,3% ucraineni, 5,9% ruşi, 4.4% găgăuzi, 1.9% bulgari, 1.4% alţii (conform recensământului din 2004; rezultatele recensământului organizat în perioada 12-25 mai 2014 nu au fost deocamdată difuzate).

Religii: 93% ortodocşi, 1.98% protestanţi de orice curent, 0,88% alte religii, 1.35% fără religie (agnostici şi atei declaraţi), 2.24% religie nedeclarată.

Limba oficială: este limba română care se utilizează în toate sferele vieţii politice, economice, sociale şi culturale, inclusiv în instituţiile de stat şi ale administraţiei publice centrale şi locale.

Ziua naţională: 27 august (ziua declarării independenţei faţă de Uniunea Sovietică – 1991).

Forma de guvernământ: republică parlamentară.



Situaţia politică internă

Preşedinte, ales de Parlament prin vot secret: Nicolae Timofti (ales de Parlament la 16 martie 2012, mandat de 4 ani).

Prim-ministru: Pavel Filip.

Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe şi integrării europene în exerciţiu: Andrei Galbur.

Parlament: unicameral, 101 deputaţi aleşi pe liste de partid (sau ca independenţi), prin vot direct, de către cetăţeni, pentru un mandat de 4 ani. Următoarele alegeri legislative au avut loc la 30 octombrie 2016. Partide reprezentate în Parlament: Partidul Socialiştilor (24 mandate), Partidul Liberal-Democrat (19 mandate), Partidul Comuniştilor (21 mandate), Partidul Democrat (19 mandate), Partidul Liberal (13 mandate) şi 5 independenţi.



Relaţiile cu Uniunea Europeană

Cadrul de cooperare cu Uniunea Europeană este Acordul de Asociere (care include şi o componentă de liberalizare a schimburilor - DCFTA). Acesta a fost semnat la Bruxelles, la 27 iunie 2014 şi a fost ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la 2 iulie 2014.

Acordul marchează intrarea într-o nouă logică a interacţiunii Republica Moldova – Uniunea Europeană, fondată pe un cadru contractual modernizat, ce preia componente substanţiale ale acquis-ului comunitar şi care se bazează pe două elemente esenţiale: asocierea politică şi integrarea în piaţa unică europeană.

Din 28 aprilie 2014, cetăţenii Republicii Moldova posesori de paşapoarte biometrice pot călători, pe o perioadă de maximum 90 de zile în decurs de 180 de zile, fără viză, în spaţiul Schengen (inclusiv în Islanda, Norvegia, Elveţia, Liechtenstein) şi în statele membre UE care aplică parţial acquisul Schengen (România, Bulgaria, Cipru, Croaţia). Obţinerea regimului liberalizat de vize de scurtă durată a presupus un set complex de reforme, realizate începând cu anul 2011, în baza Planului de acţiune pentru liberalizarea regimului de vize (PALV).

Biroul Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău (redenumit Delegaţia UE, după intrarea în vigoare a Tratatului Lisabona) a fost deschis în 2005.

R. Moldova este participantă/membră a principalelor formate de cooperare regională: Procesul de Cooperare în Sud-Estul Europei (SEECP), Consiliul Cooperării Regionale (RCC), Iniţiativa Central-Europeană (ICE), Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), Coridorul de Transport Europa-Caucaz-Asia (TRACECA) şi GUAM.



Conflictul transnistrean

Noul stat a fost confruntat de la bun început cu problema separatismului, care a dus la confruntări armate în regiunea transnistreană (1992). În iulie 1992, Preşedinţii R. Moldova şi F. Ruse - Mircea Snegur şi Boris Elţîn - au semnat Acordul cu privire la principiile de soluţionare a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, în baza căruia, între altele, a fost instituit un format trilateral de pacificare.

La Summit-ul OSCE de la Istanbul (noiembrie 1999) a fost adoptată o decizie de retragere completă a armelor şi muniţiilor aparţinând trupelor ruse (fosta armată a 14-a sovietică). În perioada imediat ulterioară summit-ului (2002-2004), au fost înregistrate progrese limitate în retragerea muniţiilor. Nu au mai fost consemnate ulterior alte evoluţii; până în acest moment, angajamentele de retragere asumate la Istanbul nu au fost îndeplinite.

La cererea Republicii Moldova şi a Ucrainei, în noiembrie 2005 a fost lansată Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontiera dintre R. Moldova şi Ucraina (EUBAM). EUBAM are ca obiectiv, între altele, să contribuie la ameliorarea capacităţilor vamale şi abilităţilor de gestionare a frontierei de către R. Moldova şi Ucraina, să sprijine eforturile de combatere a crimei organizate transfrontaliere şi de apropiere a standardelor autorităţilor de frontieră şi a organelor de drept de cele ale UE.

La finele anului 2011 au fost reluate negocierile privind reglementarea transnistreană, în formatul „5+2” (R. Moldova, Ucraina, Rusia, OSCE, administraţia de la Tiraspol + SUA, UE). În 2012 au avut loc 5 runde de negociere, în 2013 – 4 runde, în 2014 – 2 runde, iar în 2015 o singură reuniune, cu caracter informal.

România are un interes firesc în rezolvarea conflictelor prelungite şi în consolidarea stabilităţii regionale din vecinătatea sa imediată. Persistenţa conflictului din Transnistria reprezintă o preocupare pentru România şi pentru Europa, dată fiind proximitatea geografică imediată faţă de graniţele Uniunii Europene

România se pronunţă pentru soluţionarea politică a dosarului transnistrean, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internaţional.


Legături către principalele site-uri oficiale din Republica Moldova:

august 2016

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice