Invitaţi: Adrian Cioroianu,  Radu Tudor

Dana Grecu: Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, pare să nu aibă zile tocmai liniştite. Ceea ce trebuia să fie pentru noi, românii, o relaţie privilegiată cu Republica Moldova, este mai degrabă o gâlceavă fără sfârşit. De la Chişinău, comuniştii lui Voronin dau lovitură după lovitură. Respingerea unor delegaţii româneşti la graniţă, introducerea expresiei „limbă moldovenească” în documentele europene, nerespectarea angajamentelor în privinţa deschiderii unor noi consulate. Sunt acestea toate la un loc eşecuri ale politicii externe româneşti sau efectele dezacordurilor serioase între un preşedinte inamic al Guvernului şi un ministru de Externe liberal? Efecte manifestate şi în privinţa salariilor diplomaţilor. Mai poate fi depăşit impasul relaţiilor politice Bucureşti - Chişinău? Pentru toate aceste întrebări şi multe altele, l-am invitat pe domnul Adrian Cioroianu. Aveţi un tonus bun pentru situaţia în care se află Ministerul de Externe atacat şi din partea politică, şi de la Chişinău.

Adrian Cioroianu: Eu cred că trebuie să ne păstrăm calmul, zâmbetul, tonusul. Dacă ar fi prea multă linişte poate ne-am plictisi. Eu sunt o fire mai deschisă, nu mă enervez aşa uşor. Lucrurile sunt încă în ordine. Realmente poate că ne-am plictisi dacă n-am avea probleme. Nu le dorim, dar nici n-aş vrea să par unul care se plânge de ceea ce se întâmplă. Sunt provocări. Depinde de noi dacă rezolvăm. Ele vor fi rezolvate, dar în sensul în care noi dorim.

Dana Grecu: Să vorbim despre lucrurile care nu sunt tocmai în regulă apropo de relaţia Bucureşti - Chişinău. Aş lua fiecare eveniment care s-a petrecut: mai întâi blocarea la graniţă a unei delegaţii de români care trebuia să ajungă musai în Moldova. De ce s-a întâmplat asta, domnule ministru?

Adrian Cioroianu: E întrebarea pe care eu i-am pus-o ieri doamnei ambasador a Republicii Moldova. A fost un incident în egală măsură surprinzător pentru noi şi regretabil pentru natura relaţiilor dintre două ţări vecine şi cu anumit tip pe care măcar îl dorim de relaţie care să treacă dincolo de o simplă vecinătate. Trebuie să vă spun foarte deschis: cred că în egală măsură a fost un mesaj şi pentru partea română, dar şi pentru primarul Chiftoacă şi cred că o bună parte din ceea ce se întâmplă în relaţia dintre România şi Republica Moldova ţine mai mult de tensiunile politice din Moldova decât cele de la Bucureşti care nu sunt foarte accentuate. Accept ideea că Guvernul, premierul Tăriceanu, eu însumi poate în relaţia cu preşedintele n-am avut mereu aceleaşi viziuni, dar în privinţa relaţiilor cu Republica Moldova nu sunt diferenţe de partea românească. Ce ne dorim noi e foarte limpede: ne dorim să fim alături de ei la modul cel mai categoric şi pragmatic cu putinţă în măsura în care doresc un proiect european. Pe de altă parte, nu pot să nu văd că de un an, această falie care există la Chişinău între o aripă mai reformatoare, mai liberală, în sens de deschidere şi spirit reformator şi o aripă conservatoare – nu-i numesc comunişti, să se numească dânşii cum doresc –, tensiunile astea răzbat uneori. Întrebând la Chişinău „Oameni buni, ce s-a întâmplat? Au fost trei delegaţii de români”, datoria mea ca ministru ar fi fost dacă ar fi fost un cetăţean oprit inexplicabil, cine a dat ordinul? Mi s-a promis, omologul meu, domnul Stratan a promis că va face analiza de rigoare. Pe de altă parte, opoziţia politică de la Chişinău arată cu degetul spre preşedintele Voronin. Eu cred că e de datoria noastră, în spiritul eleganţei care trebuie să ne caracterizeze să aşteptăm să-şi facă propria anchetă. Nu pot eu să spun acum cine-i vinovat, dar pot să spun şi-o voi face dacă va fi cazul: e de datoria mea ca cetăţean al României, dacă un cetăţean e oprit inexplicabil la graniţă să-i întreb şi să mă duc apoi la colegii de la Bruxelles să le spun „Vedeţi că se întâmplă ceva acolo”. E ceea ce am făcut luni la Bruxelles.

Dana Grecu: Aveţi şi răspunsuri de la Bruxelles, apropo de acest incident?

Adrian Cioroianu: Răspunsul e subînţeles. Lumea e nelămurită şi aşteaptă rezultate. De ce nişte cetăţeni ai României care sunt cetăţeni ai Uniunii Europene care au actele necesare sunt opriţi inexplicabil... agenţii de frontieră dădeau impresia că ar fi un ordin venit de sus, că n-a fost iniţiativa unui plutonier sau ofiţer de la graniţă. A fost o decizie sau un ordin care le-a venit probabil mai de sus.

Dana Grecu: Ieri am înţeles că aţi vorbit cu ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti?

Adrian Cioroianu: E adevărat.

Dana Grecu: Ce explicaţii există din partea diplomaţiei.

Adrian Cioroianu: Doamna ambasador Lidia Guţă, un diplomat căruia nu pot să-i reproşez nimic, care-şi doreşte o bună relaţie cu România şi sunt convins că nu e singura din Ministerul moldovean de Externe, mi-a spus că regretă, că din punctul domniei sale ca diplomat nu are o explicaţie dar că evident la rându-i va face presiuni, va ruga pe cei de la Chişinău să-i dea o explicaţia în măsură să ne-o furnizeze. Nici dânsa nu înţelegea cum nici noi nu înţelegem.

Radu Tudor: Domnule ministru, eu văd relaţia asta cu Republica Moldova cel puţin în ultimii 2 ani ca pe un fel de dragoste cu de-a sila. Eu pot să am libertatea să spun mai multe lucruri decât dumneavoastră care sunteţi membru al cabinetului şi vreau să vă spun că nu cred în argumentul acesta pe care l-aţi oferit. Nu este doar consecinţa unei politici interne a Republicii Moldova. Este şi consecinţa unei relaţii politice proaste dintre România şi Federaţia Rusă, pentru că la Chişinău avem un Guvern marionetă a Moscovei, un Guvern care e condus de un preşedinte şi un prim ministru comunist. Dacă noi reuşim să avem o relaţie cât de cât civilizată cu Federaţia Rusă, cel mai probabil s-ar putea normaliza şi relaţia cu Republica Moldova atâta timp cât Chişinăul se află sub influenţa Moscovei. Ştiţi că noi vrem să introducem Moldova în pachetul balcanilor de vest şi aţi declarat-o de nenumărate ori că vrem să împingem Moldova spre Uniunea Europeană, dar Moldova nu vrea.

Adrian Cioroianu: Intuiţi corect dintr-un punct de vedere. O parte dintre moldoveni, dintre cetăţenii de acolo e limpede că nu doresc să se apropie de România, pentru că dânşii consideră că apropiindu-se de România, se apropie de Uniunea Europeană şi am senzaţia, fără a da nume, că o parte dintre cei care sunt în poziţiile oficiale la Chişinău nu doresc atât de mult apropierea de Uniunea Europeană pe cât noi suntem dispuşi să le oferim expertiza...

Radu Tudor: Şi atunci de ce să-i forţăm noi să treacă strada dacă ei nu vor?

Adrian Cioroianu: E o întrebare, dar gândiţi-vă şi la partea cealaltă, la acei cetăţeni ai Republicii Moldova care-şi dau seama că şansa pentru Republica Moldova e să se apropie de Uniunea Europeană. Sigur că ei implicit se apropie şi de România, dar România acceptă existenţa a două state vorbitoare de limbă română în Europa. Deci să nu mai vină cu declaraţii de genul „Vrem să ne unim cu sila”. Nu asta e problema. Problema este că poate cineva acolo va înţelege că prioritar pentru România, dorinţa noastră este să susţinem acele proiecte pro-europene. Noi ne-am dat seama din propria noastră experienţă. Şi noi am mers în zigzag, şi noi spuneam că vrem în Uniunea Europeană, mai făceam un mic ocol. Măcar să-i ajutăm să nu facă greşelile pe care noi le-am făcut şi într-adevăr, poate şi relaţia cu Rusia are importanţă în acest context, pentru că noi am fost atenţi la sprijinul spiritual, cultural, am trimis foarte multe cărţi, abonamente de revistă, concerte, cenacluri, artişti, poate pe partea economică am fost mai puţin prezenţi. Rusia a câştigat anumite concurenţe în zonă şi poate că şi asta are importanţă.

Dana Grecu: Diplomaţi Republicii Moldova au luat şi un termen în care să se întâmple ancheta lor?

Adrian Cioroianu: De regulă în diplomaţie nu poţi să ceri un termen.

Dana Grecu: Ei au spus ceva în sensul acesta?

Adrian Cioroianu: Au spus „cât de curând”.

Dana Grecu: Ce înseamnă asta?

Adrian Cioroianu: Înseamnă că fac ceva. Pentru noi e un semn bun.

Dana Grecu: Partidul Social Democrat cere demisia de onoare a ministrului de Externe Adrian Cioroianu ca urmare a adoptării recentului acord dintre comisia europeană şi Republica Moldova, acord în textul căruia apare şi formularea „limbă moldovenească” pentru care dumneavoastră v-aţi fi dat acordul, domnule ministru Cioroianu. Titus Corlăţean e acum la telefon, secretar general PSD. Credeţi că s-a ştiut şi nu s-a vrut? La ce vă referiţi când spuneţi „incompetenţă gravă” apropo de ministrul Adrian Cioroianu?

Titus Corlăţean: Poziţia oficială a PSD e bazată nu pe chestiuni de simpatii sau antipatii personale. E o chestiune de ordin politic, instituţională, şi care vizează protejarea, promovarea intereselor statului român. Când vorbim de acest gen de acord negociat de comisia europeană constat din politica de vecinătate, acord care are importanţa sa, acord unde reprezentanţii guvernamentali acceptă tacit... în baza unor instrucţiuni primite din centralele MAE din statele membre. Pentru un diplomat cu oarecare experienţă era simplu să se încerce diferite alte formule, e adevărat, începând chiar din interiorul comisiei europene, acolo unde Guvernul nu avea o marjă de acţiune. Totuşi avem un comisar, fie el şi independent în clipa de faţă care mai e şi responsabil pe problematica lingvistică şi care putea face o sugestie sau Guvernul României putea să facă o sugestie privind încheierea acordului respectiv în limbile engleză, franceză şi aşa mai departe şi limba oficială a statului Republica Moldova. Acceptarea fie şi tacită a încheierii acestui acord, la nivel european, inclusiv în limba moldovenească e o chestiune inacceptabilă şi contravine poziţiei statului român exprimată de atâtea ori în ultimii ani.

Dana Grecu: Deci dumneavoastră spuneţi că la Ministerul de Externe s-a ştiut şi nu s-a implicat nimeni în a face ca lucrurile să nu stea aşa.

Titus Corlăţean: Asta e foarte clar. E regretabil că nu s-a acţionat de către partea guvernamentală română aşa cum ar fi ştiut să se bată în interiorul Uniunii Europene, fiind membri, aşa cum Grecia s-a bătut în chestiunea macedoneană, aşa cum se bat Bulgaria pe o chestiune lingvistică.

Dana Grecu: Vă rog, domnule ministru.

Adrian Cioroianu: N-am nicio replică. E rolul opoziţiei să ceară demisia Guvernului.

Dana Grecu: Vă acuză că sunteţi incompetent.

Adrian Cioroianu: Bine că nu mă acuză de faptul că l-aş fi omorât pe Kennedy, că în rest le-am auzit pe toate. Domnul Titus Corlăţean e oricând liber să vină să discutăm. Dacă vrea să-mi ceară demisia, e liber s-o facă. Cred că şi Stevie Wonder vede că domnul Corlăţean se pricepe la absolut tot. Sper că n-aveţi nicio îndoială că de la agricultură – că aţi vorbit de clauză, am înţeles că azi aţi vorbit de buget – până la politica externă vă pricepeţi. E foarte bine. O singură întrebare vreau să vă pun foarte precis: în perioada în care PSD era la guvernare, dumneavoastră ce funcţie aveaţi?

Titus Corlăţean: Apropo de competenţă, spre deosebire de domnia voastră, eu mi-am făcut viaţa şi profesia în domeniul relaţiilor externe începând cu Ministerul Afacerilor Externe şi vă dau un singur exemplu pentru a înţelege mai bine ceea ce reproşez eu: delegaţia moldoveană şi ambasada moldoveană în multiple şi repetate rânduri a încercat să strecoare sub diferite forme această chestiune a limbii moldoveneşti, de la note verbale pe care au dorit s-o dea reprezentanţilor diplomatici ai României la Bucureşti şi care nu au fost acceptate, au fost respinse, pentru că dacă acceptai trebuia să dai un răspuns, la multe alte lucruri pe care diplomaţia românească atunci când era condusă profesionist a ştiut să dea o replică. Ce s-a întâmplat acum, acceptarea tacită sau explicită a limbii moldoveneşti într-un acord european, ceea ce ne pune într-o poziţie şi mai proastă... una e să joci bilateral şi alta e să accepţi lucrurile inacceptabile.

Adrian Cioroianu: Vă înşelaţi major. Ar fi cazul să vă interesaţi să aflaţi că limba moldovenească, sintagma apare în negocierile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană din 1994. Şi în timpul în care domnia sa era cu românii de pretutindeni, în permanenţă din ’94 în ceea ce Uniunea Europeană a negociat cu Moldova apărea sintagma.

Titus Corlăţean: Domnul ministru îmi pare rău că...

Adrian Cioroianu: Vreau să afle şi domnul Corlăţean, dacă este curios. Din 23 iulie înainte de 10 octombrie eu i-am scris o scrisoare doamnei Benita Ferero Vaner, în care i-am spus care va fi poziţia a mea.

Dana Grecu: Care este...? Să explicăm cine este doamna.

Adrian Cioroianu: Doamna Vaner este în Comisia Europeană pentru Relaţii Externe. I-am adresat-o doamnei Cating Day, care este secretarul general al Comisiei Europene şi comisarului nostru Leonard Orban, în care le-am spus oameni buni România are această problemă. Sunt convins că domnul Corlăţean înţelege, dar facem acum hârâială de partid, deci domnul Corlăţean cereţi-mi demisia, eu nu mă supăr, ăsta e rolul dumneavoastră, aţi încercat cu asta cu moţiunea de cenzură, nu va ieşit, acum luaţi-o aşa, dacă noi ne opuneam în această fază, Guvernul sau cineva de la Chişinău putea să spună „aha, sunteţi împotriva facilitării vizelor pentru cetăţenii moldoveni”…

Titus Corlăţean: ...

Dana Grecu: O secundă.

Adrian Cioroianu: Staţi puţin să-mi termin ideea...

Dana Grecu: Să nu vorbim toţi odată. Domnule Corlăţean, domnule ministru?

Adrian Cioroianu: Doamnă, nu mi-am terminat ideea. Sunt două acorduri de vize: una care se ratifică de fiecare stat în parte şi una care se ratifică aşa cum a fost acesta, de Comisia Europeană, a fost semnat şi de preşedinţia portugheză şi de Moldova. Acordul a fost însoţit de nota expresă a României pe care eu l-am împuternici pe domnul Comănescu s-o dea, iar ştie domnul Corlăţean, în care am spus suntem pentru facilitarea vizelor, dar atenţie nu recunoaştem ca precedent şi nici limba moldovenească.

Radu Tudor: Senzaţia este, mai degrabă, domnule Cioroianu, că toate aceste demersuri au apărut după ce mass-media a subliniat faptul că avem o problemă în cadrul Comisiei Europene pe acest lucru.

Adrian Cioroianu: Vă dau documentul, spuneţi dumneavoastră data, dacă s-a întâmplat după.

Radu Tudor: E adevărat...

Adrian Cioroianu: 23 iulie.

Titus Corlăţean: Dacă-mi permiteţi un comentariu de la distanţă pentru că sunt doar pe telefon...

Adrian Cioroianu: Sunteţi la distanţă mare de adevăr.

Dana Grecu: Domnule ministru?

Adrian Cioroianu: Mai glumim şi noi.

Titus Corlăţean: Ce voiam să spun este următoarea chestiune: în plan bilateral întotdeauna România a avut o anumită poziţie şi nu şi-a schimbat-o până acum. În planul Uniunii Europene abia de la 1 ianuarie 2007 avem un cuvânt de spus în interiorul Uniunii. Ce au discutat astăzi... ca România... membru al Uniunii Europene îi priveşte...

Dana Grecu: Bun, dar vi se pare pertinent?

Titus Corlăţean: Poziţia statului român trebuia să fie susţinută începând de la 1 ianuarie 2007 în interiorul Uniunii. Şi eu vă asigur că dacă exista un demers diplomatic competent această limbă moldovenească nu ar fi avut cum să apară într-un document al Uniunii Europene. Pentru simplul motiv că România, stat membru, nu dorea acest lucru.

Dana Grecu: Domnule Titus Corlăţean, vi se pare pertinent argumentul prezentat aici de ministrul de externe, pe care-l faceţi incompetent?

Titus Corlăţean: Nu mi se pare pertinent pentru un simplu lucru: poţi accepta ceea ce s-a întâmplat - o chestiune de neacceptat, însoţită de o notă, o declaraţie care nu are valoare constrângătoare sau poţi să te baţi să blochezi consensul pentru că acel document, a ajuns şi pe masa Consiliului ministerial. Şi este mai grav atunci când ai cuvântul, eşti la masă, ai putere de drept de vot şi o putere egală cu ceilalţi membri trebuie să-ţi spui punctul de vedere şi să nu laşi să treacă orice trece, aşa cum face Polonia, aşa cum ştie Ungaria să facă...

Dana Grecu: Bun, numai o secundă. Aţi bifat evenimentul, momentul dând această notă, ataşând... sau trebuia să faceţi demersuri mai implicate? Să vă bateţi, cum spunea domnul Titus Corlăţean în mediile europene pentru a avea câştig de cauză?

Adrian Cioroianu: Din păcate noi mai mult ne batem între noi.

Dana Grecu: Nu, discutăm de ce faceţi dumneavoastră ca ministru de externe acum.

Adrian Cioroianu: Încă o dată vă spun, scrisoarea este din 23 iulie acest an, înainte de a se ajunge în această formulă.

Dana Grecu: Bun, dincolo de această scrisoare...

Adrian Cioroianu: Deci domnul Corlăţean să fie liniştit că există o singură poziţie naţională care merge pe ideea că limba moldovenească ca şi limba argentiniană sau belgiană sau austriacă, poate sublimă dar din punctul nostru de vedere nu există. Asta una, în al doilea rând...

Dana Grecu: Bine, dar documentul, acordul, în formula sa actuală înseamnă o recunoaştere implicită a acestui fapt.

Adrian Cioroianu: Noi recunoaştem, suntem de acord cu dreptul cetăţenilor moldoveni la această facilitare a vizelor şi acordul de readmisie, dar...

Dana Grecu: Deci aţi făcut un compromis, înţeleg?

Adrian Cioroianu: Doamnă, lucrurile s-au ştiut de la bun început, noi am ştiut, dar încă o dată vă spun înţelegeţi că noi din ’94 ne luptăm cu această problemă, din ’94. Potrivit art., cred, 13 din Constituţia moldovenească, dânşii spun că vorbesc limba moldovenească, în Constituţia lor. Noi mergem pe argumentul Academiei de la Chişinău care spune că nu există limba moldovenească, există limba română. Acum, prin acest acord, ca să fie limpede, înţelegeţi că asta este o cerinţă politică, nu poţi să-i cer unui adversar să mă susţină pe mine, dar măcar să spună adevărul, dânsul ştie că...

Dana Grecu: Unde minte domnul Corlăţean?

Adrian Cioroianu: Păi nu minte, spune adevărul pe care-l vrea sau poate nu ştie, deşi ar trebui să ştie. Domnule Corlăţean, apropo, sunteţi candidat pentru Parlamentul European, s-ar putea ca...

Dana Grecu: Cap de listă la PSD.

Adrian Cioroianu: Bun...

Dana Grecu: Vă spun eu dacă nu ştiţi.

Adrian Cioroianu: Vreau să vă spun: - va ajunge în Parlamentul European - ştiţi acest lucru?

Titus Corlăţean: Domnule ministru, dincolo de maliţiozităţi, vorbim de chestiuni extrem de serioase.

Adrian Cioroianu: Acum vreţi să fiu şi zâmbitor cu dumneavoastră, îmi cereţi demisia şi eu să vă fac complimente.

Titus Corlăţean: Fără discuţie, cerem demisia de onoare şi erau motive şi sunt modificate...

Adrian Cioroianu: Dacă aveţi motive sunt absolut de acord, dar ce spuneţi este aşa o cârâială fără rost. Vă declar limpede că niciun ministru de externe, cu atât mai puţin eu, nu a semnat pentru aşa ceva. Nu s-a discutat la nivel de ţară.

Titus Corlăţean: Or, este pentru prima oară când România ca stat membru al Uniunii ajunge să înghită o astfel de chestiune. Nu întâmplător am spus-o de nenumărate ori şi v-am spus-o şi dumneavoastră, într-un spirit pozitiv la acel moment şi din dorinţa de a vă ajuta, că România nu ştie încă să-şi folosească pârghiile de statut de putere şi (…) pe care le are. Al şaptelea stat ca pondere în Uniunea Europeană. Asta e problema.

Adrian Cioroianu: Asta-i demagogie ce faceţi. Amestecaţi lucrurile. Eu v-am pus o întrebare şi-mi răspundeţi că România e a şaptea ţară.

Dana Grecu: Din păcate, ne joacă feste legătura telefonică. A fost Titus Corlăţean.

Radu Tudor: Trebuie să facem o subliniere, că percepţia publică şi aşteptarea este diferită, a publicului şi a politicienilor din 1994 până în 2007. Atunci nu aveam pârghii. Acum suntem membri ai Uniunii şi probabil aşteptarea e mult mai mare şi de aceea se cere ministrului de Externe şi nu doar ministrului de Externe, pentru că eu vreau să vin la problema comisarului de multilingvism. Noi am fost dezamăgiţi că avem un comisar de multilingvism dar constatăm că avem o problemă chiar în domeniul acesta. Şi nu mă aşteptam sincer să văd o reacţie de la comisarul Leonard Orban, doar în momentul în care izbucneşte un scandal în presă. Eu aş fi vrut să fiu informat de problema asta pe 2 ianuarie 2007.

Adrian Cioroianu: Să presupunem că pe 1 august eu aş fi dat publicităţii faptul că i-am scris o scrisoare comisarului european… normal că interesul e acum…

Radu Tudor: Am fi ştiut că aţi avut o poziţie.

Adrian Cioroianu: Se şi uita de-atunci. Astea sunt înregistrate acolo. La nivelul percepţiei publice noi nu trebuie să-i minţim pe oamenii din ţară. Niciodată, nu vorbesc numai în calitate de ministru, ci şi ca profesor de istorie, eu când voi vedea un volum din Eminescu tradus în moldovenească eu voi spune că există.

Dana Grecu: Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului, e în legătură telefonică cu noi. Ce limbă vorbiţi dumneavoastră?

Dorin Chirtoacă: Nu ştiu dacă e un subiect de discuţie în 2007. Limba a fost şi va fi româna.

Radu Tudor: E bine să ştim de la primarul Chişinăului… a fost mai degrabă un termen de abordare prietenească.

Dorin Chirtoacă: E un joc aici cu cei care vor să utilizeze noţiuni sovietice pentru a se menţine la putere şi a mai exploata acea zâzanie care a fost creată în toată perioada de ocupaţie şi cineva încearcă să mai obţină din asta un credit politic. Dar nu are nici o şansă.

Radu Tudor: Noi am aflat la Bucureşti că şi la Chişinău liberalii au probleme cu preşedintele şi asta-i cauza pentru care delegaţia română a fost respinsă de la graniţă.

Dorin Chirtoacă: Care liberali şi care preşedinte.

Radu Tudor: Liberalii de la Chişinău cu preşedintele de la Chişinău. Respectiv dumneavoastră cu domnul Voronin.

Dorin Chirtoacă: Bine. Nu am nicio problemă personală cu nici un politician din Republica Moldova. Suntem pe poziţii antagonice. Dânşii sunt cu ideologia comunistă, sovietică, noi venim cu alte soluţii. Evident că nu e mulţumită actuala guvernare pentru faptul că a pierdut alegerile şi mai mult, la Chişinău din atâtea încercări n-au reuşit să obţină primăria. Mai mult, e un primar care are şi cetăţenie română şi atunci toată politica dânşilor naţională de moldovenism s-a cam dus pe apa sâmbetei.

Radu Tudor: Oamenii care veneau din România erau invitaţii dumneavoastră?

Dorin Chirtoacă: Da. 14 octombrie, hramul Chişinăului, e o sărbătoare autentică unde vine multă lume şi e sărbătoare. În aceste condiţii ar fi fost umbrită complet sărbătoarea vinului creată de comunişti în ultimii ani care e o parodie. Nici nu ştiu cum să-i spun. În condiţiile în care ar fi venit toate delegaţiile, dacă ar fi venit şi preşedintele României pentru că iniţial confirmase prezenţa, atunci s-ar putea să se fi schimbat starea de lucruri complet în ce priveşte popularitatea politicienilor din Republica Moldova. Şi cred că asta a deranjat şi s-a dorit a fi dat un avertisment ca să se spună iată cine e stăpân. Cred că ăsta a fost sensul acelei blocări de vineri. Pentru că sâmbătă nu a mai fost nicio problemă, după ce am cerut oficial deblocarea situaţiei. Şi aşa dincolo de faptul că s-a recurs la o metodă sovietică, s-a făcut un deserviciu nu Chişinăului, ci Republicii Moldova, pentru că acum oricare cetăţean român se va gândi de multe ori dacă mai are sens să mai vină la vamă. Incidentul în sine are un efect de bulgăre de zăpadă.

Dana Grecu: Dumneavoastră ca primar veţi continua demersul acesta de aflare a adevărului?

Dorin Chirtoacă: Evident că da. Am pregătit un material pe care-l vom trimite la Procuratură, deci vom face ce spune legea, deşi mă îndoiesc că vom afla multe prin instituţiile statului nostru, având în vedere că toate sunt dirijate dintr-un singur punct, în afară de Primărie deocamdată.

Radu Tudor: Ăsta-i un gest de onestitate şi de bună-credinţă. Dar mă îndoiesc că vă vor da satisfacţie autorităţile comuniste dumneavoastră.

Dorin Chirtoacă: Da. Vom depune la Procuratură, în copie vom transmite instituţiilor internaţionale, congresului puterilor locale, consiliului Europei, Uniunii Europene, vom cere să se facă presiune pentru că e vorba de încălcarea elementară a drepturilor omului. Oricare cetăţean al Uniunii pot trece fără nici un fel de invitaţie.

Dana Grecu: Vizaţi pe cineva responsabil pentru incident?

Dorin Chirtoacă: Vă spun cum e cu incidentul. Din punct de vedere administrativ, serviciul grăniceri este subordonat primului ministru. Din punct de vedere militar, pentru că dânşii sunt şi militari, se subordonează şefului statului. Prin urmare indicaţia nu putea veni decât de la primul ministru sau de la preşedinte. Pentru că şeful serviciului, nu a răspuns. În momentul în care am mers personal la vamă, şi am vorbit cu grănicerii, ei au dat de înţeles că e vorba de o indicaţie venită de sus. Nu au putut pronunţa numele. Sunt şi ei oameni care vor să-şi întreţină familiile. Primul ministru nu a făcut lucruri de care să nu ştie preşedintele. Primul ministru administrează un Guvern pe care-l conduce de fapt preşedintele.

Dana Grecu: Vă mulţumesc foarte mult. Foarte scurte concluziile, domnule ministru răspundeţi-mi foarte pe scurt dacă s-a oficializat sau nu de către UE folosirea limbii moldoveneşti prin acest acord în formula sa?

Adrian Cioroianu: Nici pe departe şi ţin să spun încă o dată: niciun ministru de externe nu a semnat acest acord, nu s-a ratificat de fiecare stat în parte, vor fi alte acorduri care vor trebui ratificate de fiecare stat în parte şi atunci vor trebui... inclusiv şi de noi. Ce vreau să vă spun foarte limpede, ca să nu complicăm lucrurile: nu numai că nu a semnat ministrul român sau ambasadorul român la Bruxelles, acest gen de acord, în momentul în care s-a discutat, statele şi-au spus poziţia, ceea ce noi am făcut, spunând că nu... un precedent pentru noi şi nu recunoaştem limba moldovenească dar nu se ratifică la nivelul statelor acesta. Va fi în Parlamentul European, unde îi doresc domnului Corlăţean să ajungă şi atunci eu o să le transmit europarlamentarilor noştri să se gândească bine, pentru că se va discuta...

Dana Grecu: Pe vremea ministrului Mihai Răzvan Ungureanu existau acorduri încheiate între Uniunea Europeană şi Republica Moldova cu formularea asta, limbă moldovenească?

Adrian Cioroianu: Cu siguranţă. Din 1994 până astăzi încă odată vă spun, a cincea oară poate, Moldova a dorit impunerea sintagmei limbă moldovenească, în timpul tuturor miniştrilor, dar eu nu am venit să îi acuz, eu am venit să spun că niciun ministru român n-a semnat aşa ceva.

Dana Grecu: Ce veţi face concret?

Adrian Cioroianu: În primul rând îi voi ruga foarte bine pe europarlamentarii noştri, când acest acord va ajunge în Parlamentul European. În al doilea rând, vă pot spune foarte clar că atunci când noi va trebui să ratificăm, noi ca stat membru al Uniunii Europene, s-ar putea ca art. 13 să le aducă ghinion celor care cred efectiv că limba moldovenească există, din punctul meu de vedere ea nu există şi nu voi accepta aşa ceva. Şi în fine, ţin să vă spun că problema e legată şi de chestia consulară şi stau să mă gândesc dacă nu cumva tot acest ambalaj de evenimente pe care le discutăm n-ar trebui să ne uităm puţin în profunzimea lor de unde au plecat aceste izbucniri...

Dana Grecu: România dorea consulate noi în Republica Moldova.

Adrian Cioroianu: Vom avea un consulat nou, aş vrea să mă duc la inaugurarea lui, poate o să-l chem şi pe domnul Stratan, să-l invit să bem o cafea.

Dana Grecu: Poate rămâneţi la graniţă, domnule ministru.

Adrian Cioroianu: Poate rămân la graniţă, dar semnalul meu rămâne acelaşi în interesul cetăţenilor Republicii Moldova, pentru ale căror vize noi acum am fost de acord pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Dana Grecu: Este un compromis acesta, domnule ministru?

Adrian Cioroianu: Nu e niciun compromis.

Dana Grecu: Aţi lăsat sintagma „limbă moldovenească” ca să nu cumva să se creadă că vreţi să blocaţi vizele?

Adrian Cioroianu: Nu s-a semnat de nimeni acest lucru, când vom trebui să semnăm ne vom gândi, deocamdată e vorba de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, eu sunt pentru libertatea lor de mişcare, îmi doresc două consulate noi în Republica Moldova.

Radu Tudor: Poate vă gândiţi, domnule ministru, să anticipaţi de-acum încolo ostilitatea regimului de la Chişinău şi să consideraţi nişte măsuri în avans, să nu mai avem reacţii la evenimente deja consumate ci să avem mai degrabă în privinţa Republicii Moldova măsuri proactive.

Adrian Cioroianu: Corect, dar asta aş avea nevoie şi de ajutorul şi de înţelegerea ceva mai aprofundată a celor care spun de multe ori, cum a apărut zilele astea că s-a semnat de ministru, de ambasador, lucruri repet neadevărate.

Radu Tudor: ... trebuie să explicăm, pentru că e un subiect sensibil.

Dana Grecu: Vă daţi demisia, de onoare?

Adrian Cioroianu: După ce va reieşi că l-am omorât pe Kennedy o voi face.

Radu Tudor: O s-o redactaţi în limba moldovenească, nu-i aşa?

Adrian Cioroianu: În limba moldovenească.

Dana Grecu: Ministrul de externe, Adrian Cioroianu.