Relaţii bilaterale

UNGARIA

Relațiile bilaterale româno-ungare au caracter de parteneriat strategic, în conformitate cu Declaraţia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI, semnată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002. Cooperarea politică şi sectorială este intensă, fiind deja implementate sau aflate în desfăşurate numeroase proiecte de anvergură în domenii precum: transporturi, energie, mediu, dezvoltare regională etc.

Relaţiile diplomatice dintre România şi Ungaria au fost stabilite la nivel de legaţie în 1920. În anul 1944, relaţiile diplomatice au fost suspendate, fiind reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă în anul 1954.

Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996, intrat în vigoare la 27 septembrie 1996, reprezintă un reper în redefinirea relaţiilor bilaterale.

Şedinţa comună a celor două guverne din 20 octombrie 2005, de la Bucureşti, a constituit o premieră în istoria relaţiilor bilaterale şi în regiune, fiind pentru prima dată când cele două guverne s-au întâlnit pentru a identifica liniile de convergenţă ale Planurilor Naţionale de Dezvoltare şi pentru a iniţia proiecte comune de colaborare.

Cu prilejul şedinţelor comune de guvern din 16 noiembrie 2006, de la Budapesta, din 14 noiembrie 2007, de la Sibiu, şi din 21 octombrie 2008, de la Szeged, s-a evaluat stadiul realizării măsurilor convenite anterior şi s-au avansat noi propuneri de cooperare bilaterală.

Reprezentare diplomatică

Misiuni ale României

  • Ambasada României la Budapesta: ambasador extraordinar şi plenipotenţiar: Marius Gabriel Lazurcă (și-a prezentat scrisorile de acreditare la 12 septembrie 2016)
  • Consulatul General al României la Seghedin (Szeged): consul general Daniel Banu
  • Consulatul General al României la Jula (Gyula): consul general Trandafir Florin Vasiloni

Misiuni în România:

  • Ambasada Ungariei la Bucureşti: ambasador extraordinar şi plenipotenţiar: Zákonyi Botond (şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 15 ianuarie 2014)
  • Consulatul General al Ungariei la Cluj-Napoca: consul general Mile Lajos
  • Consulatul General al Ungariei la Miercurea-Ciuc: 
  • Consulatul onorific al Ungariei la Constanţa: consul onorific Ildiko Toldişan
  • Consulatul onorific al Ungariei la Iaşi: consul onorific Adrian Christescu
  • Consulatul onorific al Ungariei la Drobeta Turnu Severin: consul onorific Endre Molnar
  • Consulatul onorific al Ungariei la Timişoara: consul onorific Pétér Lázló Tamás

Institute culturale

  • Institute culturale ale României în Ungaria: Budapesta, cu filială la Seghedin
  • Institute culturale ale Ungariei în România: Bucureşti, cu filială la Sfântu-Gheorghe

 Cooperare economică

Ungaria este unul dintre partenerii tradiţionali ai României şi a ocupat permanent o poziţie de top în comerţul exterior românesc, situându-se și în anul 2015 pe locul 3 în totalul schimburilor comerciale ale României după Germania şi Italia.

În anul 2016, valoarea schimburilor comerciale româno-ungare a fost de 7,94 miliarde euro, în creştere cu 1,2% faţă de anul  precedent şi cu o pondere de 6,44% în totalul comerţului exterior al României, din care export 2,94 miliarde euro (creştere 1,2%, pondere 5,18%) şi import 5,0 miliarde euro (creştere 1,1%,  pondere 7,15%).

Cea mai mare pondere în totalul exporturilor româneşti o reprezintă secțiunea maşini, aparate şi echipamente electrice, urmată de grupele mase plastice, metale comune şi produse minerale.

La importuri, ponderea cea mai mare o deţine secţiunea „Maşini şi aparate electrice” urmată de „Produse ale industriei chimice” şi „Produse minerale”;

La 31 august 2017, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost de 5.634,5  milioane euro (creștere cu 8,2% față de aceeași perioadă din 2016), din care exportul 1.939,9 milioane euro (scădere cu 1,1%) și importul 3.694,6 milioane euro (creștere 13,8%). Soldul balanței comerciale a fost de -1.754,7 milioane euro, defavorabil părții române și în creștere cu 36,4% față de cel înregistrat la 31.08.2016.

Majorarea deficitului comercial se datorează, în mare parte, creșterii importurilor din Ungaria de: produse ale regnului animal - produse din carne, produse lactate (+11,6%), produse ale regnului vegetal în special cereale (+15,5%), produse alimentare (+5,6%), produse minerale – combustibil (+43,4%), produse ale industriei chimice – produse farmaceutice (+11,0%), materiale plastice – produse din cauciuc (+17,7%), materiale textile (+23,6%), metale comune și articole din acestea (+16,8%), mașini, aparate și echipamente electrice (+5,1%), vehicule (+29,2%).

Concomitent cu majorarea achizițiilor de pe piața ungară, au scăzut vânzările de produse românești către Ungaria, precum: produse ale regnului vegetal (-11,4%), produse alimentare (-10,8%), produse minerale (-3,3%), materiale plastice, cauciuc și articole (-36,8%), încălțăminte (-12,3%), hârtie, carton (-8,7%), vehicule și echipamente de transport (-8,3%), mobilă (-12,5%), mașini, aparate și echipamente electrice (-1,1%).

Aceste reduceri au fost mai mari decât majorările exportului de produse ale regnului animal (+8,0%), produse chimice (+41,1%), materiale textile (+8,7%), metale comune și articole (+24,5%), instrumente, aparate optice (+45,6%) contribuind astfel la adâncirea deficitului comercial.

Conform statisticii BNR, la 31 decembrie 2016, Ungaria se situa pe locul 15 după ponderea deţinută în soldul investițiilor străine directe (ISD), respectiv 1,4% cu o valoare de 965 milioane euro. Acest sold reprezintă aportul la capitalurile proprii, inclusiv profitul reinvestit, la care se adaugă creditul net al întreprinderilor investiție străină directă.

Totodată, Ungaria ocupă locul 15 și ca pondere în soldul ISD în întreprinderi greenfiled, la 31 decembrie 2016, respectiv 1,4% cu o valoare de 555 milioane euro.

Conform datelor ONRC, la data de 30.09.2017, erau înregistrate în România 13.441 societăţi comerciale cu participare ungară la capitalul social, reprezentând un capital total investit de 913,93 milioane euro (2,13% din total capital social străin investit în România). Ungaria ocupă locul 13 în clasamentul investitorilor străini din țara noastră.

Investiţiile româneşti în economia ungară se ridică, în prezent, la aproximativ 160 milioane euro şi sperăm ca, în următorii ani, acestea să crească semnificativ. În Ungaria sunt înregistrate peste 7.700 societăţi cu capital românesc.

Comunitatea românească din Ungaria

La recensământul ungar din 2011, 26.345 de persoane au declarat că sunt de origine română, 13.886 de persoane au declarat limba română ca fiind limba lor maternă, iar 17.983 de persoane au declarat că folosesc limba română ca instrument de comunicare.

Începând cu 1 ianuarie 2009, accesul cetăţenilor români pe piaţa forţei de muncă din Ungaria este liber.

Minoritatea maghiară din România

Conform rezultatelor recensământului din 2011, minoritatea maghiară din România numără 1.227.600 persoane şi reprezintă 6,5% din totalul populaţiei.

ianuarie 2018

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice