Relaţii bilaterale

UCRAINA


Prezentare generală

România a fost printre primele ţări care au recunoscut Ucraina ca stat independent.

Stabilirea de relaţii diplomatice, la 1 februarie 1992, a fost urmată imediat de înfiinţarea Ambasadei României la Kiev, în locul Consulatului General, care a funcţionat în capitala ucraineană din anul 1971. Ţara noastră acordă o atenţie specială dezvoltării relaţiilor cu Ucraina şi sprijină aspiraţiile sale europene. România  nu recunoaşte actul contrar dreptului internaţional de anexare a Crimeii de către Federaţia Rusă şi consideră Peninsula Crimeea parte integrantă a Ucrainei.


Vizite la nivel înalt

  • Ale Preşedintelui României în Ucraina: 27-28 mai 1999 – Kiev şi Cernăuţi; 17-19 septembrie 2002 – Kiev şi regiunea Odesa; 17 iunie 2003 – Cernăuţi (a fost semnat Tratatul privind regimul frontierei de stat); 23 ianuarie 2005, Kiev – participare la ceremonia de învestire în funcţie a omologului ucrainean; 2 decembrie 2005, Kiev – participare la Forumul Comunităţii pentru o Opţiune Democratică; 2-3 februarie 2006 – Kiev şi Cernăuţi, vizită oficială. A fost semnat Protocolul privind constituirea Comisiei Mixte Prezidenţiale Româno - Ucrainene; 15 ianuarie 2007 – inaugurarea podului istoric peste Tisa şi a punctului de trecere al frontierei Sighetu Marmaţiei; vizită privată la Slatina; 20 august 2008, vizită de lucru; 7 iunie 2014, Kiev – participare la ceremonia de învestire în funcţie a omologului ucrainean; 17 martie 2015, Kiev – vizită oficială.
  • Ale Preşedintelui Ucrainei în România: 2 iunie 1997 – Constanţa (a fost semnat Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare); 21 aprilie 2005 – Bucureşti, vizită oficială; 5 iunie 2006 – participare la Forumul Mării Negre pentru Dialog şi Parteneriat; 15 ianuarie 2007 – inaugurarea podului istoric peste Tisa şi a punctului de trecere al frontierei Sighetu Marmaţiei – Solotvino, vizită de lucru la Sighetu Marmaţiei; 30-31 octombrie 2007 – vizită oficială; prima sesiune a Comisiei Mixte Prezidenţiale Româno - Ucrainene; 3-4 aprilie 2008 – participare la Summit-ul NATO de la Bucureşti; 21 aprilie 2016, București – vizită oficială.

Preşedinţii României şi Ucrainei au avut întâlniri şi în marja diverselor reuniuni internaţionale.


Vizite la nivelul primilor miniştri

  • Ale Prim-ministrului României, în Ucraina: 29 martie 1996 – vizită de lucru. Au fost semnate, la Ismail, acorduri de cooperare în domeniile transporturilor rutiere şi aeriene, ştiinţei şi tehnologiei, sănătăţii şi ştiinţelor medicale, relaţiilor consulare.
  • Ale Prim-ministrului Ucrainei, în România: 29-30 ianuarie 2002 – a II-a sesiune a Consiliului Consultativ Interguvernamental Româno-Ucrainean de Colaborare Comercial - Economică şi un forum al oamenilor de afaceri români şi ucraineni.
  • 2 octombrie 2014 – vizită de lucru comună la Kiev; a fost semnat Acordul privind Micul Trafic de Frontieră.

Întâlniri ale prim-miniştrilor în format multilateral: în marja ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Londra (27 iulie 2012).


Vizite la nivelul miniştrilor de externe

  • Ale ministrului român de externe, în Ucraina: 3 mai 1997, Kiev – parafarea Tratatului cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina; 27 noiembrie 2001, Kiev şi Cernăuţi; 15 august 2002, Ialta; 23 ianuarie 2005 – participare la ceremonia de învestire a preşedintelui ucrainean; 22 martie 2005; 2 decembrie 2005 – participare la Forumul Comunităţii pentru o Opţiune Democratică; 2-3 februarie 2006 – participare la vizita oficială în Ucraina a preşedintelui României; 23 mai 2006, Kiev – participare la Summit-ul GUAM. Întrevedere cu ministrul afacerilor externe ucrainean; 24 iunie 2006, Odesa - participare la cea de-a 134-a masă rotundă a Fundaţiei Bergedorf, The Black Sea Between the EU and Russia: Security, Energy, Democracy, întrevedere bilaterală cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei; 4 iulie 2006, Odesa - rundă de negocieri româno-ucrainene la nivel de ministru de externe; 14 februarie 2008, Kiev – reuniunea miniştrilor de externe din statele UE şi din regiunea Mării Negre; 22-23 ianuarie 2009 – Kiev, vizită de lucru; 9-10 noiembrie 2011 – Kiev, vizită oficială; 10 martie 2014 – Kiev, vizită de lucru.
  • Ale ministrului ucrainean de externe, în România: 3- 4 septembrie 1992; 18-20 februarie 1999; 18 februarie 2004; 10 noiembrie 2005; 5 iunie 2006 – participare la Forumul Mării Negre pentru Dialog şi Parteneriat; 30-31 octombrie 2007 – participare la vizita oficială a preşedintelui Ucrainei şi la prima sesiune a Comisiei Mixte Prezidenţiale Româno - Ucrainene; 3-4 aprilie 2008 - participare la Summit-ul NATO de la Bucureşti; 18 mai 2011 - vizită oficială la Bucureşti;13 septembrie 2013 – Bucureşti, vizită oficială, 17 februarie 2015, vizită oficială.
  • Vizita comună a miniștrilor român și ucrainean ai afacerilor externe în regiunea de frontieră la Sighetu Marmației și Solotvino, 6 mai 2016.

Întâlniri ale miniştrilor de externe în format multilateral: 27 martie 2010 - cu ocazia participării la Conferinţa internaţională Brussels Forum; 2 decembrie 2010, Astana - în marja Summit-ului OSCE; aprilie 2011, Luxemburg - cu prilejul reuniunii Grupului de Prieteni ai Ucrainei; aprilie 2011, Berlin – în marja reuniunii Comisiei NATO – Ucraina; iulie 2011, Luxemburg – cu prilejul reuniunii Grupului de Prieteni ai Ucrainei; aprilie 2012, Bruxelles – cu ocazia ministerialei NATO; septembrie 2012, New York – în marja Adunării Generale a ONU; decembrie 2013 – Kiev, în marja reuniunii Consiliului Ministerial al OSCE; aprilie 2014 – Bruxelles, în marja reuniunii NATO-Ucraina; 13 mai 2015, Antalya, în marja reuniunii Comisiei NATO-Ucraina.


Formate mixte de dialog şi cooperare

a) formatele de cooperare înfiinţate în baza unor decizii politice la nivel de şefi de stat – Comisia Mixtă Prezidenţială Româno-Ucraineană (CMPRU). La 2 februarie 2006, a fost semnat, la Kiev, Protocolul privind constituirea Comisiei Mixte Prezidenţiale Româno-Ucrainene. Obiectivul principal al creării Comisiei a vizat impulsionarea progresului pe principalele teme de interes ale agendei bilaterale. Cu ocazia vizitei preşedintelui Klaus Iohannis la Kiev, la 17 martie 2015, s-a stabilit reluarea întâlnirilor Comisiei. La 21 aprilie 2016, cu ocazia vizitei preşedintelui Petro Poroşenko în România, a fost semnat Protocolul pentru relansarea activităţii Comisiei.

b) formatele de cooperare constituite în temeiul prevederilor unor tratate, acorduri şi convenţii bilaterale şi/sau trilaterale – Comisia mixtă interguvernamentală româno-ucraineană pe problemele asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorităţilor naţionale, Comisia mixtă româno-ucraineană pentru cooperarea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică, Comisia mixtă româno-ucraineană însărcinată cu verificarea traseului frontierei şi cu întocmirea unei noi documentaţii de frontieră, Comisia mixtă tripartită privind cooperarea în zona formată din ariile protejate ale Deltei Dunării şi Prutului de Jos şi altele.


Reprezentare diplomatică

Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Ucraina este domnul Cristian-Leon Țurcanu (de la 29 august 2016).

În aprilie 1995 a fost deschis Consulatul General al României la Odesa. Consulul general al României la Odesa este domnul Emil Rapcea (de la 11 aprilie 2012).  

În mai 1999 a fost deschis Consulatul General al României la Cernăuţi. Consulul general al României la Cernăuţi este doamna Eleonora Moldovan (de la 27 noiembrie 2012).

În mai 2016 a fost inaugurat Consulatul României la Solotvino. Consulul desemnat al României la Solotvino este domnul Gabriel Nicola.



Cooperare economică şi în domeniul dezvoltării

– milioane USD –

Anul

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Total

1.991,7

813,0

1.426,7

2.226,9

1.709,5

1.894,5

1.439,1

966,93

Export

1.220,2

487,2

706,7

1.130,0

1.073,4

1.286,3

826,40

345,08

Import

771,5

325,8

720,0

1.096,8

636,1

608,2

612,79

621,85

Sold

+448,7

+161,4

-13,3

+33,3

+437,4

+678,1

+213,61

276,77


La data de 30.06.2016 volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Ucraina a fost de 590,08 milioane USD, din care exportul a fost de 215,14 milioane USD şi importul de 375,04 milioane USD, soldul fiind de 159,9 milioane USD în favoarea Ucrainei.

La 30.06.2016 volumul schimburilor totale a crescut cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015, exportul a crescut cu 16,1%, iar importul s-a majorat cu 30,17%. În primele șase luni din 2016, în comerțul României cu țările din afara UE, Ucraina ocupa locul 11 la export (pondere 2.80%) și locul 4 la import (pondere 4,64%)

Investiţii de capital din Ucraina:

La 31.03.2016 erau înregistrate în România un număr de 603 de societăți mixte româno – ucrainene, cu un capital total investit de 11,971 milioane USD, Ucraina ocupând locul 59 în topul investitorilor străini (conform ONRC).


Cooperare cultural-ştiinţifică şi în sfera dezvoltării umane

Se negociază încheierea unui nou Protocol de colaborare în domeniul învăţământului între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului din România şi Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei din Ucraina.

Un nou Protocol de colaborare între Ministerul Culturii din România şi Ministerul Culturii din Ucraina este în curs de negociere.

România are în vedere deschiderea unui Institut Cultural Român la Kiev, în etapă iniţială, şi o filială a acestuia la Cernăuţi, în cadrul Consulatului General al României de la Cernăuţi, în perspectivă.

Din anul 2007 în cadrul Ambasadei Ucrainei la Bucureşti funcţionează un Centru Cultural şi de Informare al Ucrainei. La 18 decembrie 2009 a fost inaugurată Casa de Cultură Ucraineană la Timişoara.


Minoritatea/Comunitatea română

Comunitatea românească ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) şi „moldoveni” (258.600 persoane). Repartiţia numerică a etnicilor români pe zone şi localităţi: în regiunea Cernăuţi – 181.780 de românofoni, în regiunea Transcarpatia – 32.152 de etnici români; trăiesc, în principal, în raioanele Teaciv şi Rahiv. În regiunea Odesa, la ultimul recensământ al populaţiei, s-au declarat români 724 de persoane, iar 123.751 – moldoveni. Alte regiuni locuite în mod compact de români: Kirovograd, Nikolaev, Herson, Ananiev, Balta.

Probleme cu care se confruntă minoritatea română din Ucraina: accesul la învăţământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române  în administraţie şi în justiţie, finanţarea activităţilor asociaţiilor minorităţii române, media în limba română, păstrarea identităţii religioase, reprezentarea la nivelul administraţiei, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăţilor care au aparţinut comunităţii româneşti  etc.

Comisia mixtă interguvernamentală româno-ucraineană pe problemele asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorităţilor naţionale, constituită în temeiul articolului 13 din Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, reprezintă un cadru de cooperare în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de cele două state în ceea ce priveşte menţinerea şi dezvoltarea identităţii etnice, lingvistice, religioase şi culturale a minorităţii române din Ucraina şi a minorităţii ucrainene din România, aceasta evaluând periodic modul de îndeplinire a prevederilor relevante din tratat. Comisia se întruneşte în sesiuni anuale; au avut loc cinci sesiuni: 10-12 noiembrie 1998 (Bucureşti), 25-26 noiembrie 1999 (Kiev), 17-18 mai 2001 (Bucureşti), octombrie - decembrie 2002 (la Bucureşti, respectiv Cernăuţi), noiembrie 2006 (Bucureşti). La 7 aprilie 2016, la Cernăuţi, a avut loc o reuniune informală a co-președinților român și ucrainean ai Comisiei mixte.

Ministerul Afacerilor Externe al României depune toate eforturile pentru ca relaţiile politico-diplomatice dintre România şi Ucraina să evolueze inclusiv în beneficiul comunităţii româneşti.


Accesul cetăţenilor români pe piaţa locală a forţei de muncă

Este reglementat potrivit dreptului intern.

DEEAC – octombrie 2016

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice