Relaţii bilaterale

Regatul SUEDIEI


Denumire oficială: Suedia (Sverige în suedeză) sau Regatul Suediei (Konungariket Sverige).

Capitala şi principalele oraşe: Stockholm (capitala), Göteborg; Malmo; Uppsala; Linkoping, Norrkoping; Jonkoping, Helsingborg; Östersund

Suprafaţă şi diviziuni teritoriale: 450.295 km². Suedia este împărţită în 21 de comitate (län). În fiecare comitat există un birou administrativ (länsstyrelse) numit de guvern şi un consiliu (landsting) ales. Fiecare comitat este mai departe divizat în comune (kommuner).

Populaţia: 9.938.648 (la 31 august 2016, conform Statistics Sweden)

Limba oficială: suedeza

Ziua naţională: 6 iunie – Ziua Drapelului Suedez, celebrată din 1916, devenită zi naţională, din 1983.

Religieevanghelici luterani (82%), romano-catolici, ortodocşi, baptişti, musulmani, evrei

Moneda naţională: Coroana suedeză (SEK), Krona = 100 öre

Prefix telefonic internaţional: + 46

Scurt istoric: După ce în secolele IX şi X, în Suedia a înflorit cultura vikingă, în 1397 cele 3 ţări scandinave Norvegia, Danemarca şi Suedia au fost unite sub un singur rege (Uniunea de la Kalmar). Statul suedez modern este fondat în 1523, prin destrămarea Uniunii de la Kalmar şi alegerea primului rege al Suediei, Gustav Vasa. Expansiunea teritorială din secolul XVII conduce la formarea Imperiului Suediei. Finlanda, ca şi alte teritorii din afara Peninsulei Scandinave, sunt, însă, pierdute treptat în secolele XVIII şi XIX. În urma războaielor napoleoniene, Norvegia este cedată Suediei, iar tentativa de păstrare a suveranităţii se soldează cu campania militară a Regelui Suediei împotriva Norvegiei (1814), încheiată prin constituirea uniunii personale, care va dura până în 1905. Această campanie militară a fost ultimul război în care a fost angrenată Suedia. Din 1814, a fost adoptată politica de nealiniere pe timp de pace şi de neutralitate în timp de război, în vigoare şi astăzi. Suedia a rămas o ţară neutră în timpul celor două războaie mondiale. A continuat să fie nealiniată în timpul Războiului Rece şi nu este, în prezent, membră a nici unei alianţe militare.


Informaţii politice

Forma de guvernământ: monarhie constituţională

Şeful statului: Regele Carl XVI Gustaf (din septembrie 1973)

Primul ministru: Stefan Löfven (din septembrie 2014)

Ministrul afacerilor externe: Margot Wallström (din octombrie 2014)

Situaţia politică internă: Guvernul de centru-stânga, condus de premierul Stefan Löfven, nu este sprijinit de o majoritate în Parlament.

Parlamentul: Actuala configuraţie politică a Parlamentului include următoarele partide: coaliţia de guvernare (formată din:

Partidul Social Democrat şi Partidul Verzilor) şi opoziţia (formată din Partidul Moderat, Democraţii Suedezi, Partidul de Centru, Partidul Liberal, Partidul de Stânga, Partidul Creştin – Democrat ).

Următoarele alegeri legislative vor avea loc în 2018.

Legături către principalele site-uri oficiale


Profil socio-economic

Situaţia economică şi socială: Regatul Suediei se numără printre cele mai competitive ţări din lume. Suedia a fost prima ţară UE care a depăşit criza economică şi financiară din perioada 2008-2009, beneficiind şi de efectul protector al măsurilor de consolidare adoptate în urma crizei puternice din anii 1992-1993 (incluzând un plafon al cheltuielilor, un nivel maxim al inflaţiei şi un surplus bugetar de 2% din PIB, anual), criza fiind întâmpinată de pe o poziţie fiscală solidă.

Inflaţie: 0,8% (martie 2016).

Şomaj: 7,7% (martie 2016).

Principalele ramuri industriale: industriile forestieră, minieră, producţia de înaltă tehnologie, telecomunicaţii

Principalii parteneri comerciali: Germania, Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Regatul Ţărilor de Jos, SUA


Afaceri europene

Membră din 1995, Suedia are o vastă experienţă de acţiune în UE, dobândită inclusiv în cadrul structurilor în care era deja inclusă în cei 35 de ani care au precedat momentul aderării, respectiv Acordul Economic de Liber Schimb (AELS) şi Spaţiul Economic European (SEE).

De la momentul aderării la UE, la 1 ianuarie 1995, Suedia s-a implicat activ în problematica europeană.

Suedia, alături de Marea Britanie şi Danemarca, nu participă la Zona Euro.

La 25 martie 2001, Suedia a devenit stat membru al spaţiului Schengen.

Suedia este unul dintre statele Uniunii cu o economie orientată spre export (50% din PIB este generat de exporturi), cu rol activ şi constructiv în cooperarea europeană.

În perioada 1 iulie-31 decembrie 2009, Suedia a deţinut preşedinţia Consiliului UE.

Domenii de interes pentru Suedia în cadrul UE: competitivitatea, încheierea de acorduri de liber schimb cu ţări terţe, mediul (reducerea poluării aerului), drepturile omului/egalitatea şanselor (incluziunea socială a romilor), protecţia socială, justiţie şi afaceri interne (migraţie ilegală şi trafic de persoane).


Relaţii internaţionale

Suedia este stat membru al ONU, OSCE, OCDE, Consiliul Nordic.

Suedia are o politică externă activă şi pragmatică, subsumată obiectivului de creştere a exporturilor (actualul guvern şi-a propus continuarea creşterii volumului exporturilor suedeze).

De-a lungul secolului 20, politica externă suedeză s-a bazat pe principiile non-alinierii, în timp de pace, şi al neutralităţii, pe timp de război. La baza politicii de securitate a Suediei se află principiul ne-participării la alianţele militare. Rolul Suediei, de mediator şi partener de dialog, este strâns legat de poziţia sa de neutralitate.

Suedia continuă politica sa tradiţională de neutralitate. Se bucură de un nivel ridicat de credibilitate pe plan internaţional. Participă activ la operaţiuni de pace derulate în plan internaţional, sub egida ONU, UE sau NATO.

Suedia va fi membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în perioada 2017-2018.

Suedia nu este membră NATO, ci membru-partener al Parteneriatului pentru Pace din cadrul NATO.

octombrie 2016

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice