Relaţii bilaterale

UNGARIA


Denumire oficială: Ungaria (Magyarország)

Capitala şi principalele oraşe: Budapesta (capitală), Debrecen, Miskolc, Szeged, Pécs, Győr

Suprafaţă şi diviziuni teritoriale: 93.028 km2 (locul 109 în lume), împărţită în 19 regiuni, 23 de regiuni urbane şi capitala.

Populaţie: 9.937.628 persoane, potrivit rezultatelor recensământului din 2011. Datele indică o scădere a numărului de persoane cu 260.687 (2,6%) faţă de situaţia din 2001; 83,6% sunt maghiari, 3,1 % sunt romi şi 13,3% alte naţionalităţi.

Limba oficială: maghiară.

Ziua naţională se sărbătoreşte la 20 august, reprezentând Ziua Sfântului Ştefan”, fondatorul statului ungar. De asemenea, conform Constituţiei, sunt considerate sărbători naţionale şi zilele de 15 martie (comemorarea revoluţiei de la 1848) şi 23 octombrie (aniversarea Revoluţiei ungare de la 1956).

Religie: romano-catolici (aprox. 37,1%), calvini (aprox. 11,6%), comunităţi luterane (aprox. 2,2%), greco-catolici (1,8%) şi de alte religii.

Moneda naţională: forintul (HUF); 1 HUF = 100 fillér.

Prefix telefonic internaţional: +36.

Scurt istoric: Ungaria s-a format ca regat creştin în anul 1000. În perioada Evului Mediu a fost parte a Imperiului Habsburgic şi ulterior a imperiului dualist Austro-Ungar. Ungaria a devenit republică independentă la 16 noiembrie 1918, după dizolvarea Imperiului Austro-ungar. A semnat Tratatul de Pace de la Versailles, care a consfinţit destrămarea Imperiului Austro-ungar la 4 iunie 1920. În 1947 s-a instalat regimul comunist, care a fost la putere până în 1989. În 1990, în Ungaria s-au organizat primele alegeri libere şi a început să dezvolte o economie de piaţă. A devenit membră a NATO în 1999 şi a UE în 2004.


Informaţii politice

Formă de guvernământ: republică (conform art. B, alin. 2 din Constituţia Ungariei, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012).

Şeful statuluiPreşedinte János Áder (din 10 mai 2012)

Primul ministruViktor Orbán (din 29 mai 2010, reconfirmat la 10 mai 2014)

Ministrul afacerilor externe şi comerţului exteriorPéter Szijjártó (din 23 septembrie 2014)

Coaliția de centru-dreapta Alianța Civică, formată din Uniunea Tinerilor Democraţi şi Partidul Popular Creştin Democrat a câştigat alegerile parlamentare desfăşurate la 6 aprilie 2014, cu 66,83% din totalul voturilor exprimate.

Parlamentul: Conform prevederilor noii legi electorale, adoptate în luna decembrie 2011, Adunarea Naţională ungară este compusă din 199 de membri (106 mandate individuale şi 93 pe listă), aceștia fiind aleşi direct prin sufragiu universal, pentru patru ani. Sesiunea inaugurală a noului Parlament ungar a avut loc la 6 mai 2014, Preşedintele Adunării Naţionale ungare, László Kövér, fiind ales pentru un nou mandat în această funcţie, pe care o deținea din 6 august 2010.

Actuala configuraţie politică a Parlamentului include următoarele grupuri parlamentare: Uniunea Tinerilor Democraţi, Partidul Popular Creştin Democrat, Partidul Socialist Ungar, Jobbik - Mişcarea pentru Ungaria, Partidul „Politica Poate Fi şi Altfel”, Coaliția Democratică, „Împreună”, „Dialog pentru Ungaria”, Partidul Liberal Ungar, alături de 1 independent.

Legături către principalele site-uri oficiale:


Profil socio-economic

Situaţia economică şi socială:

Principalele ramuri industriale: minerit, industrie metalurgică, materiale de construcții, industria alimentară, produse electronice, textile, produse chimice, produse farmaceutice, industrie constructoare de mașini, tehnologia informației.

Principalii parteneri comerciali: Germania, Austria, România, F. Rusă, Slovacia, Franța.

Indicatori macroeconomici:

În trimestrul II din 2016, potrivit satelor Eurostat și Portfolio, economia Ungariei a avut o creștere de 1,8% comparativ cu perioada similară din 2015 (locul 13 în UE). În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul comunitar estimează că economia ungară va înregistra o creștere de 2,5% în 2016, susținută de servicii și export, urmând ca în 2017 ritmul de creștere să accelereze la 2,8%.

Produsul Intern Brut: creștere de 2,7% în 2015 față de anul anterior. Potrivit estimărilor publicate de Oficiul de Statistică ungar, produsul intern brut ungar a crescut cu 1,8% pe seria ajustată sezonier în semestrul I 2016, comparativ cu perioada similară a anului trecut, după ce în trimestrul II, avansul PIB a fost de 1% față de trimestrul II din 2015.

Rata inflaţiei: 0,1% în 2015, 1,7% preconizat pentru 2016.

Rata şomajului: 6,7% în 2015 (în scădere faţă de 7,7% în 2013), acest trend se va menține și în 2016.

Datoria externă:  76,9% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2016, în creștere față de 75,3%, înregistrată la sfârșitul anului 2015, potrivit Băncii Naționale a Ungariei (MNB).

Deficitul bugetar: 2,1% din PIB în 2015, 2,0% din PIB prognozat pentru 2016. Conform MNB, pentru perioada 1 aprilie 2015 - 31 martie 2016, acesta a fost de 1,5% din PIB.


Afaceri europene

Ungaria a devenit membru al Uniunii Europene în mai 2004, alături de alte 9 state. A intrat în spaţiul Schengen în 2007. Ungaria este încadrată în categoria statelor de dimensiuni medii ale UE, ocupând locul 13 din perspectiva populaţiei şi locul 12 din perspectiva suprafeţei teritoriale.

În perioada ianuarie – iunie 2011 a deţinut Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, având ca priorităţi securitatea energetică, consolidarea guvernanţei economice, extinderea spaţiului Schengen, Balcanii de Vest etc. În această perioadă a contribuit decisiv la adoptarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării şi a Strategiei Cadru a UE pentru incluziunea roma.

Domenii de interes pentru Ungaria în cadrul UE: reforma UE, migrația, apărarea, securitatea energetică, protecţia mediului, extinderea, relaţiile cu vecinătatea, inovarea.

La 2 octombrie 2016 în Ungaria a avut loc un referendum pe tema sistemului cotelor obligatorii de relocare a imigranților. Întrebarea adresată alegătorilor ungari a fost: Doriţi ca Uniunea Europeană să poată impune relocarea obligatorie în Ungaria a cetăţenilor „neungari” fără aprobarea Parlamentului (ungar)?” Etnicii maghiari cu dublă cetăţenie care trăiesc în afara graniţelor Ungariei au avut, de asemenea, posibilitatea de a vota. 98,34% din participanții la referendum au răspuns negativ la întrebarea care le-a fost adresată, respingând astfel ideea de cote obligatorii de distribuire a migranților. Prezența la vot a fost de 43,42% din alegătorii cu drept de vot, sub pragul minim necesar de 50%+1.

Reprezentarea în instituţii europene:

  • Comisia Europeană: Tibor Navrascisc, comisar pentru Cultură, Educaţie, Tineret şi Sport
  • Consiliul UE: 12 voturi
  • Parlamentul European: 21 europarlamentari
  • Comitetul Regiunilor: 12 reprezentanţi
  • Comitetul Economic şi Social European: 12 reprezentanţi


Relaţii internaţionale

La 20 decembrie 2011, MAE ungar a prezentat un document-concept privind strategia de politică externă a Ungariei, care înglobează experienţa deţinerii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi care prezintă următoarele arii prioritare: politica regională; orientarea euro-atlantică şi deschiderea globală (consolidarea relaţiilor cu spaţii mai puţin tradiţionale pentru politica externă a Ungariei, mai ales în contextul evoluţiilor economice).

Ungaria este stat membru al ONU, NATO, OSCE, Grupului Vişegrad.

 

Direcţia Europa Occidentală – Europa Centrală, octombrie2016

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice