Relaţii bilaterale

Republica Islamică MAURITANIA

 


Poziţia geografică

Mauritania este situată în Africa de Vest, având ca vecini Marocul (Sahara Occidentală – 1561 Km) şi Algeria (463 Km) la nord si nord-vest, Senegalul la sud (813 Km), Mali în est (2237 Km) şi Oceanul Atlantic la vest.


Scurt istoric

În secolul al XI-lea, berberii din regiunea Adrar (Mauritania de astăzi) au jucat un rol decisiv în fondarea dinastiei Almoravide din Maroc, cu capitala la Marrakesh, care controla întreg teritoriul dintre Spania şi Senegal. În timpul dinastiei Almoravide, islamul este adoptat de majoritatea populaţiei din Mauritania de astăzi. Între secolele XI-XIV, Mauritania a fost spaţiu de contact între Sultanatul Maroc şi Imperiile Ghana, Mali şi Songhai (africane). Începând cu secolul al XV-lea, tribul arab Bni Hassani, provenit din Egipt, se stabileşte în nordul Mauritaniei, fapt cu urmări majore în procesele de arabizare (dialectul arab hassani) şi asimilare a islamului.

În 1902 Mauritania devine „protectorat” francez, iar din 1920, „colonie” a Franţei. Rezistenţa armată împotriva colonialismului a durat până în 1934. În 1960, urmare a unor acorduri negociate cu Franţa, Mauritania accede în mod paşnic la independenţa de stat. Între 1960 şi 1978, preşedintele Moktar Ould DADDAH a condus ţara în mod autoritar, în regim de partid unic (Partidul Poporului Mauritanian). În 1978 a avut loc o lovitură de stat militară, urmată de o alta în 1984. Între 1978-1992 Mauritania a fost guvernată de militari. În 1992 ţara a adoptat regimul multi-partit şi a organizat primele alegeri libere. Alegeri libere s-au mai organizat în 1994, 2001 şi 2003. În 2005 a avut loc o altă lovitură de stat militară, dar regimul multi-partit a fost menţinut. Situaţia a rămas identică după ultima lovitură de stat militară, cea din 2008, care a consacrat accederea la putere a generalului Mohamed Ould ABDELAZIZ.

Alegerile din 18 iulie 2009 au fost câştigate, din primul tur, de Mohamed Ould ABDELAZIZ, artizanul loviturii de stat militare din 6 august 2008. La 25 ianuarie 2009, apreciind revenirea la ordinea constituţională, UE a reluat cooperarea cu Mauritania.

La 20 martie 2012 a fost modificată Constituţia din 1991 şi, în baza noii legi fundamentale a statului, au fost organizate alegeri legislative şi municipale în noiembrie şi decembrie 2013. Alegeri prezidenţiale au fost organizate în iunie 2014. Mohamed Ould ABDELAZIZ a fost reales preşedinte, pentru un mandat de 5 ani, cu 81,94% din totalul voturilor exprimate.

Mauritania este membră a ONU (1961), Uniunii Africane (1963), Uniunii Maghrebului Arab şi Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.

Suprafaţa: 1.030.700 kmp

Populaţia: arabi, berberi şi diverse etnii africane. 70% dintre locuitori sunt aşa-numiţii „mauri” vorbitori ai arabei hassani (cu ascendenţă arabo-berberă, căreia i s-a adăugat ulterior un semnificativ aport african), iar 20% aparţine etniei africane peul.

Indicatori demografici de bază: natalitate 31,34‰, mortalitate 8,2‰, spor natural al populaţiei +2,4% pe an; populaţie foarte tânără (vârsta medie – 20 ani, peste jumătate din populaţie are sub 20 de ani); indice de fecunditate – 4,0 copii/femeie; speranţa medie de viaţă – 63 de ani.

Religia: Musulmani suniţi de rit malekit (aproape 100% dintre localnici). Prin Constituţie, islamul este religie de stat. Constituţia mai prevede că doar un musulman poate fi cetăţean al statului. Străinii beneficiază de libertatea de cult, în măsura în care există lăcaşuri ale cultului respectiv (sunt doar câteva biserici catolice, în principalele oraşe). Prozelitismul religios este interzis prin lege, iar legea prevede pedeapsa capitală pentru un musulman care renunţă la credinţa islamică. Confreriile religioase (musulmane) joacă un rol social foarte important.

Limba oficială: araba clasică. Se vorbesc dialectul hassani al limbii arabe şi dialectul berber zenaga, care au statut de „limbi naţionale”. Limbile africane peul-toucouleur, wolof şi soninké au, de asemenea, statut de „limbi naţionale”. Franceza este limba administrativă şi de comunicare inter-comunitară.

Capitala: Nouakchott.

Moneda naţională: Ouguiya

Ziua naţională: 28 noiembrie, Ziua Independenţei (1960)

Forma de guvernământ: republică prezidenţială; puterea executivă este exercitată de preşedintele ţării asistat de un guvern condus de primul ministru. Preşedintele republicii are puteri largi, inclusiv de a dizolva Parlamentul şi demite primul-ministru.

Legislativul: Bicameral, format din Senat (56 de locuri, alegeri indirecte) şi Adunarea Naţională (147 locuri, alegeri directe). Mandatele senatorilor sunt de 6 ani, iar cele ale deputaţilor de 5 ani.

Economia: Mauritania dispune de importante resurse ale subsolului. Este un mare exportator de minereu de fier, sector care contribuie cu 39% din încasările totale din exporturi. Începând cu 2006, au fost descoperite în Mauritania zăcăminte de ţiţei atât pe continent, cât şi off-shore, ţara fiind în prezent un exportator minor de petrol. Obiectivul autorităţilor este să atingă o producţie de 100.000 barili / zi, la rezerve totale estimate de circa 1 miliard de barili. Tot recent au fost descoperite şi zăcăminte aurifere (estimându-se o producţie de cca. 5670 tone în viitorii 8 ani) şi de diamante, acestea adăugându-se altor zăcăminte de fosfaţi si cupru.

Un alt sector important al economiei îl reprezintă pescuitul, coastele atlantice mauritaniene fiind printre cele mai bogate zone piscicole din lume. Un alt domeniu de interes este creşterea animalelor, ţara deţinând un şeptel de peste 17 milioane de bovine-ovine-caprine, mare parte exportându-se ca animale vii.

Economia este dependentă de exporturi, în mod special de produse miniere (80 % din voumul total al exporturilor). În paralel, Mauritania importă 75 % din necesarul de alimente, balanţa comercială fiind negativă.

Decembrie 2018

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice