Relaţii bilaterale

Republica SLOVENIA


Denumire oficială: Republica Slovenia (Republika Slovenija)

Capitala şi principalele oraşe: Ljubljana (capitala), Maribor, Celje, Kranj

Suprafaţă: 20.273 km2

Populaţia: 2,063,077 (1 iulie 2015); sloveni 83%, sârbi 2%, croaţi 2%, bosniaci 1%, 12% alţii.

Limba oficială: slovenă, la care se adaugă limbile maghiară şi italiană în regiunile cu populaţie mixtă.

Ziua Naţională: 25 iunie (proclamarea independenţei Republicii Slovenia - 1991).

Constituţia: adoptată la 23 decembrie 1991, amendată la 14 iulie 1997 şi la 25 iulie 2000.

Religie: Predomină romano-catolicii (72%), urmaţi de creştin-ortodocşi (2,4%).

Moneda naţională: euro

Scurt istoric: Manuscrisele Freising, cele mai vechi documente scrise într-un dialect sloven şi primele documente slave în alfabetul latin datează din jurul anului 1000. În secolele XIII-XIV, cele mai multe dintre regiunile Sloveniei au intrat sub dominaţia Casei de Habsburg, devenind mai târziu parte a Imperiului Austro-Ungar. În 1848, odată cu mişcarea „Primăvara popoarelor", a apărut un puternic curent pentru o Slovenie unită. După prăbuşirea Imperiului austro-ungar în 1918, teritoriul a intrat în componenţa Regatului sârbilor, croaţilor şi slovenilor, denumit ulterior (1929) Regatul Iugoslavia. După refacerea Iugoslaviei la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Slovenia a devenit o parte a Republicii Socialiste Federale Iugoslavia. Slovenia şi-a obţinut independenţa faţă de Iugoslavia la 25 iunie 1991. Este membru al NATO şi al Uniunii Europene din 2004. 


Informaţii politice

Forma de guvernământ: republică parlamentară

Şeful statului: Borut Pahor, reales în funcție la 12 noiembrie 2017

Premier: Miro Cerar (preşedintele Partidului Centrului Modern – SMC).

Ministrul afacerilor externe: Karl Erjavec, Preşedintele Partidului Pensionarilor (DeSUS)


Situaţia politică internă

Coaliţia guvernamentală de centru-stânga formată din: Partidul Centrului Modern – SMC, Social-Democraţii (SD), Partidul Pensionarilor (DeSUS).

Parlament: Structura legislativului Republicii Slovenia (format din 90 de membri) este următoarea: Partidul Centrului Modern – SMC – 36 de locuri, Partidul Pensionarilor (DeSUS) – 10 locuri, Social-Democraţii (SD) – 6 locuri, Partidul Democrat Sloven (SD) – 21 locuri, Stânga Unită (ZL) – 6 locuri, Noua Slovenie (NSi) – 5, Alianţa Alenka Bratušek (ZaAB) – 4 locuri în Parlament. În Parlamentul sloven există, de asemenea, un număr de 2 parlamentari care reprezintă minorităţile italiene și maghiare.

Legături către principalele site-uri oficiale:

Profil socio-economic

Parte a zonei Euro încă din 2007, economia slovenă s-a relansat în ultimii ani, depășind criza economico-financiară care o afectase profund. Astfel, în 2016 a crescut numărul investițiilor străine într-un mod semnificativ, s-a dezvoltat foarte mult turismul, în timp ce rata șomajului a scăzut, în special în rândul tinerilor. În mai 2016 Comisia Europeană a notificat ieșirea Sloveniei din procedura de deficit excesiv, cu mențiunea că țara și-a redus deficitul bugetului de stat în conformitate cu regulile Pactului de Stabilitate și Creștere, dar totodată că reformele trebuie continuate. 

Specialiștii estimează continuarea acestui trend de creștere moderată a economiei și în următorii doi ani. În 2016, PIB-ul R. Slovenia (18.698 Euro/loc.) a crescut cu cca. 2,7 față de cel înregistrat în 2015, iar principalele domenii care au contribuit la creșterea economiei slovene au fost exportul și investițiile străine.

Slovenia are o infrastructură excelentă, o forţă de muncă bine formată şi o poziţie geografică strategică între Balcani şi Europa de Vest, fiind una dintre ţările cu cele mai mari venituri pe cap de locuitor din Europa Centrală.

Principalele ramuri industriale: metalurgie feroasă şi neferoasă, producţia de înaltă tehnologie, producţia de autoturisme şi camioane, industria lemnului, industria textilă, produse chimice şi farmaceutice, maşini-unelte.

Principalii parteneri comerciali: Germania, Italia, Austria, Croația.


Afaceri europene

Republica Slovenia este membră a Uniunii Europene de la 1 mai 2004.

În primul semestru al anului 2008, Slovenia a deţinut preşedinţia Consiliului UE. Slovenia este membră a spaţiului Schengen şi a zonei Euro.

Din martie 2011, Ljubljana găzduieşte sediul Agenţiei Europene pentru Reglementare în domeniul Energiei (ACER).

În septembrie 2016, Banca Europeană de Investiții (BEI) a inaugurat un oficiu la Ljubljana.


Reprezentarea în instituţii europene:

  • Comisia Europeană: Violeta Bulc – comisar european pentru transport
  • Consiliul Uniunii Europene: 4 voturi
  • Parlamentul European: 8 europarlamentari
  • Comitetul regiunilor: 14 reprezentanţi (7 membri plini şi 7 supleanţi)
  • Comitetul Economic şi Social European: 7 reprezentanţi

     

Politică externă

Politica externă a Republicii Slovenia are la bază valorile independenţei şi statalităţii slovene, ale Constituţiei, valorile Uniunii Europene, precum şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Pacea, securitatea, bunăstarea, bunele relaţii bilaterale, o Uniune Europeană puternică și un sistem multilateral puternic sunt obiective fundamentale ale politicii externe slovene. Republica Slovenia acordă o importanță deosebită regiunii Balcanilor de Vest.

Priorităţile majore ale guvernului sloven în politica externă sunt: promovarea diplomaţiei economice şi apărarea intereselor politice şi de securitate. Strategia de politică externă pune accent pe temele predilecte ale diplomaţiei slovene: cultivarea bunelor relaţii bilaterale, în special cu ţările vecine, cu ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est, dar şi cu marile puteri, susţinerea Balcanilor de Vest. Alte priorităţi ale Sloveniei includ respectarea drepturilor omului, promovarea păcii şi securităţii, diplomaţia preventivă, soluţionarea paşnică a conflictelor şi soluţionarea aspectelor care decurg din succesiunea statală în conformitate cu normele internaţionale, lupta împotriva terorismului, a traficului de droguri şi a criminalităţii organizate, rezolvarea problemelor legate de schimbările climatice, promovarea dezvoltării durabile şi conservarea resurselor de apă, siguranţa pădurilor şi diversitatea geografică şi biotică.

Decembrie 2017

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice