Relaţii bilaterale

MUNTENEGRU

Denumire oficială: Muntenegru (în limba oficială -Crna Gora)

Forma de guvernământ: republică parlamentară, Parlamentul este unicameral şi are 81 de membri.

Președintele este ales prin vot direct, pentru un mandat de cinci ani. Un președinte poate deține maxim două mandate. Actualul președinte Milo Đukanović a câștigat alegerile prezidențiale din 15 aprilie 2018 din primul tur (54% din voturi), din postura de președinte al Partidului Democratic al Socialiștilor (DPS – principalul partid de guvernământ). A fost învestit oficial în funcție la 20 mai 2018.

Președintele Parlamentului este Ivan Brajović, președinte al Social Democraților (SD), partidul minoritar al coaliției de guvernământ.

Primul-ministrul este învestit de Parlament prin majoritate simplă. Actualul Prim-ministru al Muntenegrului este Duško Marković (DPS), învestit la 28 noiembrie 2016 după câștigarea de către DPS a alegerilor prlamentare din octombrie 2016.

Ziua națională: 13 iulie, recunoașterea independenței față de Imperiul Otoman la Congresul de la Berlin (1878)

Ziua independenței: 21 mai, ziua referendumului din 2006, prin care s-a votat desprinderea Muntenegrului din Uniunea Serbia – Muntenegru

Limba oficială: muntenegreană.

Capitala este Podgoriţa; principalele oraşe: Niksic, Bar, Budva Pljevlja, Bijelo Polje, Herceg Novi, Berane, Kotor şi Cetinje (fosta capitală istorică).  

Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: total – 13.812 kilometri pătraţi, organizaţi în 21 de municipalităţi.

Populaţia: 620.029 locuitori (recensământ 2011)

Scurt istoric: La Congresul de la Berlin din 1878, a fost recunoscut ca stat independent. După Primul Război Mondial, Muntenegru a intrat în componenţa Regatului sârbilor, croaţilor şi slovenilor şi, ulterior, Fostei Republici Socialiste Federative a Iugoslaviei. Urmare a referendumului din 21 mai 2006, s-a desprins pe cale paşnică din Uniunea Serbia şi Muntenegru, declarându-şi independenţa la 3 iunie 2006.

La 15 decembrie 2008, Muntenegru a depus cererea de obţinere a statutului de stat candidat la UE. Consiliul European din 17 decembrie 2010 a acordat Muntenegrului statutul de ţară candidată. Negocierile de aderare cu Muntenegru au fost lansate la 29 iunie 2012. Acordul de Stabilizare şi Asociere, semnat la 15 octombrie 2007, a intrat în vigoare la 1 mai 2010.  La 1 octombrie 2018, Muntenegru deschisese 31 de capitole de negociere cu UE (din totalul de 33) şi a închis provizoriu trei.

La 5 iunie 2017, Muntenegru a devenit al 29-lea stat membru al NATO, după depunerea Protocolului de Aderare ratificat la sediul Alianţei de la Washington.

Muntenegru este stat membru sau participant al ONU, CoE, OSCE, SEECP, ICE. A aderat rapid după independenţă la instituţiile financiare internaţionale: BERD (2006), grupul Băncii Mondiale/FMI (2007). A devenit membru cu drepturi depline al OMC în aprilie 2012.

Situaţia politică internă: La 15 aprilie 2018, în Muntenegru au avut loc alegeri prezidențiale. Milo Đukanović, liderul politic veteran muntenegrean, a câștigat funcția prezidențială din primul tur, obținând 54% din numărul voturilor valabil exprimate.

La 27 mai 2018 au avut loc alegeri locale în Podgorița și alte 10 municipalități, pe care DPS le-a câștigat categoric atât în capitală, cât și în restul municipalităților, cu rezultate care i-au permis formarea majorității în consiliile municipale fie individual, sau împreună cu partenerii de coaliție. (Social Democrații – SD – și partidele minorităților bosniacă, albaneză și croată). Având în vedere rezultatul alegerilor prezidențiale și locale, în prezent, scena politică internă este total dominată de DPS.

Victoria în alegeri a lui Milo Đukanović asigură menținerea angajamentelor de politică externă asumate de Muntenegru ca stat membru NATO și în negocierile pentru aderarea la UE. Procentele însumate ale candidaților DPS și SDP (Partidul Social Democrat), principalele partide care au susținut ferm aderarea la NATO și susțin aderarea la UE (chiar dacă se află în tabere politice diferite), reflectă peste 60% din opțiunile de vot ale populației. Opoziția radicală reprezentată de coaliția partidelor pro-sârbe și pro-ruse reunite în coaliția Frontul Democrat (care a obținut sub 20% la alegerile locale) militează pentru retragerea țării din NATO și retragerea deciziei de recunoaștere a Kosovo.

Primele șase luni din 2018 au fost marcate, în principal, de eforturile de soluționare a blocajului legislativ generat  de boicotul partidelor de opoziție. Majoritatea partidelor de opoziție au decis reluarea activității parlamentare pe fondul rezultatelor dezastruoase înregistrate la alegerile locale din 27 mai 2018, care a dovedit inutilitatea boicotului prelungit al activităților legislativului inițiat după alegerile generale din octombrie 2016.

Coaliția guvernamentală se menține funcțională, concentrându-și preocupările pe dezvoltarea economică și avansarea procesului de integrare. Pe fondul obținerii funcției prezidențiale de către liderul Milo Ðukanović, din primul tur, partidele coaliției, în special DPS, vor beneficia de un important capital de imagine. Guvernul de la Podgorița speră să deschidă ultimele două capitolele de negociere cu UE în acest an, ceea ce ar reprezenta o realizare extrem de importantă pentru executivul Marković și pentru DPS, la doi ani de la preluarea guvernării.

 

 

Link-uri către principalele site-uri oficiale:

octombrie 2018

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice