Relaţii bilaterale

Republica ALBANIA

Prezentare generală

Relaţiile diplomatice au fost stabilite la 15/28 decembrie 1913, la nivel de legaţie, la un an după proclamarea independenţei Albaniei. Din 1939, în perioada ocupaţiei italiene, la Bucureşti şi la Tirana au funcţionat Consulate. La 17 martie 1948, au fost restabilite relaţiile diplomatice la nivel de legaţie, iar la 30 iunie 1954 acestea au fost ridicate la nivel de ambasadă.

Centenarul relaţiilor diplomatice bilaterale a fost marcat printr-un schimb de scrisori la nivel de ministru al afacerilor externe (comunicat de presă) şi o serie de evenimente[1] la Tirana, inclusiv inaugurarea, la 7 decembrie 2013, a Consulatului Onorific de la Korcea, la care a participat şi ministrul albanez al afacerilor externe, Ditmir Bushati. La sediul MAE, a fost organizat la 16 decembrie 2013, un eveniment consacrat celebrării acestei aniversări, urmat de un vernisaj al expoziţiei de documente diplomatice.

Ambasada Albaniei la Bucureşti o organizat, la 18 decembrie 2013, ca acţiuni de marcare a acestui eveniment, avanpremiera filmului albanez AGON la Institutul francez, iar ambasadorul R. Albania, S. Shiba a acordat un interviu pe această temă în cotidianul Nine o’clock, ediţia din România.

În iulie 2014, s-au încheiat procedurile pentru deschiderea Consulatului onorific al R. Albania la Constanţa. Consul onorific este Omer Susli.

Contacte politice importante: vizita preşedintelui României în R. Albania - 8 iunie 2010; vizita Preşedintelui Camerei Deputaţilor la Tirana – 12-13 noiembrie 2013; vizita în România a preşedintelui Parlamentului albanez – februarie 2007; vizita Prim-ministrului R. Albania la Bucureşti - 27 februarie 2015, vizită de răspuns la vizita Prim-ministrului României la Tirana -18 martie 2014; vizita ministrului român al afacerilor externe la Tirana – iunie 2008, vizita ministrului albanez al afacerilor externe la Bucureşti – februarie 2006; vizita miniştrilor albanezi ai Dezvoltării Economice şi Comerţului, Arben Ahmetaj si Energiei şi Industriei, Damian Gjiknuri _ 16 aprilie 2014.

La 27 februarie 2015, în marja vizitei Prim-ministrului R. Albania, Edi Rama, a fost semnat Acordul în domeniul securităţii sociale. La 8 iunie 2010, în marja vizitei preşedintelui României la Tirana, a fost semnat Memorandumul de Înţelegere privind cooperarea în domeniul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale şi Protocolul de colaborare între Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa şi Autoritatea Portuară Maritimă Durres din R. Albania. La 30 iunie 2008, în marja vizitei ministrului de externe al României la Tirana, a fost semnat Memorandumul de Înţelegere privind cooperarea în domeniul integrării europene şi euro-atlantice între ministerele afacerilor externe. Sunt în proces de negociere o serie de documente bilaterale în domeniile educaţiei, culturii, anticorupţie etc.

Relaţiile bilaterale se desfăşoară în baza Tratatului de înţelegere, colaborare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Albania, semnat la 11 mai 1994 şi intrat în vigoare la 26 aprilie 1995.

Reprezentare diplomatică:

Sami Shiba, ambasadorul Republicii Albania, și-a prezentat scrisorile de acreditare la 7 februarie 2011, iar Mircea Perpelea, ambasadorul României în Republica Albania, și-a prezentat scrisorile de acreditare la 20 octombrie 2016.

Misiuni ale României

Ambasada României în Republica Albania
Consulatul Onorific al României la Korcea

Misiuni în România

Ambasada Republicii Albania în România

Cooperare economică

La data de 31.12 .2016 volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Albania a fost de 83,43 mil. Euro, din care la export 57,10 mil. Euro, iar importul 26,33 mil. Euro, soldul fiind de 30,77 mil. Euro în favoarea României.

La 31.12.2016 volumul schimburilor a crescut cu 47,43 % fata de aceasi perioada a anului 2015, din care exporturile au crescut cu 22,90 %, iar importurile au crescut cu 160 %.

Cooperare cultural-ştiinţifică şi în sfera dezvoltării umane

- Programului interguvernamental de schimburi culturale (Bucureşti, 13 octombrie 2004);

- Acordului de colaborare ştiinţifică şi tehnologică (11 mai 1994);

- Acordului de colaborare între Academiile de ştiinţe (aprilie 1995);

- Protocoalelor de colaborare între agenţiile naţionale de presă şi societăţile de radio şi televiziune.

Oraşe înfrăţite Craiova-Pogradec, Constanţa-Durres, Mangalia-Vlora, Giurgiu-Peshkopia.

Comunitatea română din R. Albania

În R. Albania, există o însemnată comunitate de aromâni. Conform rezultatelor recensământului populaţiei şi locuinţelor, publicate la 12 decembrie 2012, din totalul populaţiei de 2.831.741 locuitori, aromâni reprezintă 0,3 % din totalul populaţiei, respectiv 8266. Conform Atlasului Demografic al Albaniei (publicat în 2003), aromânii sunt în număr de 130.000.

Aromânii nu sunt recunoscuţi ca minoritate naţională, ci doar ca minoritate etno-lingvistică[2], statut prin care nu le sunt acordate aceleaşi drepturi ca şi minorităţilor naţionale din Albania (dreptul de a învăţa în limba maternă în instituţii de stat sau de a realiza emisiuni în limba maternă la posturile de radio şi televiziune).

România a acordat, începând cu anul 1997, burse de studiu tinerilor aromâni din Albania, pe toate nivelurile de studiu.

Direcţia Balcanii de Vest şi Cooperare Regională/aprilie 2017

[1] Simpozion ştiinţific „Relaţii culturale şi istorice româno-albaneze” (Korcea, 26-27 martie 2013), Concert de muzică clasică albaneză şi românească oferit de muzicienii din Albania absolvenţi ai Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (Teatrul Naţional din Tirana, 18 octombrie 2013), vernisajul expoziţiei „Cartea Albaneză în România: 1844 – 1913”, (Biblioteca Naţională a Albaniei, 9 decembrie 2013); eveniment la sediul MAE român urmat de vernisajul expoziţiei de documente diplomatice.

[2] În Cel de-al doilea raport, înaintat de Albania, în iulie 2009 cu referire la Implementarea Convenţiei Cadru privind Protecţia Minorităţilor Naţionale, se menţionează că “recunoaşterea ca minoritate etno-lingvistică, a survenit în anul 2003, urmare consultării cu experţi şi cercetători privind problema minorităţilor din cadrul autorităţilor statului şi ai Academiei de Ştiinţe”.