Prima Pagina

Procesul de pregătire pentru Brexit

La 25 noiembrie 2018, liderii UE27 și Premierul britanic, Theresa May au ajuns la un consens politic privind Acordul de retragere al Marii Britanii din UE, în conformitate cu articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Documentul cu valoare juridică stabilește condițiile retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană și asigură, totodată, premisele unei ieșiri ordonate și predictibile care va oferi certitudine juridică cetățenilor și mediului de afaceri, odată ce tratatele Uniunii Europene și legislația subsecventă vor înceta să se aplice pe teritoriul Marii Britanii. Pentru a intra în vigoare, Acordul trebuie ratificat de către Parlamentul britanic și aprobat de către Parlamentul European înainte de 31 octombrie 2019. Acordul prevede și o perioadă de tranziție de 21 de luni (până la 31 decembrie 2020). Pe parcursul acesteia, Marea Britanie va respecta în continuare acquis-ul european, inclusiv Politica Comercială a UE. În același timp, pe durata perioadei de tranziție, Marea Britanie nu va participa la mecanismul decizional și nu va mai fi reprezentată în instituțiile UE. În ipoteza unei retrageri fără acord, nu va exista o perioadă de tranziție.

În paralel cu negocierile privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, se desfășoară un amplu proces de pregătire la nivelul UE, coordonat de Secretariatul General al Comisiei, în vederea gestionării adecvate a oricărui posibil deznodământ al ieșirii UK din UE. Pregătirile interne pot fi clasificate în două categorii: cele care trebuie să se realizeze indiferent de rezultatul procesului Brexit (unavoidable preparedness measures) și cele care reprezintă măsuri de contingență (contingency measures), aplicabile în scenariul unei retrageri fără acord (no deal scenario).

Procesul Brexit va genera consecințe multiple în toate sferele de activitate, dificil de cuantificat pe termen lung. Statele membre UE vor fi afectate diferit de retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, în funcție de proximitate și de gradul de inter-conectivitate a economiilor. La nivel național, ministerele de linie și instituțiile de specialitate din România sunt responsabile pentru implementarea măsurilor de pregătire necesare în fiecare sector. Cu toate acestea, administrația centrală nu poate compensa sau suplini măsurile care trebuie adoptate de către părțile interesate , având în principal un rol de facilitare a procesul de informare. Entitățile din sectorul privat, operatorii economici și profesioniștii sunt nevoiți să își asume responsabilitatea pentru propria situație, să evalueze impactul potențial al fiecărui scenariu și să se pregătească pentru noile realități în contextul post-Brexit.

La 1 noiembrie 2019, Marea Britanie va deveni un stat terț în raport cu Uniunea Europeană. Acest aspect presupune familiarizarea mediului de afaceri cu cadrul normative aplicabil în această situație, în special în cazul întreprinderilor care nu au experiență în ceea ce privește comerțul cu state din afara Pieței Unice. Informațiile relevante pe această temă sunt disponibile pe site-ul Comisiei . De asemenea, vă invităm să consultați în mod regulat și site-ul Direcției Generale a Vămilor pentru informații actualizate privind regimul vamal aplicabil statelor terțe (https://www.customs.ro/).

În procesul de pregătire pentru retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, Comisia Europeană a sprijinit de o manieră activă statele membre, autoritățile naționale și părțile interesate. Aceste eforturi s-au concretizat prin:

De asemenea, Camera de Comerț și Industrie a României a lansat o platformă de dialog și informare în vederea sprijinirii mediului de afaceri în demersurile acestuia de gestionare a consecințelor procesului Brexit.

Link-uri utile