Relaţii bilaterale

Republica MOLDOVA

 

Denumire oficială (inclusiv în limba de stat): Republica Moldova

Scurt istoric. Republica Moldova a devenit stat independent la data de 27 august 1991, în contextul destrămării Uniunii Sovietice. Din 16 martie 1994, Republica Moldova participă la Parteneriatul pentru Pace al NATO. La 15 aprilie 1994, a devenit membru al Comunităţii Statelor Independente. Din 29 iunie 1995, este membră a Consiliului Europei. Acordul de Asociere la UE a Republicii Moldova, inclusiv componenta de liberalizare a schimburilor (DCFTA), a  fost semnat la Bruxelles, la 27 iunie 2014. 

Capitala şi principalele oraşe: Chişinău (capitală, 685.900 locuitori ), Bălţi (146.300 locuitori), Tiraspol (133.807 locuitori), Tighina (91.000 locuitori), Cahul (30.018 locuitori).

Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: 33.846 km².

Regiuni cu statut special: 1. Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (populaţie – 160.700 locuitori (estimare 2015), suprafaţă – 1848 km²), 2. Transnistria (populaţie – 475.665  locuitori, suprafaţă – 4163 km²).

32 raioane: Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Cantemir, Călăraşi, Căuşeni, Cimişlia, Criuleni, Donduşeni, Drochia, Dubăsari, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Hânceşti, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Ocniţa, Orhei, Rezina, Rîşcani, Sîngerei, Soroca, Străşeni, Şoldăneşti, Ştefan Vodă, Taraclia, Teleneşti, Ungheni.

3 municipalităţi: Chişinău, Bălţi şi Comrat.

Populaţia (număr şi compoziţie etnică): potrivit datelor oficiale publicate în 2017,  populaţia stabilă era de  2.998.235 persoane (fără populaţia din stânga Nistrului şi Tighina/Bender), în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016 cu 2. 200 persoane. Mai mult de jumătate din populaţia ţării o constituie locuitorii mediului rural – 2034,1 mii persoane sau 57,3%, iar în mediul urban – 1516,8 mii persoane sau 42,7%. Naţionalităţi: 82,1% români, 6,6% ucraineni, 4,1% ruşi, 4.6% găgăuzi, 1.9% bulgari, 0,5% alţii (conform recensământului din 2014).

Religii: 96,8% ortodocşi, 1% protestanţi de orice curent, 0,1% catolici, 0,5% alte religii, 0,2% fără religie (agnostici şi atei declaraţi), 6,9% religie nedeclarată.

Limba oficială: este limba română care se utilizează în toate sferele vieţii politice, economice, sociale şi culturale, inclusiv în instituţiile de stat şi ale administraţiei publice centrale şi locale.

Ziua naţională: 27 august (ziua declarării independenţei faţă de Uniunea Sovietică – 1991).

Forma de guvernământ: republică parlamentară.


Situaţia politică internă

Preşedinte, ales de Parlament prin vot popular: Igor Dodon ( ales în noiembrie 2016, mandat de 4 ani).

Prim-ministru: Pavel Filip.

Ministru al afacerilor externe şi integrării europene în exerciţiu: Tudor Ulianovschi.

Parlament: unicameral, 101 deputaţi aleşi pe liste de partid (sau ca independenţi), prin vot direct, de către cetăţeni, pentru un mandat de 4 ani. Următoarele alegeri legislative vor avea loc la 24 februarie 2019. Partide reprezentate în Parlament: Partidul Socialiştilor (24 mandate), Partidul Democrat ( 41 mandate), Grupul Parlamentar Popular European (10 mandate), Partidul Liberal (9 mandate) Partidul Comuniştilor (6 mandate), Partidul Liberal Democrat (5 mandate), şi 6 independenţi.


Relaţiile cu Uniunea Europeană

Cadrul de cooperare cu Uniunea Europeană este Acordul de Asociere (care include şi o componentă de liberalizare a schimburilor - DCFTA). Acesta a fost semnat la Bruxelles, la 27 iunie 2014 şi a fost ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la 2 iulie 2014.

Acordul marchează intrarea într-o nouă logică a interacţiunii Republica Moldova – Uniunea Europeană, fondată pe un cadru contractual modernizat, ce preia componente substanţiale ale acquis-ului comunitar şi care se bazează pe două elemente esenţiale: asocierea politică şi integrarea în piaţa unică europeană.

Din 28 aprilie 2014, cetăţenii Republicii Moldova posesori de paşapoarte biometrice pot călători, pe o perioadă de maximum 90 de zile în decurs de 180 de zile, fără viză, în spaţiul Schengen (inclusiv în Islanda, Norvegia, Elveţia, Liechtenstein) şi în statele membre UE care aplică parţial acquisul Schengen (România, Bulgaria, Cipru, Croaţia). Obţinerea regimului liberalizat de vize de scurtă durată a presupus un set complex de reforme, realizate începând cu anul 2011, în baza Planului de acţiune pentru liberalizarea regimului de vize (PALV).

Biroul Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău (redenumit Delegaţia UE, după intrarea în vigoare a Tratatului Lisabona) a fost deschis în 2005.

R. Moldova este participantă/membră a principalelor formate de cooperare regională: Procesul de Cooperare în Sud-Estul Europei (SEECP), Consiliul Cooperării Regionale (RCC), Iniţiativa Central-Europeană (ICE), Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), Coridorul de Transport Europa-Caucaz-Asia (TRACECA) şi GUAM.


Conflictul transnistrean

Noul stat a fost confruntat de la bun început cu problema separatismului, care a dus la confruntări armate în regiunea transnistreană (1992). În iulie 1992, Preşedinţii R. Moldova şi F. Ruse - Mircea Snegur şi Boris Elţîn - au semnat Acordul cu privire la principiile de soluţionare a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, în baza căruia, între altele, a fost instituit un format trilateral de pacificare.

La Summit-ul OSCE de la Istanbul (noiembrie 1999) a fost adoptată o decizie de retragere completă a armelor şi muniţiilor aparţinând trupelor ruse (fosta armată a 14-a sovietică). În perioada imediat ulterioară summit-ului (2002-2004), au fost înregistrate progrese limitate în retragerea muniţiilor. Nu au mai fost consemnate ulterior alte evoluţii; până în acest moment, angajamentele de retragere asumate la Istanbul nu au fost îndeplinite.

La 22 iunie 2018, Adunarea Generală a ONU a adoptat cu o majoritate de voturi proiectul de rezoluție ”Retragerea completă și necondiționată a forțelor militare străine de pe teritoriul R. Moldova”.

La cererea Republicii Moldova şi a Ucrainei, în noiembrie 2005 a fost lansată Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontiera dintre R. Moldova şi Ucraina (EUBAM). EUBAM are ca obiectiv, între altele, să contribuie la ameliorarea capacităţilor vamale şi abilităţilor de gestionare a frontierei de către R. Moldova şi Ucraina, să sprijine eforturile de combatere a crimei organizate transfrontaliere şi de apropiere a standardelor autorităţilor de frontieră şi a organelor de drept de cele ale UE.

La finele anului 2011, au fost reluate negocierile privind reglementarea transnistreană, în formatul „5+2” (R. Moldova, Ucraina, Rusia, OSCE, administraţia de la Tiraspol + SUA, UE). În 2012, au avut loc 5 runde de negociere, în 2013 – 4 runde, în 2014 – 2 runde, iar în 2015 o singură reuniune, cu caracter informal. În 2016 (2-3 iunie), PiE germană a OSCE a reușit organizarea unei reuniuni „5+2” la Berlin care a consemnat reluarea negocierilor pe dosar după o pauză de doi ani. În 2017, a avut loc o rundă de negociere în format „5+2”  la Viena, în perioada 27-28 noiembrie 2017. Ultima rundă de negociere în acest format a fost organizată de PiE iataliană a OSCE la Roma, în intervalul 29-30 mai 2018.

România are un interes firesc în rezolvarea conflictelor prelungite şi în consolidarea stabilităţii regionale din vecinătatea sa imediată. Persistenţa conflictului din Transnistria reprezintă o preocupare pentru România şi pentru Europa, dată fiind proximitatea geografică imediată faţă de graniţele Uniunii Europene

România se pronunţă pentru soluţionarea politică a dosarului transnistrean, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internaţional.


Legături către principalele site-uri oficiale din Republica Moldova:

 

Septembrie 2018

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice