Relaţii bilaterale

BOSNIA şi HERŢEGOVINA

Denumire oficială (inclusiv în limba oficială): Bosnia şi Herţegovina (Bosna i Hercegovina – BiH)

 

Scurt istoric

BiH şi-a declarat independenţa faţă de Fosta Iugoslavie la 1 martie 1992, urmare a unui referendum, boicotat de bosniacii sârbi (care doreau ca BiH să rămână parte a Iugoslaviei). Declararea independenţei a fost urmată de tensiuni şi incidente militare care au condus, la 6 aprilie, la izbucnirea războiului. Sârbii au atacat diverse părţi ale BiH, vizând partiţia BiH în funcţie de liniile etnice de demarcaţie. Interesul Croaţiei viza securizarea teritoriilor locuite de croaţi. Bosniacii musulmani erau loiali guvernului bosniac. În martie 1994, bosniacii musulmani şi croaţii au semnat un acord prin care a fost creată Federaţia Bosnia şi Herţegovina, prin care s-a pus capăt conflictului croato – musulman. Ulterior genocidului de la Srebrenica[1], războiul s-a încheiat la 14 decembrie 1995, prin semnarea, la Paris, a Acordului Cadru General pentru Pace în Bosnia şi Herţegovina/ Acordului de Pace de la Dayton[2], care a consacrat structura actuală a BiH.

Oficiul Înaltului Reprezentant al comunităţii internaţionale (Office of the High Representative of the international community/OHR) a fost creat prin Acordul de Pace de la Dayton. OHR are ca principală atribuţie supravegherea implementării aspectelor civile ale Acordului. Din 1997, Înaltul Reprezentant are puteri speciale de intervenţie (puterile Bonn), care îi conferă acestuia dreptul de a demite oficiali, de a impune legi dacă se constată încălcări ale Acordului. În prezent, OHR este condus de ambasadorul Valentin Inzko (Austria).

Date generale

Capitala şi principalele oraşe : Sarajevo (capitală), Banja Luka, Mostar, Tuzla.

Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: 51,129 km². BiH este compusă din două entităţi: Federaţia Bosnia şi Herţegovina/FBiH (cca. 51% din teritoriul BiH şi formată din 10 cantoane), Republica Srpska/RS (cca. 49% din teritoriul BiH) – şi Districtul Brčko, autonom, aflat sub suveranitatea conducerii centrale.

Populaţia: Rezultatele finale ale recensământului persoanelor şi locuinţelor desfăşurat în octombrie 2013[3] au fost publicate, la 30 iunie 2016, de către Agenţia de Statistică din BiH:

  • populaţia totală a BiH: 3.531.159 de locuitori;
  • populaţia FBiH: 2.219.220 de locuitori;
  • populaţia RS: 1.228.423 de locuitori;
  • populaţia DB: 83.516 locuitori.

Din numărul total al locuitorilor BiH, 50,11% sunt de etnie bosniacă, 30,78% de etnie sârbă şi 15,43% de etnie croată.

Din numărul total al locuitorilor BiH, 50,7% sunt de credinţă musulmană, 30,75% de credinţă creştin – ortodoxă  şi 15,19% de credinţă catolică.

Limbi vorbite: bosniacă, sârbă, croată.

Religii: musulmană, ortodoxă, romano – catolică, altele.

Ziua naţională: În BiH nu a fost agreată o dată comună pentru sărbătorirea Zilei Naţionale. La 25 noiembrie, FBiH sărbătoreşte Ziua Statalităţii, dată la care, în 1943, a fost constituit Consiliul Naţional Anti – Fascist de Eliberare Populară a Bosniei şi Herţegovinei, care a declarat acest stat o comunitate egală de bosniaci (musulmani), sârbi şi croaţi. Ziua Statalităţii nu este recunoscută de autorităţile din RS, căreia îi preferă ziua de 21 noiembrie, dată la care au fost agreaţi, în 1995, la Dayton, Ohio (SUA), termenii Acordului de Pace.

 

Politica internă

A. Puterea executivă

Preşedinţia BiH/PRES BiH. BiH este condusă la nivel central de o Preşedinţie colectivă şi rotativă, alcătuită din trei membri, fiecare aparţinând unuia din cele trei popoare constitutive (bosniaci, sârbi şi croaţi), aleşi pentru un mandat de 4 ani, care asigură prin rotaţie Preşedinţia-în-exerciţiu, pe câte o perioadă de 8 luni.

La 7 octombrie 2018 au avut loc alegeri generale atât la nivel statal, cât și la nivelul FBiH și R. Srpska. Votanții au avut de ales membri Președinției BiH și pe cei ai Camerei Reprezentanților la nivel național, Președinții și membrii legislativelor celor două entități (FBiH și RS), precum și consiliile locale ale celor 10 cantoane ale FBiH.  

Rezultatele preliminare arată că Šefik Džaferović (SDA – membru bosniac) a câștigat 37,97% din voturi, Željko Komšić (DF – membru croat) a câștigat 49,47%, iar Milorad Dodik (SNSD – membru sârb) a câștigat 55,15% pentru locurile bosniace, croate și sârbe ale Președinției Colective a BiH.

Alegerile pentru Camera Reprezentanților au fost câștigate de SDA și SNSD cu un scor general aproape identic (16,58%, respectiv 16,51%), o coaliție a partidelor sârbe a obținut al treilea număr de locuri cu 10%, partidul Social Democrat Bosniac locul al patrulea cu 9%, urmate de o coaliție a partidelor croate (cu 8,5% din voturi) și de Frontul Democrat croat (cu 5,6% din voturi).

Fostul membru bosniac al Președinției tripartite, Bakir Izetbegović, nu a mai candidat la acest scrutin, iar Milorad Dodik nu a mai putut candida pentru Președinția RS.

Rezultatele au confirmat dominația politică a lui Milorad Dodik și a SNSD în RS, deși procentul cu care aceștia au câștigat alegerile este mai mic decât cel din 2014.

 

Consiliul de Miniştri (Guvernul). Preşedintele Consiliului de Miniştri este numit de Preşedinţia colectivă şi rotativă și confirmat de Camera Reprezentanților pentru un mandat de patru ani. Preşedintele Consiliului de Miniştri numeşte miniştrii şi adjuncţii lor. Miniștri adjuncți nu pot fi parte a aceluiași popor constitutiv ca şi miniştrii lor.

Preşedintele Consiliului de Miniştri: Denis Zvizdić (bosniac, SDA) din 31 martie 2015, Urmare a alegerilor generale, se așteaptă numirea succesorului său de noua Președinție tripartită, și confirmarea sa de către Camera Reprezentanților, ulterior constituirii acesteia. [4]

Ministrul afacerilor externe: Igor Crnadak (sârb, PDP) din 31 martie 2015

Republica Srpska/RS:

            Preşedinte –             câștigătoare a alegrilor este Zeljka Cvijanović (membru SNSD) – prim-ministrul în exercițiu al RS – va prelua mandatul prezidențial în luna noiembrie 2018

 

B. Puterea legislativă: Adunarea Parlamentară, bicamerală, compusă din Camera Reprezentanţilor (superioară) şi Camera Popoarelor (inferioară). Camera Reprezentanţilor are 42 de membri, dintre care 2/3 sunt aleşi din teritoriul FBiH, iar 1/3 din RS, în mod direct, prin votul cetăţenilor care îndeplinesc condiţiile Legii electorale. Camera Popoarelor are 15 delegaţi, dintre care 10 provin din FBiH (5 croaţi şi 5 bosniaci) şi 5 din RS (sârbi).

Colegiul Camerei Reprezentanţilor

În prezent: Sefik Dzaferović (bosniac, SDA), Borjana Krišto (croată, HDZ BiH), Mladen Bosić (sârb, SDS) – urmează a fi determinat un alt colegiu ca rezultat al alegrilor generale din 7 octombrie 2018.

Cei trei membri asigură preşedinţia Colegiului prin rotaţie pe o perioadă de 8 luni.

Colegiul Camerei Popoarelor

În prezent: Safet Softić (bosniac, SDA), Ognjen Tadić (sârb, SDS), Bariša Čolak (croat, HDZ BiH) - urmează a fi determinat un alt colegiu ca rezultat al alegrilor generale din 7 octombrie 2018

Cei trei membri asigură preşedinţia Colegiului prin rotaţie pe o perioadă de 8 luni.

C. Puterea judecătorească: Curtea Constituţională are nouă membri: 4 membri aleşi de Camera Reprezentanţilor, 2 membri aleşi de Adunarea Parlamentară a RS, iar 3 membri non – BiH sunt aleşi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

 

 

 

Politica externă

Relaţia cu UE. Acordul de Stabilizare şi Asociere (ASA) UE – BiH a fost semnat la 16 iunie 2008. Toate SM UE au ratificat ASA, iar decizia pentru intrarea în vigoare a acestuia a fost luată la reuniunea Consiliului Afaceri Generale din 21 aprilie 2015, ca urmare a progreselor înregistrate de BiH pe linia apropierii de UE. ASA a intrat în vigoare la 1 iunie 2015 şi a înlocuit Acordul Interimar care reglementa relaţiile comerciale (intrat în vigoare la 1 iulie 2008).

BiH a depus cererea de aderare la UE la 15 februarie 2016. Ulterior, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale/CAG din 20 septembrie 2016 au fost adoptate Concluzii şi s-a luat decizia înaintării candidaturii BiH către Comisia Europeană/COM în vederea formulării Opiniei COM

Relaţia cu NATO. La reuniunea ministerială de externe de la Tallinn (aprilie 2010), BiH a fost invitată să participe la Planul de Acţiune pentru aderarea la NATO (MAP), urmând ca primul Program Naţional Anual (ANP) să fie aprobat de către Consiliul Nord – Atlantic după soluţionarea de către BiH a problemei proprietăţilor imobile din domeniul apărării.

Organizaţii internaţionale şi regionale. BiH este membră a ONU, OSCE, CoE, ICE, SEECP, RCC, SELEC.

 

Link-uri către principalele site-uri oficiale:

 

Direcţia Balcanii de Vest şi Cooperare Regională/octombrie 2018

 

[1] La 26 februarie 2007, Curtea Internaţională de Justiţie a confirmat decizia TPI pentru Fosta Iugoslavie din 2004 de clasificare a atrocităţilor comise la Srebrenica drept genocid.

[2] Termenii Acordului de Pace au fost agreaţi la 21 noiembrie 1995, la Dayton, Ohio, în cadrul unei conferinţe de pace la care au participat Slobodan Milošević (preşedintele Serbiei), Franjo Tuđman (preşedintele Croaţiei) şi Alija Izetbegović (preşedintele Bosniei şi Herţegovinei).

[3] Datele respective nu sunt recunoscute de către Institutul de Statistică din RS şi, în general, de către autorităţile sârbe de la Banja Luka.

 

[4] Dupa alegerile generale anterioare (12 octombrie 2014) a durat peste șase luni pentru acordul de numire a lui Denis Zvizdić în calitate de Președinte al Consiliului de Miniştri.

 

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice