Relaţii bilaterale

BOSNIA şi HERŢEGOVINA

Denumire oficială (inclusiv în limba oficială): Bosnia şi Herţegovina (Bosna i Hercegovina - BiH)

Scurt istoric

BiH şi-a declarat independenţa faţă de Fosta Iugoslavie la 1 martie 1992, urmare a unui referendum, boicotat de bosniacii sârbi (care doreau ca BiH să rămână parte a Iugoslaviei). Declararea independenţei a fost urmată de tensiuni şi incidente militare care au condus, la 6 aprilie, la izbucnirea războiului. În martie 1994, bosniacii musulmani şi croaţii au semnat un acord prin care a fost creată Federaţia Bosnia şi Herţegovina. Războiul s-a încheiat în decembrie 1995, ulterior evenimentelor tragice de la Srebrenica, prin semnarea Acordurilor de Pace de la Dayton, acorduri ce au consacrat structura actuală a BiH.

La 26 februarie 2007, Curtea Internaţională de Justiţie a confirmat decizia Tribunalului Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie din 2004 de clasificare a atrocităţilor comise la Srebrenica drept genocid.

Capitala şi principalele oraşe : Sarajevo (capitală); Banja Luka, Mostar, Tuzla.

Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: 51,129 km². BiH este compusă din două entităţi: Federaţia Bosnia şi Herţegovina/FBiH (cca. 51% din teritoriul BiH şi formată din 10 cantoane), Republika Srpska/RS (cca. 49% din teritoriul BiH) şi Districtul Brčko, autonom, aflat sub suveranitatea conducerii centrale.

Populaţia: 3.791.622 locuitori, dintre care 2.371.603 în FBiH, 1.326.991 în RS şi 93.028 în Districtul Brčko, conform datelor provizorii ale recensământului desfășurat între 1 – 15 octombrie 2013. Rezultatele finale ale recensământului vor fi publicate în cursul anului 2016.

Limbi vorbite: bosniacă, sârbă, croată.

Religii: musulmani, ortodocşi, romano - catolici, protestanţi.

Ziua naţională: În BiH nu a fost agreată o dată comună pentru sărbătorirea Zilei Naționale. La 25 noiembrie, FBiH sărbătoreşte Ziua Statalităţii, dată la care, în 1943, a fost constituit Consiliul Naţional Anti – Fascist de Eliberare Populară a Bosniei şi Herţegovinei, care a declarat acest stat o comunitate egală de bosniaci/musulmani, sârbi și croați. Ziua Statalităţii nu este recunoscută de autoritățile din RS, care preferă să sărbătorească, la 21 noiembrie semnarea Acordului de Pace de la Dayton (1995). Oficiul Înaltului Reprezentant (OHR) a fost creat prin Acordurile de Pace de la Dayton. OHR are ca principală atribuţie supravegherea implementării aspectelor civile ale Acordului. OHR este condus de ambasadorul Valentin Inzko (Austria).

La 1 septembrie 2011, funcţia de EUSR a fost preluată de ambasadorul Peter Sørensen (Danemarca), care a activat şi ca şef al Delegaţiei UE în BiH. În prezent, Şeful Delegaţiei UE în BiH, precum şi Reprezentantul Special al UE în BiH este ambasadorul Lars – Gunnar Wigemark (Suedia).

Relaţia cu UE: BiH participă la Procesul de Stabilizare şi Asociere. ASA a fost semnat la 16 iunie 2008. Toate SM UE au ratificat ASA, iar decizia pentru intrarea în vigoare a acestuia a fost luată la reuniunea Consiliului Afaceri Generale din 21 aprilie 2015, ca urmare a progreselor înregistrate de BiH pe linia apropierii de UE. ASA a intrat în vigoare la 1 iunie 2015 şi a înlocuit Acordul Interimar care reglementa relaţiile comerciale (intrat în vigoare la 1 iulie 2008).

La 15 februarie 2016, BiH şi-a depus candidatura de aderare.

Relaţia cu NATO: La reuniunea ministerială de la Tallinn (22 – 23 aprilie 2010), BiH a fost invitată să acceadă la MAP, urmând ca primul Program Naţional Anual să fie aprobat de către Consiliul Nord – Atlantic (NAC) după soluţionarea de către BiH a problemei proprietăţilor din domeniul apărării.

Situaţia de stabilitate şi securitate: stabilitatea şi securitatea internă din BiH au fost asigurate de NATO - misiunea militară SFOR şi misiunea de poliţie ONU – IPTF, până în decembrie 2004. Ulterior, ambele misiuni au fost preluate de UE prin misiunea de monitorizare a poliţiei - EUPM - şi, respectiv, prin misiunea de menţinere a păcii EUFOR - ALTHEA. În toate aceste formule, România a fost/este prezentă prin contigente militare si de poliţie.

BiH este membră a: ONU, OSCE, CoE, ICE, SEECP, RCC, Centrul SECI.

 

Politica internă

Puterea executivă: BiH este condusă la nivel central de o Preşedinţie colectivă şi rotativă, alcătuită din trei membri, fiecare aparţinând unuia din cele trei popoare constitutive (bosniaci, croaţi şi sârbi), aleşi pentru un mandat de 4 ani, care asigură prin rotaţie preşedinţia, pe câte o perioadă de 8 luni.

În prezent, conform rezultatelor alegerilor generale din 12 octombrie 2014, membrii Preşedinţiei colective şi rotative a BiH sunt: Bakir Izetbegović (SDA, membrul bosniac), Dragan Čović (HDZ BiH, membrul croat) şi Mladen Ivanić (coaliția condusă de SDS, membrul sârb).

Preşedinţia-în-exerciţiu este asigurată de Bakir Izetbegović  (din 16 martie 2016).

Consiliul de Miniştri (Guvernul): preşedintele Consiliului de Miniştri este numit de Preşedinţia colectivă şi are un mandat de patru ani. Preşedintele Consiliului numeşte miniştrii şi adjuncţii acestora. Adjuncţii miniştrilor nu pot fi membri ai aceluiaşi popor constitutiv ca şi miniştrii lor.

Preşedintele Consiliului de Miniştri: Denis Zvizdić (bosniac, SDA) din 31 martie 2015

Ministrul afacerilor externe: Igor Crnadak (sârb, PDP) din 31 martie 2015

La nivel entitar, situaţia se prezintă astfel:

A. Federaţia Bosnia şi Herţegovina:

Preşedinte – Marinko Čavara (croat, HDZ BiH) din 9 februarie 2015

Premier – Fadil Novalić (bosniac, SDA) din 31 martie 2015

B. Republika Srpska:

            Preşedinte –  Milorad Dodik (sârb, liderul SNSD) din 24 noiembrie 2014

            Premier –  Željko Cvijanović (sârb, SNSD) din 17 decembrie 2014

Puterea legislativă: Adunarea Parlamentară, bicamerală, compusă din Camera Reprezentanților (superioară) şi Camera Popoarelor (inferioară). Camera Reprezentanţilor are 42 de membri, dintre care 2/3 sunt aleşi din teritoriul Federaţiei, iar 1/3 din entitatea sârbă, în mod direct, prin votul cetăţenilor care îndeplinesc condiţiile Legii electorale. Camera Popoarelor are 15 delegaţi, dintre care 10 provin din Federaţia Bosnia şi Herţegovina (5 croaţi şi 5 bosniaci) şi 5 din Republica Srpska (5 sârbi).

Colegiul Camerei Reprezentanţilor

Sefik Dzaferović (bosniac, SDA), Borjana Krišto (croată, HDZ BiH), Mladen Bosić (sârb, SDS)

Cei trei membri asigură preşedinţia Colegiului prin rotaţie pe o perioadă de 8 luni.

Colegiul Camerei Popoarelor

Safet Softić (bosniac, SDA), Ognjen Tadić (sârb, SDS), Bariša Čolak (croat, HDZ BiH)

Cei trei membri asigură preşedinţia Colegiului prin rotaţie pe o perioadă de 8 luni.

Puterea judecătorească: Curtea Constituţională are nouă membri: 4 membri aleşi de Camera Reprezentanţilor; 2 membri aleşi de Adunarea Parlamentară a RS, iar 3 membri non-bosniaci sunt aleşi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Legături către principalele site-uri oficiale

 

Direcţia Balcanii de Vest şi Cooperare Regională/ februarie 2016

 

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice