La data de 1 ianuarie 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, cetăţenii români devenind astfel cetăţeni ai Uniunii Europene. Începând cu această dată cetăţenii români care călătoresc în afara teritoriului naţional vor beneficia, atât pe teritoriul statelor membre ale Uniunii cât şi pe teritoriul statelor terţe, de drepturile conferite de tratatele de bază ale Uniunii Europene tuturor cetăţenilor europeni.

1. Cetăţenii români beneficiază de dreptul de liberă circulaţie pe întregul teritoriu al Uniunii Europene. Marea Britanie şi Irlanda au eliminat, de la 1 ianuarie 2007, obligativitatea vizei pentru cetăţenii români care doresc să călătorească pe teritoriul acestora. 

2. Cetăţenii români pot călători pe teritoriul celorlalte state membre ale Uniunii pe baza cărţii de identitate. În ceea ce priveşte minorii, rămân în vigoare prevederile Legii nr. 248/2005 în conformitate cu care minorii români pot călători în străinătate numai însoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali. Membrii de familie ai unui cetăţean român, care nu au cetăţenia română sau a unui alt stat membru, trebuie să aibă asupra lor fie o viză de scurtă şedere în România, fie un permis de rezidenţă.

3. Cetăţenii români aflaţi pe teritoriul statelor terţe (non-UE) beneficiază de protecţie consulară din partea ambasadelor şi consulatelor tuturor statelor membre UE, în cazul în care în ţara terţă respectivă România nu are deschisă reprezentanţă diplomatică sau consulară. 

Cetăţenii români, ca şi ceilalţi cetăţeni europeni, au dreptul să solicite protecţie consulară din partea oricărui alt stat membru UE atunci când se află într-un stat terţ (nemembru al Uniunii Europene).

Reprezentanţa diplomatică sau consulară al oricărui stat membru UE solicitată tratează cetăţeanul român, la fel ca pe propriul cetăţean. Protecţia oferită de ambasadele celorlalte state membre poate acoperi următoarele situaţii:

• Asistenţă în caz de deces;
• Asistenţă în cazuri de accidente sau boli grave;
• Asistenţă în caz de detenţie sau arest;
• Asistenţă pentru victimele unor infracţiuni grave;
• Salvarea şi repatrierea cetăţenilor victime ale unor dezastre naturale sau crize politice/umanitare.

Cetăţenii români aflaţi într-una din situaţiile descrise anterior şi care solicită asistenţa misiunii diplomatice şi consulare a unui alt stat membru UE vor trebui să prezinte paşaportul, cartea de identitate sau orice altă dovadă care să ateste calitatea de cetăţean român.

4. Cetăţenii români beneficiază de dreptul de rezidenţă pe teritoriul celorlalte state membre ale Uniunii Europene, fără a fi necesară deţinerea unui permis de rezidenţă.

Pentru perioade de până la 3 luni, cetăţenii români au dreptul de rezidenţă pe teritoriul unui alt stat membru fără nici o condiţionare sau formalităţi, alta decât de a deţine o carte de identitate valabilă sau un paşaport valabil. Membrii de familie ai unui cetăţean al Uniunii care călătoresc împreună cu acesta, membri care nu au cetăţenia unui stat membru, pot obţine dreptul de rezidenţă pe teritoriul unui alt stat membru pentru o perioada de până la 3 luni doar în baza unui paşaport valabil.

Pentru perioade mai mari de 3 luni cetăţenii români au dreptul de rezidenţă pe teritoriul unui alt stat membru dacă respectivul îndeplineşte una din următoarele condiţii:

• este angajat ca lucrător sau este liber profesionist;
• are suficiente resurse şi asigurare medicală;
• este angrenat într-o acţiune de formare profesională sau este student.

Membrii de familie ai unui cetăţean român, chiar dacă nu au cetăţenia română au dreptul de rezidenţă pe o perioadă mai mare de trei luni atunci când călătoresc împreună cu acesta şi îndeplineşte una din condiţiile prevăzute la punctele a-c.

Cetăţenilor români nu li se cere să deţină permise de rezidenţă. Totuşi, statele membre pot cere ca aceştia să se înregistreze la autorităţile competente într-o perioadă care nu poate fi mai mică de 3 luni de la data intrării pe teritoriul statului pe care vor să rămână pentru o perioadă mai mare de 3 luni.

Pentru rezidenţă permanentă cetăţenii români obţin dreptul de rezidenţă permanentă pe teritoriul statului membru gazdă după o perioadă de 5 ani de rezidenţă legală neîntreruptă, dovedind că nu s-a luat nici o decizie de expulzare împotriva lor. Aceeaşi regulă se aplică şi membrilor de familie, care nu au cetăţenia Uniunii şi care au locuit cu un cetăţean al Uniunii timp de 5 ani.

Cetăţenilor Uniunii sau membrilor lor de familie li se poate restricţiona dreptul de liberă circulaţie şi de rezidenţă pe motive de politică publică, securitate publică sau sănătate publică, pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii (art. 27-33 din Directiva CE nr. 38/2004)

5. Cetăţenii români au dreptul de a vota şi candida pentru alegerile locale în statul membru UE în care îşi au reşedinţa, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii acelui stat.

6. Cetăţenii români au dreptul de a vota şi candida pentru alegerile europene în statul membru UE în care îşi au reşedinţa, în aceleaşi condiţii ca resortisanţii acelui stat.

7. Cetăţenii români au dreptul de a adresa petiţii Parlamentului European în mod individual sau în asociaţie cu alte persoane, pe probleme care intră sub incidenţa domeniilor de responsabilitate ale Uniunii Europene şi care îi afectează în mod direct.

8. Cetăţenii români au dreptul de a adresa plângeri Mediatorului European împotriva actelor de gestiune defectuoasă ale instituţiilor sau organelor comunitare.