Relaţii bilaterale

Noua Zeelandă

Denumire oficială: Noua Zeelandă

Poziţie geografică: Oceania, ţară insulară situată în sud-vestul Oceanului Pacific, la sud-est de Australia.

Suprafaţa: 267.710 km² (uscat)

Geografia: Stat format din două insule de dimensiuni mari (Insula de Nord şi Insula de Sud), separate de Strâmtoarea Cook şi de alte insule mici (dintre care cea mai importantă este Insula Stewart). Se caracterizează printr-un teren predominant muntos cu câteva câmpii, cel mai înalt vârf fiind Aoraki – Muntele Cook (3.754 m). Insulele sunt situate la o intersecţie de plăci tectonice, există cutremure frecvente, iar manifestările/consecinţele activităţilor vulcanice fac parte din cotidian.

Resurse naturale:

gaze naturale, fier, cărbune, cherestea, aur;

teren arabil: 5,6% din suprafaţa totală.

Clima: temperată

Populaţie: 4.471 milioane (estimare 2013-Banca Mondială). din care peste 80% locuiesc în mediul urban. Vârsta medie: 33,65 ani; rata de creştere: 1,02% / an; natalitatea: 13,9 naşteri / 1000 locuitori; speranţa de viaţă: 78,66 ani

Etnii: neo-zeelandezi originari europeni (78%), maori (14,6%), asiatici (9,2%) şi din zona Oceanului Pacific (6,9%)

Religii: anglicană (24%), prezbiteriană (18%), romano-catolică (15%), metodistă (5%), baptistă (2%), atei (33%).

Biserica Ortodoxă Română are patru parohii: la Auckland, la Wellington, la Christchurch şi la Hamilton, cea de la Auckland fiind ridicată la rang de Protopopiat.

Capitala:   Wellington, aflată pe Insula de Sud, este capitala cea mai sudică de pe Glob. Alte oraşe importante: Auckland, Christchurch, Hamilton.

Ziua Naţională: Waitangi Day, 6 Februarie.

Marchează semnarea în 1840 a Tratatului de la Waitangi, documentul oficial prin care Noua Zeelandă trece sub suzeranitate britanică. Independenţa a fost obţinută la 26 septembrie 1907.

Moneda: Dolar neozeelandez.

Limbi oficiale: limba engleză şi limba maori. Gradul de alfabetizare: 99%

Fus orar standard: GMT+12. Pentru ora de vară, Noua Zeelandă adaugă, în luna aprilie, o oră (GMT+13).

Impărţire administrativă:  16 regiuni (Auckland, Bay of Plenty, Canterbury, Gisborne, Hawke’s Bay, Manawatu-Wanganui, Marlborough, Nelson, Northland, Otago, Southland, Taranaki, Tasman, Waikato, Wellington, West Coast) şi 1 teritoriu (Chatham Islands).  Alte teritorii dependente: Insulele Cook, Niue şi Tokelau.

Scurt istoric: Săpăturile arheologice indică faptul că Noua Zeelandă a început să fie colonizată de populaţii din Polinezia pe la 800 e.n. Populaţia Maori a fost prima care s-a stabilit pe teritoriul actual al ţării. Conduse de exploratorul Kupe, triburile Maori au părăsit Polinezia la anul 800 e.n. pentru a se stabili definitiv în Noua Zeelandă. Primul european care a sosit aici a fost exploratorul olandez Abel Tasman, în anul 1642. Ulterior, în anul 1769, Noua Zeelandă a fost declarată teritoriu britanic de către James Cook.

« Tratatul Waitangi » este documentul fondator al Noii Zeelande, fiind primul aranjament formal între populaţia Maori şi coloniştii europeni. Documentul a fost semnat în anul 1840, între un număr de peste 500 de şefi ai triburilor Maori şi reprezentanţi ai Coroanei Britanice. Semnarea tratatului a avut loc pe 6 februarie, dată care a devenit Ziua Naţională a Noii Zeelande ("Waitangi Day"). Între 1843 şi 1872 au avut loc mai multe confruntări armate între coloniştii britanici şi populaţia nativă, aceasta din urmă fiind înfrântă. În 1856, Noua Zeelandă a devenit o colonie britanică autonomă, iar în 1907 - dominion. Independenţa ţării a fost formal obţinută în 1947.

 

Structura de stat

Forma de guvernământ: monarhie constituţională bazată pe o democraţie parlamentară de tip Westminster adaptat caracteristicilor locale.

Seful statului: din 6 februarie 1952 este Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, reprezentată de Guvernatorul General.

Guvernatorul General: Dame Patsy Reddy, cel de-al 21-lea Guvernator General al Noii Zeelande, care şi-a început mandatul la14 septembrie 2016.

La propunerea Primului Ministru în exerciţiu, Guvernatorul General este investit în funcţie de Regină pentru o perioadă de 5 ani. El este reprezentantul nemijlocit al Şefului Statului. Are rol constituţional (dizolvă Parlamentul înaintea alegerilor, aprobă Guvernul după alegeri, semnează legislaţia în numele Reginei, deschide lucrările Parlamentului), rol ceremonial şi asigură managementul comunitar.

Parlamentul (puterea legislativă):

Parlamentul este unicameral – Camera Reprezentanţilor are un număr de 120 de locuri; 69 din membri sunt aleşi prin vot popular (7 locuri fiind alocate reprezentanţilor populaţiei Maori), iar restul de 51 de locuri ocupate de candidaţii înscrişi pe listele de partid, în funcţie de rezultatul final al alegerilor (scrutin de listă). Membrii Parlamentului au un mandat de 3 ani.

Următoarele alegeri parlamentare au loc în anul 2017.

Constituţia este formată din mai multe documente, incluzând legi emise de parlamentele britanic şi neo-zeelandez, precum şi Legea Constituţiei din 1986. Legislaţia are la bază dreptul britanic, dar există legi speciale cu privire la terenuri (inclusiv reglementări privind pământurile Maorilor). Noua Zeelandă acceptă jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie, cu rezerve. Dreptul de vot este universal şi poate fi exercitat de la vârsta de 18 ani.

Noua Zeelandă a fost prima ţară care a acordat femeilor drept de vot (1893).

 

Guvernul (puterea executivă): 

Primul Ministru: John Phillip KEY, al 38-lea premier al Noii Zeelande, este în funcţie din 10 decembrie 2008, aflându-se la al treilea mandat consecutiv. Din 2006 până în decembrie 2008 a fost lider-ul Partidului Naţional Noua Zeelandă/New Zealand National Party.

Primul Ministru este şeful Guvernului, fiind liderul partidului sau coaliţiei politice care obţine majoritatea în Parlament. Conduce un Cabinet (Consiliul Executiv) format din miniştri, care sunt în mod obligatoriu parlamentari, numiţi de Guvernatorul General, la recomandarea Primului Ministru.

Primul Ministru al Noii Zeelande este numit de Regină, iar Vice-Prim Ministrul  este numit de Guvernatorul General.

Ministrul afacerilor externe:  Murray McCULLY STUART, este în funcţie din 11 decembrie 2008.

Puterea judecătorească este exercitată de Curtea Supremă şi Curtea de Apel.

 

Mediul înconjurător:

Noua Zeelandă este parte semnatară la o serie de acorduri internaţionale în domeniul mediului: (Protocolul Antarctic cu privire la Mediu, Resursele Marine Antarctice, Tratatul privind Antarcticul, Biodiversitatea, Schimbarea Climei, Protocolul de la Kyoto, Deşertificarea, Speciile în pericol, Modificările de Mediu, Deşeurile periculoase, Legea mării, Dumpingul maritim, Protecţia stratului de ozon, Poluarea navală, Pădurea tropicală ʼ83, Pădurea tropicală ʼ94, Zonele ploioase, Pescuitul balenelor). Printre alte acorduri semnate, sunt: Conservarea vieţii marine, Focile din Antarctica. Principalele probleme de mediu cu care se confruntă Noua Zeelandă sunt: despăduririle, eroziunea solului, distrugerea unei părţi a florei şi faunei prin introducerea unor specii străine.

 

Direcția Asia-Pacific, septembrie 2016

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice