Relaţii bilaterale

Republica MACEDONIA

Nume constituţional: Republica Macedonia (Република Македонија)

Denumirea provizorie la nivel internaţional: Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FRIM/FYROM)

Conform Acordului încheiat cu Grecia la  17 iunie 2018, noua denumire a țării ar urma să fie Republica Macedonia de Nord, ulterior ratificării Acordului în cele două țări semnatare, respectiv a modificării Constituției Republicii Macedonia.

 

Scurt istoric:

În urma celor două Războaie balcanice (1912 şi 1913), teritoriul Macedoniei istorice (inclus, în principal, în vilayetele otomane Kosova, Manastir, Selanik) a fost împărţit între Grecia, Bulgaria şi Serbia.

În 1944, Adunarea Anti-Fascistă pentru Eliberarea Naţională a Macedoniei a proclamat că „Republica Populară Macedonia” reprezintă o naţiune separată în cadrul Iugoslaviei federale.

După sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a intrat în componenţa  Republicii Federative Populare Iugoslavia, ca una din cele şase republici. Prin referendumul din 8 septembrie 1991, s-a desprins paşnic din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia (după schimbarea de nume a statului iugoslav, în anul 1963).

În martie-iunie 2001, între Guvernul macedonean şi insurgenţi de etnie albaneză a avut loc un conflict armat, în partea de nord şi de vest a ţării, care s-a încheiat în urma intervenţiei NATO şi a semnării Acordului-Cadru de la Ohrid.

Din 1995 participă la Parteneriatul pentru Pace (PfP). La Summit-ul de la Bucureşti (2-4 aprilie 2008), NATO a agreat ca invitaţia de aderare pentru R. Macedonia să fie lansată imediat după soluţionarea problemei numelui constituţional, decizie reconfirmată la Summit-ul aniversar NATO Strasbourg/ Kehl (3-4 aprilie 2009). La Summit-ul NATO iulie 2018, Macedoniei i-a fost adresată invitația formală de aderare, cu condiția implementării integrale a Acordului cu Grecia.

Republica Macedonia a primit statutul de candidat la UE în decembrie 2005, fără stabilirea unei date de începere a negocierilor. Prin Concluziile Consiliului Afaceri Generale din 26 iunie 2018 a fost deschisă calea negocierilor cu FRIM, decizia în acest sens urmând să se ia în iunie 2019, în baza progreselor ce vor fi constatate de următorul raport al Comisiei Europene în ceea ce privește îndeplinirea unui set de condiționalități, în primul rând implementarea Acordului cu Grecia.

Este participantă la Procesul de Cooperare în Sud-Estul Europei (SEECP), membră a Consiliului Cooperării Regionale (RCC), Iniţiativei Central Europene (ICE), precum şi semnatară a CEFTA (Bucureşti, decembrie 2006). Totodată, este membră a ONU, OSCE şi a Consiliului Europei. A devenit membră a Grupului Băncii Mondiale în 1994 şi a OMC în aprilie 2003.

La 1 august 2017, premierii R. Macedonia, Z. Zaev, și Bulgariei, B. Borisov, au semnat Tratatul de bună-vecinătate, prietenie și cooperare, un moment istoric în relația bilaterală și un pas înainte al statului macedonean pe calea integrării europene.

Guvernele Republicii Elene (EL) și ale Republicii Macedonia (MK) au anunțat, la 12 iunie 2018, ajungerea la un acord privind rezolvarea disputei istorice legate de numele MK. Ulterior, la 17 iunie 2018, Acordul a fost semnat de către miniștrii de externe din cele două țări în satul grecesc Psarades, localitate aflată lângă granița dintre cele două state, parte a municipalității Prespa, pe malul lacului cu același nume, în prezența premierilor A. Tsipras și Z. Zaev și a mai multor înalți oficiali internaționali și europeni.

Capitala şi principalele oraşe: Skopje, Bitola, Tetovo, Kumanovo, Ohrid, Veles, Stip, Gostivar, Strumica.

 

Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: 25.713 kilometri pătraţi. Conform organizării administrativ-teritoriale din august 2004, R. Macedonia a fost reorganizată în 84 de municipalităţi (opština). Capitala, Skopje, este formată din 10 municipalităţi şi reprezintă unitate distinctă de auto-guvernare locală.

 

Data proclamării independenţei: 8 septembrie 1991.

 

Populaţia: 2.022.547 locuitori (recensământ 2002; recensământul planificat pentru 2011 nu a mai fost organizat).

 

Naţionalităţi: macedoneni 64,2%, albanezi 25,17%; turci 3,85%; rroma 2,66%; sârbi 1,77%; bosniaci 0,84%; vlahi (aromâni şi meglenoromâni) 0,47%; 1,03% alte comunităţi etnice (evrei, croaţi, muntenegreni etc) - recensământ 2002. 

 

Religii: ortodoxă – 64.7%, musulmană – 33.3%, altele – 2,0% (recensământ 2002). 

 

Limba oficială: macedoneană.

 

Ziua naţională: 8 septembrie.

 

Forma de guvernământ: democraţie parlamentară, conform Constituţiei din 1991, amendată în 2001 şi 2005.

 

Situaţia politică internă:

Președinte: Gjorge Ivanov (din 12 mai 2009, al doilea mandat, din, susținut de VMRO-DPMNE)

Alegerile parlamentare anticipate de la 11 decembrie 2016 au dus la modificarea eșichierului politic al R. Macedonia, după zece ani de dominație a VMRO-DPMNE[1]. Acesta a obținut 51 mandate, SDSM[2] 49 mandate, iar partidele albaneze: DUI[3] 10 mandate, BESA 5 mandate, AA[4] 3 mandate și DPA[5] 2 mandate.

Urmare unui îndelungat blocaj al vieții politice, a unor proteste de stradă împotriva factorului albanez și a violențelor împotriva parlamentarilor, la 27 aprilie 2017, a fost ales Președintele Parlamentului, Thalat Xhaferi.

La 17 mai 2017, Zoran Zaev (SDSM) a fost nominalizat la funcția de premier de către președintele Gjordje Ivanov. În cadrul ceremoniei de învestire, Z. Zaev a oferit garanții ale coaliției (SDSM, DUI și AA) privind păstrarea caracterului unitar al Macedoniei, prin semnarea unei declarații în acest sens.

La 31 mai, Parlamentul Macedoniei a aprobat componența noului guvern SDSM-DUI-AA, cu 62 de voturi „pentru”, 44 „împotrivă” și 5 ”abțineri” (Mișcarea „BESA”).

Ministru de externe: Nikola Dimitrov

La 30 iulie 2018 Parlamentul macedonean a decis organizarea unui referendum consultativ privind aprobarea acordului încheiat cu Grecia, respectiv a amendamentelor constituționale privind numele țării, al 30 septembrie 2018. Întrebarea adresată cetățenilor în cadrul referendumului: Sunteți în favoarea integrării în UE și NATO prin acceptarea acordului între R. Macedonia și Grecia?

La referendum au participat 666.743 din 1.806.337 de persoane înregistrate în listele de alegători, adică 36,91%. Din voturile exprimate, 609.813 (91,46%) au fost favorabile, 37.700 (5,65%) nefavorabile și 2,89% au fost nule. Potrivit Comisiei Electorale de Stat, pentru validarea referendumului era necesară îndeplinirea a două condiţii: participare la vot a cel puțin jumătate plus unul dintre alegători, respectiv mai mult de 903.169, iar dintre aceștia, cel puțin 451.586 de cetăţeni să voteze „pentru”.

Guvernul macedonean desfășoară în prezent negocieri cu VMRO-DPMNE pentru a obține voturile necesare modificării Constituției în Parlament, pentru a implementa Acordul cu Grecia privind schimbarea numelui constituțional.

Octombrie 2018

 

[1] Organizația Revoluționară Internă Macedoneană-Partidul Democrat pentru Unitatea Națională Macedoneană

[2] Uniunea Social-Democrată din Macedonia

[3] Uniunea Democrată pentru Integrare

[4] Alianța pentru Albanezi

[5] Partidul Democrat Albanez

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice