Relaţii bilaterale

Republica AZERBAIDJAN


Denumire oficială: Republica Azerbaidjan (Azərbaycan Respublikası)

Scurt istoric: Republica Azerbaidjan şi-a proclamat prima dată independenţa la 28 mai 1918, fiind ocupată de Armata Roşie în aprilie 1920 şi a fost incorporată ulterior în URSS ca republică unională. Republica Azerbaidjan şi-a proclamat independenţa la 18 octombrie 1991, în contextul destrămării URSS. Prima perioadă după proclamarea independenţei a fost marcată de conflictul din Nagorno-Karabah, a cărui etapă armată s-a încheiat prin armistiţiul din 1994. Procesul de reglementare a conflictului se desfăşoară sub egida Grupului de la Minsk al OSCE, înfiinţat în 1992. Începând cu a doua jumătate a anilor 90, Republica Azerbaidjan a cunoscut o mare dezvoltare economică şi socială, un rol fundamental jucându-l resursele energetice disponibile. Republica Azerbaijan participă ca furnizor de petrol şi gaze în cadrul proiectelor de tranzit energetic BTC (Baku-Tbilisi-Ceyhan) şi BTE (Baku-Tbilisi-Erzurum). Este stat membru ONU şi CSI. Cooperarea cu UE se desfăşoară în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi al Parteneriatului Estic. La 1 septembrie 2014, a intrat în vigoare „Acordul între Uniunea Europeană şi Republica Azerbaidjan privind facilitarea vizelor”.

Capitala şi principalele oraşe: Baku (Baki, capitala), Ganja, Sumqavit, Mingachevir

Suprafaţă şi diviziuni teritoriale: 86.600 km2, din care 16% reprezintă regiunea Nagorno-Karabakh, aflată în dispută cu Armenia din 1988. Ţara este împărţită în 59 de districte; 11 municipalităţi; o republică autonomă - Nahicevan (5.500 km2, 382.059 locuitori), cu capitala la Nahicevan; regiunea Nagorno-Karabah (4.400 km2, 138.000 locuitori, din care circa 95% armeni)[1], cu capitala la Stepanakert (în azeră, Khankendi), care s-a autoproclamat republică independentă în 1992, nerecunoscută însă de autorităţile de la Baku.

Populaţia: 9.417.000 locuitori (2013), din care: 91,6% azeri, 2% lezgini, 1,3% armeni, 1,3% ruşi, 2,4% alte naţionalităţi. Circa 3 milioane de cetăţeni azeri lucrează în străinătate, în special în F. Rusă. Diaspora azeră numără aproximativ 25 milioane de persoane în Iran, 3 milioane în Turcia, 1 milion în SUA, 500.000 în Ucraina, 350.000 în Franţa, 300.000 în Irak. 

Religie: Majoritatea populaţiei (peste 90%) aparţine confesiunii musulmane. Dintre aceştia, peste 85 % sunt musulmani şiiţi.

Limba oficială: azera, limbă de origine turcică, foarte apropiată de limba oficială din Turcia; limba rusă este, în continuare, larg folosită.

Ziua naţională: 28 mai

Forma de guvernământ: republică prezidenţială

Situaţia politică internă: Preşedinte – Ilham Aliyev; prim-ministru – Artur Rasizade; ministru al Afacerilor Externe – Elmar Mammadyarov. Structura Parlamentului în urma alegerilor de la 1 noiembrie 2015: Partidul Noul Azerbaidjan (YAP) – 70 mandate, Partidul Solidarităţii Civice – 2 locuri; Partidul Prosperităţii Sociale din Azerbaidjan – 1 loc; Partidul Unităţii Civice – 1 loc; Partidul Iluminismului Democratic – 1 loc; Partidul Marii Ordini – 1 loc; Partidul Patriei – 1 loc; Partidul Mişcării Renaşterea Naţională – 1 loc; Partidul Reformelor Democratice – 1 loc; Partidul Social Democrat – 1 loc; Partidul Unităţii – 1 loc; Partidul Frontului Popular Unit din Azerbaidjan – 1 loc; independenţi – 43 de locuri.

Legături către principalele site-uri oficiale:

DEEAC – Octombrie 2016

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice