Cu referire la Recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1735 (2006) privind conceptul de naţiune, adoptată în cursul sesiunii din luna ianuarie a.c., Guvernul României a autorizat Ministerul Afacerilor Externe să prezinte următoarele precizări:

Adunarea Parlamentară este un organ consultativ al Consiliului Europei iar recomandările acesteia nu sunt obligatorii.

Recomandarea 1735 nu antrenează obligaţii pentru România sau pentru alte state membre ale Consiliului Europei, în sensul modificării Constituţiei sau a legislaţiei interne. Documentul propune Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei să ia în considerare anumite aspecte generale în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Reacţia la această recomandare va fi decisă de Comitetul Miniştrilor, pe baza opiniilor exprimate de guvernele statelor membre şi în consultare cu alte structuri competente ale Consiliului Europei.

Recomandarea 1735 reconfirmă relevanţa instrumentelor juridice adoptate în cadrul Consiliului Europei privind minorităţile naţionale – Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, Carta Europeană a autonomiei locale şi Carta limbilor regionale şi minoritare. După cum este cunoscut, România a fost primul stat care a ratificat Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale (1995), este parte la Carta europeană a autonomiei locale în anul 1998, iar proiectul de Lege pentru ratificarea Cartei limbilor regionale şi minoritare este în curs de avizare.

Referitor la cele două recomandări ale Congresului Puterilor Locale şi Regionale din Europa (Rec 43/1998 asupra autonomiei teritoriale şi minorităţilor naţionale şi Rec 70/1999 asupra legii locale/statutului special), evocate în documentul APCE, precizăm că acestea au fost analizate de Comitetul Miniştrilor.

În 2002, s-a decis să nu se dea curs Recomandării 43 (1998), având în vedere faptul că dreptul internaţional nu consacră conceptul de autonomie teritorială pe baze etnice, care este chiar interzis expres în unele constituţii europene.

În ceea ce priveşte Recomandarea 70 (1999), Comitetul Miniştrilor a decis că organizarea teritorială a unui stat trebuie să corespundă constituţiei şi legislaţiei interne, la nivel european fiind acceptate diferite opţiuni. În consecinţă, această recomandare nu poate fi invocată pentru susţinerea introducerii subdiviziunilor administrativ-teritoriale pe criterii etnice, în baza unui statut special.

Prin Recomandarea 1735, se solicită Comitetului de Miniştri să prevină şi să combată eventuale încercări de promovare a purităţii etnice sau de organizare administrativă a statelor membre pe baze etnice, fiind susţinute în schimb măsurile afirmative de protecţie a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

România este apreciată pe plan european pentru politica de susţinere a participării active la viaţa publică a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, concretizată prin reprezentarea corectă a minorităţilor la toate nivelurile administraţiei publice la nivel central şi local, precum şi în forul legislativ.

Constituţia României corespunde standardelor europene existente în acest domeniu, reflectând realităţile unei societăţi multi-culturale. Statul român garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

România va susţine propunerea APCE de redactare a unor linii directoare privind dezvoltarea relaţiilor dintre state şi minorităţile înrudite aflate pe teritoriul altor state, ţinând cont de criteriile identificate de Comisia de la Veneţia în raportul său din 2001.

Guvernul României este constant preocupat de situaţia comunităţilor de români din străinătate şi va trimite în curând Parlamentului, spre dezbatere, un proiect de Lege privind sprijinul acordat românilor din afara graniţelor, care va redefini politica autorităţilor române în acest domeniu.