Relaţii bilaterale

BOSNIA şi HERŢEGOVINA

 

Denumire oficială (inclusiv în limba oficială): Bosnia şi Herţegovina (Bosna i Hercegovina – BiH)

 

Scurt istoric

BiH şi-a declarat independenţa faţă de Fosta Iugoslavie la 1 martie 1992, urmare a unui referendum, boicotat de bosniacii sârbi (care doreau ca BiH să rămână parte a Iugoslaviei). Declararea independenţei a fost urmată de tensiuni şi incidente militare care au condus, la 6 aprilie 1992, la izbucnirea războiului. Sârbii au atacat diverse părţi ale BiH, vizând partiţia BiH în funcţie de liniile etnice de demarcaţie. Interesul Croaţiei viza securizarea teritoriilor locuite de croaţi. Bosniacii musulmani erau loiali guvernului bosniac. În martie 1994, bosniacii musulmani şi croaţii au semnat un acord prin care a fost creată Federaţia Bosnia şi Herţegovina, punând capăt conflictului croato – musulman. Ulterior genocidului de la Srebrenica[1], războiul s-a încheiat la 14 decembrie 1995, prin semnarea, la Paris, a Acordului Cadru General pentru Pace în Bosnia şi Herţegovina/ Acordului de Pace de la Dayton[2], care a consacrat structura actuală a BiH.

Prin Acordul de Pace de la Dayton a fost creat Oficiul Înaltului Reprezentant al comunităţii internaţionale (Office of the High Representative of the international community/OHR). OHR are ca principală atribuţie supravegherea implementării aspectelor civile ale Acordului. Din 1997, Înaltul Reprezentant are puteri speciale de intervenţie (puterile Bonn), care îi conferă acestuia dreptul de a demite oficiali, de a impune legi dacă se constată încălcări ale Acordului. În prezent, OHR este condus de ambasadorul Valentin Inzko (Austria).

 

Date generale

Capitala şi principalele oraşe : Sarajevo (capitală), Banja Luka, Mostar, Tuzla.

Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: 51,129 km². BiH este compusă din două entităţi: Federaţia Bosnia şi Herţegovina/FBiH (cca. 51% din teritoriul BiH şi formată din 10 cantoane), Republica Srpska/RS (cca. 49% din teritoriul BiH) – şi Districtul Brčko, autonom, aflat sub suveranitatea conducerii centrale.

Populaţia: Rezultatele finale ale recensământului persoanelor şi locuinţelor desfăşurat în octombrie 2013[3] au fost publicate, la 30 iunie 2016, de către Agenţia de Statistică din BiH:

  • populaţia totală a BiH: 3.531.159 de locuitori;
  • populaţia FBiH: 2.219.220 de locuitori;
  • populaţia RS: 1.228.423 de locuitori;
  • populaţia DB: 83.516 locuitori.

Din numărul total al locuitorilor BiH, 50,11% sunt de etnie bosniacă, 30,78% de etnie sârbă şi 15,43% de etnie croată.

Din numărul total al locuitorilor BiH, 50,7% sunt de credinţă musulmană, 30,75% de credinţă creştin – ortodoxă  şi 15,19% de credinţă catolică.

Limbi vorbite: bosniacă, sârbă, croată.

Religii: musulmană, ortodoxă, romano – catolică, altele.

Ziua naţională: În BiH nu a fost agreată o dată comună pentru sărbătorirea Zilei Naţionale. La 25 noiembrie, FBiH sărbătoreşte Ziua Statalităţii, dată la care, în 1943, a fost constituit Consiliul Naţional Anti – Fascist de Eliberare Populară a Bosniei şi Herţegovinei, care a declarat acest stat o comunitate egală de bosniaci (musulmani), sârbi şi croaţi. Ziua Statalităţii nu este recunoscută de autorităţile din RS, căreia îi preferă ziua de 21 noiembrie, dată la care au fost agreaţi, în 1995, la Dayton, Ohio (SUA), termenii Acordului de Pace.

 

Politica internă

A. Puterea executivă

Preşedinţia BiH/PRES BiH. BiH este condusă la nivel central de o Preşedinţie colectivă şi rotativă, alcătuită din trei membri, fiecare aparţinând unuia din cele trei popoare constitutive (bosniaci, sârbi şi croaţi), aleşi pentru un mandat de 4 ani, care asigură prin rotaţie Preşedinţia-în-exerciţiu, pe câte o perioadă de 8 luni.

În prezent, conform rezultatelor alegerilor generale din 12 octombrie 2014, membrii Preşedinţiei colective şi rotative a BiH sunt: Bakir Izetbegović (SDA, membrul bosniac), Dragan Čović (HDZ BiH, membrul croat) şi Mladen Ivanić (coaliţia condusă de SDS, membrul sârb).

Actuala Preşedinţie-în-exerciţiu este exercitată de Mladen Ivanić  (din 17 noiembrie 2017).

Consiliul de Miniştri (Guvernul). Preşedintele Consiliului de Miniştri este numit de Preşedinţia colectivă şi rotativă şi are un mandat de patru ani. Preşedintele Consiliului de Miniştri numeşte miniştrii şi adjuncţii acestora. Adjuncţii miniştrilor nu pot fi exponenţi ai aceluiaşi popor constitutiv ca şi miniştrii lor.

Preşedintele Consiliului de Miniştri: Denis Zvizdić (bosniac, SDA) din 31 martie 2015

Ministrul afacerilor externe: Igor Crnadak (sârb, PDP) din 31 martie 2015

La nivel entităţilor, situaţia se prezintă astfel:

1. Federaţia Bosnia şi Herţegovina/FBiH:

Preşedinte – Marinko Čavara (croat, HDZ BiH) din 9 februarie 2015

Premier – Fadil Novalić (bosniac, SDA) din 31 martie 2015

2. Republica Srpska/ RS:

            Preşedinte –  Milorad Dodik (sârb, liderul SNSD) din 24 noiembrie 2014

            Premier –  Željka Cvijanović (sârb, SNSD) din 17 decembrie 2014

 

B. Puterea legislativă: Adunarea Parlamentară, bicamerală, compusă din Camera Reprezentanţilor (superioară) şi Camera Popoarelor (inferioară). Camera Reprezentanţilor are 42 de membri, dintre care 2/3 sunt aleşi din teritoriul FBiH, iar 1/3 din RS, în mod direct, prin votul cetăţenilor care îndeplinesc condiţiile Legii electorale. Camera Popoarelor are 15 delegaţi, dintre care 10 provin din FBiH (5 croaţi şi 5 bosniaci) şi 5 din RS (sârbi).

Colegiul Camerei Reprezentanţilor

Sefik Dzaferović (bosniac, SDA), Borjana Krišto (croată, HDZ BiH), Mladen Bosić (sârb, SDS)

Cei trei membri asigură preşedinţia Colegiului prin rotaţie pe o perioadă de 8 luni.

Colegiul Camerei Popoarelor

Safet Softić (bosniac, SDA), Ognjen Tadić (sârb, SDS), Bariša Čolak (croat, HDZ BiH)

Cei trei membri asigură preşedinţia Colegiului prin rotaţie pe o perioadă de 8 luni.

 

C. Puterea judecătorească: Curtea Constituţională are nouă membri: 4 membri aleşi de Camera Reprezentanţilor, 2 membri aleşi de Adunarea Parlamentară a RS, iar 3 membri non – BiH sunt aleşi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

 

Politica externă

Relaţia cu UE. Acordul de Stabilizare şi Asociere UE – BiH a fost semnat la 16 iunie 2008. Toate SM UE au ratificat ASA, iar decizia pentru intrarea în vigoare a acestuia a fost luată la reuniunea Consiliului Afaceri Generale din 21 aprilie 2015, ca urmare a progreselor înregistrate de BiH pe linia apropierii de UE. ASA a intrat în vigoare la 1 iunie 2015 şi a înlocuit Acordul Interimar care reglementa relaţiile comerciale (intrat în vigoare la 1 iulie 2008).

BiH a depus cererea de aderare la UE la 15 februarie 2016. Urmare îndeplinirii celor 3 condiţii necesare (progrese semnificative în implementarea Agendei de Reforme, adoptarea mecanismului de coordonare europeană şi adaptarea aspectelor comerciale ale ASA, ca urmare a aderării Croaţiei la UE[4]), la reuniunea Consiliului Afaceri Generale/CAG din 20 septembrie 2016 au fost adoptate Concluzii şi s-a luat decizia înaintarii candidaturii BiH către Comisia Europeană/COM în vederea formulării Opiniei. Chestionarul COM (3.242 de întrebări) a fost înmânat președintelui Consiliului de Miniștri al BiH, D. Zvizdić, la 9 decembrie 2016, la Sarajevo, de către comisarul european pentru politica de vecinătate și negocierile de extindere J. Hahn. BiH intenționează obținerea statutului de candidat pentru aderarea la UE până la finele anului 2017.

DELUE/RSUE. Până în 2011, Înaltul Reprezentant al comunităţii internaţionale îndeplinea şi funcţia de Reprezentant Special al UE/RSUE în BiH. La 1 septembrie 2011, ambasadorul Peter Sørensen (Danemarca), şeful Delegaţiei UE/DELUE în BiH, a devenit şi Reprezentant Special al UE în BiH.

În prezent, funcţia cumulată de şef al Delegaţiei UE în BiH şi Reprezentant Special al UE în BiH este îndeplinită de ambasadorul Lars – Gunnar Wigemark (Suedia).

 

Relaţia cu NATO. La reuniunea ministerială de externe de la Tallinn (aprilie 2010), BiH a fost invitată să participe la Planul de Acţiune pentru aderarea la NATO (MAP), urmând ca primul Program Naţional Anual (ANP) să fie aprobat de către Consiliul Nord – Atlantic după soluţionarea de către BiH a problemei proprietăţilor imobile din domeniul apărării. Această condiţie presupune ca toate aceste proprietăţi (63) să fie înregistrate ca proprietăţi ale statului (nu ale entităţilor), spre a fi utilizate de Ministerul Apărării din BiH.

În prezent, BiH nu întruneşte condiţiile pentru activarea MAP.

Organizaţii internaţionale şi regionale.

BiH este membră a ONU, OSCE, CoE, ICE, SEECP, RCC, SELEC.

Link-uri către principalele site-uri oficiale:

   Direcţia Balcanii de Vest şi Cooperare Regională/aprilie 2017

 

[1] La 26 februarie 2007, Curtea Internaţională de Justiţie a confirmat decizia Tribunalului Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie din 2004 de clasificare a atrocităţilor comise la Srebrenica drept genocid.

[2] Termenii Acordului de Pace au fost agreaţi la 21 noiembrie 1995, la Dayton, Ohio, în cadrul unei conferinţe de pace la care au participat Slobodan Milošević (preşedintele Serbiei), Franjo Tuđman (preşedintele Croaţiei) şi Alija Izetbegović (preşedintele Bosniei şi Herţegovinei).

[3] Datele respective nu sunt recunoscute de către Institutul de Statistică din RS şi, în general, de către autorităţile sârbe de la Banja Luka.

[4] Protocolul pentru adaptarea ASA a intrat în vigoare la 1 februarie 2017.

 

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice