Relaţii bilaterale

Republica CIPRU

 

Prezentare generală

Relaţiile româno-cipriote sunt foarte bune, potenţate de colaborarea în cadrul UE, de cooperarea economică, precum şi de existenţa unei numeroase comunităţi româneşti în R. Cipru.

 

Reprezentare diplomatică 

România a stabilit relaţii diplomatice cu Cipru imediat după proclamarea independenţei de stat a acestei ţări (1960). La 13 noiembrie 1960 s-a convenit ca reprezentarea să fie la nivel de ambasadă.

Misiuni ale României:  

  • Ambasada României la Nicosia: însărcinat cu afaceri a.i. Cristian Voicu
  • Consulatul Onorific al României la Limassol: consul onorific Marios A. Klitou

Misiuni în România:

  • Ambasada R. Cipru la București: ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar, Excelenţa Sa domnul Dimitris Hatziargyrou (prezentarea scrisorilor de acreditare la 8 iulie 2015)
  • Consulatul Onorific al R. Cipru la Constanţa: consul onorific Loizos Antoniou Karageorges
  • Consulatul Onorific al R. Cipru la Focşani: consul onorific Mamas Koutsoyiannis



Cooperarea economică

La 18 noiembrie 2003 s-a înfiinţat Asociaţia Oamenilor de Afaceri Cipru-România, sub egida Camerei de Comerţ şi Industrie a Ciprului, iar la 7 octombrie 2004, a fost înfiinţată Camera Bilaterală de Comerţ şi Industrie România-Cipru.

În perioada 11-12 decembrie 2014, s-a desfăşurat, la Nicosia, cea de-a 15-a reuniune a Comisiei mixte interguvernamentale româno-cipriote de cooperare economică, industrială şi tehnică.

La 30 iunie 2016, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost de 59,23 milioane euro. Exporturile au fost de 36,22 milioane euro (în scădere cu 16,79% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015), iar importurile de 23,01 milioane euro (în creștere cu 3,14%).

La 31 august 2016 erau înregistrate în România 5.799 societăţi cu capital cipriot, reprezentând 2,82% din numărul total de firme cu capital străin. Capitalul investit este de 3,79 miliarde euro, reprezentând 9,37% din totalul investiţiilor străine în România. R. Cipru ocupă locul 4 în clasamentul investiţiilor de capital în România.

 

Cooperarea cultural-ştiinţifică și educațională

În domeniul cercetării ştiinţifice, există schimburi intense, iniţiate în 2007, când a fost semnat Protocolul de cooperare interguvernamentală româno–cipriotă în domeniul cercetării şi dezvoltării. În acest cadru, au avut loc sesiunile Comisiei Mixte româno-cipriote pentru cercetare şi dezvoltare, în noiembrie 2007 - Nicosia, decembrie 2009 - Bucureşti, noiembrie 2011 – Nicosia şi ianuarie 2014 - București. Proiectele selecţionate de Comisie se desfăşoară ulterior în instituţii sau unităţi de cercetare-dezvoltare din România și R. Cipru, inclusiv în instituţii de învăţământ superior. 

Semnarea celui de-al X-lea Program executiv de cooperare culturală, educaţională şi ştiinţifică între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru pentru anii 2016-2021 a avut loc la București, la 17 mai 2016.

 

Comunitatea românească

Comunitatea românească din R. Cipru este estimată la aprox. 25.000 persoane. Muncitorii români sunt încadraţi cu precădere în construcţii, turism şi servicii. Media creşterii forţei de muncă româneşti în R. Cipru a fost de 100% în 2006, 2007 şi de aproximativ 50% în anii 2008 şi 2009. Din luna martie 2013, datorită crizei, mulţi cetăţeni români au decis să părăsească insula, în cutare de noi oportunităţi de angajare în străinătate.

 Alianţa Românilor din Cipru este una din cele mai active organizaţii ale comunităţii româneşti.  Aceasta derulează proiectul Şcoala românească din Cipru, care asigură cursuri de limba română, istorie, geografie, în sistemul „Şcolii de Duminică”, la Nicosia, Limassol, Larnaca, Pafos, Dali şi Paralimni.

De la 1 decembrie 2007, apare prima publicaţie românească în R. Cipru, RO-MANIA. Din noiembrie 2010, publicaţia apare de două ori pe lună.

Primul preot român care a slujit pentru comunitatea românească din Cipru a fost părintele Matei Petre. Acesta a sosit în Cipru în anul 1996. După anul 2007 în Cipru au apărut şi alţi preoţi români. În prezent, în Cipru slujesc aproximativ 40 de preoţi români, toţi angajaţi ai Arhiepiscopiei Ciprului. Deşi aceştia slujesc în bisericile locale pentru credincioşii ciprioţi, se oficiază, cu încuviințarea conducerii Bisericii cipriote, şi slujbe pentru comunităţile româneşti, săptămânal, în localităţile Nicosia, Limassol, Pafos, Larnaca si Paralimni. La 1 octombrie 2012 a avut loc târnosirea Bisericii “Sf. Muceniţa Chiriachi şi Sf. Cuvios Ioan Iacob Romanul” în localitatea Episkopeiou, districtul Nicosia, construită din lemn, în stil maramureșean, urmare iniţiativei unui grup de enoriaşi, împreună cu preotului român Mega Ciprian, angajat de Arhiepiscopia Ciprului, Mitropolia de Tamssos şi Oreinis. Lăcaşul este pus la dispoziţia comunităţii româneşti, iar slujbele religiose se oficiază în limba română.

 

Condiţii de muncă

Guvernul cipriot a deschis piaţa muncii pentru cetăţenii din România şi Bulgaria începând cu 1 ianuarie 2007. La 13 iulie 2012, a fost semnat Memorandum-ul de cooperare între ministerele muncii din România şi R. Cipru. Principalele prevederi ale memorandum-ului se referă la: condiţiile de muncă ale muncitorilor, în conformitate cu prevederile cadrului juridic european în materie, prevenirea şi combaterea muncii la negru, identificarea şi controlul asupra firmelor de mediere şi plasare a forţei de muncă dintre cele două țări, verificarea documentelor de muncă ale angajatorilor şi angajaţilor, alte domenii de cooperare.

Detalii suplimentare se găsesc la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (http://www.anofm.ro/)

 

Direcţia Europa Occidentală şi Europa Centrală – octombrie 2016

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice