 România a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, conform calendarului stabilit, încheind astfel un proces care a început la mijlocul anilor ’90.
Aderarea României, împreună cu Bulgaria, la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 încheie astfel cel de al cincilea val al extinderii Uniunii, inițiat la 1 mai 2004, prin aderarea celor opt state din Europa Centrală și de Est, alături de Cipru și de Malta.
Astfel, de la 1 ianuarie 2007, Uniunea Europeană este o comunitate ce reunește 27 de state membre și o populație de 492,8 milioane de locuitori și care are 23 de limbi oficiale.
România s-a alăturat astfel unei Uniuni de state europene care împărtășesc aceleași valori, având în centru respectul pentru demnitatea umană, democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Uniunea Europeană are drept obiective asigurarea păcii și prosperității, printre realizările sale numărându-se piața internă, precum și crearea Spațiului Schengen, a zonei euro.
Obiectivul principal al României la acest moment îl constituie consolidarea progreselor și reformelor realizate, pentru asigurarea unei integrări depline în structurile comunitare. Pe de altă parte, România dorește să aducă o contribuție activă la realizarea proiectelor aflate pe agenda europeană și să sprijine soluții eficiente pentru problemele Uniunii.
Drepturile cetățenilor români în Uniunea Europeană
Prin aderarea României la Uniunea Europeană, cetățenii români au devenit cetățeni ai Uniunii Europene.
Începând cu 1 ianuarie 2007, cetățenii români care călătoresc în afara teritoriului național beneficiază, atât pe teritoriul statelor membre ale Uniunii, cât și pe teritoriul statelor terțe, de drepturile conferite de tratatele Uniunii Europene tuturor cetățenilor europeni.
Românii în instituțiile europene
Aderarea celor două noi state la Uniunea Europeană a generat o serie de modificări instituționale la nivelul Uniunii Europene. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2007, România are, în mod identic cu toate celelalte state membre, drept de vot în toate reuniunile Consiliului Uniunii Europene; având în vedere că este cel de-al șaptelea stat membru ca mărime în Uniune, României îi sunt atribuite 14 voturi.
De asemenea, tot la 1 ianuarie 2007, Consiliul a adoptat noua listă de exercitare a succesiunii președințiilor la nivelul Consiliului UE, România urmând să dețină acest mandat în perioada iulie-decembrie 2019. Totodată, potrivit Tratatului de Aderare, României îi revin o serie de poziții în instituțiile comunitare, iar cetățenii români au posibilitatea de a lucra în cadrul instituțiilor europene.
Tratatul de la Lisabona
Primii pași ai României ca stat membru al Uniunii Europene au însemnat, totodată, și participarea la dezbaterea asupra reformei Tratatelor Uniunii. La 13 decembrie 2007, șefii de stat/guvern au semnat la Lisabona Tratatul de Reformă, denumit Tratatul de la Lisabona. Acesta a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009.
Tratatul de la Lisabona a fost elaborat în baza mandatului stabilit în acest sens la reuniunea Consiliului European din 21-23 iunie 2007. Încă de la început, România s-a asociat pe fond la dezbaterile pe această temă, fiind conștientă de importanța acestui subiect pentru dezvoltarea viitoare a Uniunii și a felului în care aceasta va răspunde în continuare așteptărilor cetățenilor europeni, inclusiv celor români.
În cadrul dezbaterilor privind viitorul Europei, un pas important l-a reprezentat procesul de elaborare și adoptare a Declarației de la Berlin pentru aniversarea a 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, adoptată la 25 martie 2007, de cele 27 de state membre și de instituțiile Uniunii. Documentul subliniază realizările Uniunii în decursul a 50 de ani și reafirmă solidaritatea statelor membre în jurul unor proiecte și obiective comune pentru viitor.
Politicile UE
Ca stat membru al Uniunii Europene, România participă la reuniunile instituțiilor comunitare, atât la nivel politic, cât și tehnic. Guvernul României contribuie la elaborarea și dezvoltarea politicilor UE, prin promovarea pozițiilor naționale la nivel comunitar și sprijinirea obținerii consensului bazat pe interesul comun al statelor membre. România colaborează cu instituțiile comunitare și cu statele membre pentru tratarea temelor majore aflate în dezbatere la nivelul Uniunii.
Comisia Europeană oferă, prin broșuri tematice, informații privind originea, evoluția și obiectivele politicilor europene. Informații actualizate asupra evoluțiilor în domeniul politicilor UE pot fi obținute prin accesarea Buletinului "Actualitatea UE" elaborat de MAE.
PESC/PESA (PSAC)
Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) a apărut și s-a dezvoltat ca o consecință firească a efortului de construcție europeană, în condițiile în care au devenit evidente beneficiile acțiunii comune în cadrul Uniunii pe plan internațional. În esență, PESC este constituită din ansamblul deciziilor la care statele membre, inclusiv România, ajung în comun, privind relaționarea lor prin intermediul Uniunii cu ceilalți actori din sistemul internațional.
Politica Europeană de Securitate și Apărare (PESA) este un instrument relativ recent al palierului interguvernamental al UE, subsumat politicii mai largi externe și de securitate (PESC), aflat în evoluție conceptuală din 1998 (summit-ul franco-britanic de la Saint Malo) și operaționalizat din 2003, când a fost adoptată Strategia Europeană de Securitate (SES) și au fost lansate primele misiuni, și destinat îndeplinirii obiectivelor definite prin Strategie. Raportul de implementare a SES (2008) consemnează noile provocări ale mediului internațional de securitate.
România s-a implicat activ în sfera de securitate și apărare care face obiectul PESA, încă dinainte de momentul aderării la UE, consemnat la 1 ianuarie 2007. În prezent, România este un participant activ la PESA, atât pe dimensiunea politică, consacrată susținerii intereselor identificate de statele membre ca fiind comune în domeniul securității și apărării, cât și pe cea operațională, contribuind la numeroase misiuni ale UE de gestionare a crizelor.
Tratatul de la Lisabona înseamnă un nou capitol în consolidarea cadrului insituțional de abordare a acestui domeniu, consemnând instituirea postului de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Politica Externă și de Securitate, înființarea Serviciului European de Acțiune Externă, precum și pași concreți pentru implementarea prevederilor referitoare la obiectivele politicii de securitate și apărare comune (PSAC).
Vor fi operate o serie de modificări care vor eficientiza modul de acțiune al PESA (prevăzută a deveni o politică de securitate și apărare comună - PSAC), dar se păstrează caracterul interguvernamental și principiul unanimității pentru luarea deciziilor. În contextul procesului general de consolidare a politicii externe, de securitate și apărare comune, la nivelul UE se acordă o atenție sporită dimensiunii civile a gestionării crizelor.
Sancțiunile internaționale sunt un instrument, de natură diplomatică sau economică, din ce în ce mai frecvent utilizat pe plan internațional în eforturile de combatere a terorismului și de reprimare a încălcărilor dreptului internațional sau ale drepturilor omului. În cadrul politicii externe și de securitate comune, Uniunea Europeană aplică măsuri restrictive ca mijloc de îndeplinire a obiectivelor PESC specifice stabilite în Tratatul Uniunii Europene, în special art. 11. Ca stat membru al Uniunii Europene, România aplică sancțiunile internaționale impuse prin Pozițiile Comune adoptate în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comună. Regimurile sancționatorii comunitare fie preiau măsurile decise la nivelul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, fie cuprind măsuri restrictive stabilite în mod autonom de Consiliul Uniunii Europene. Pe plan intern, statele au obligația de a crea cadrul juridic și instituțional necesar aplicării eficiente a acestor măsuri.
În contextul în care, de la momentul aderării la 1 ianuarie 2007, frontiera de nord și de est a României a devenit frontieră externă a UE, România va contribui la consolidarea ariei de libertate, securitate și justiție, prin asigurarea unui management eficient al frontierelor sale externe.
Urmărirea respectării obligațiilor de stat membru UE
Aderarea României la UE a implicat aderarea la un spațiu de reguli bine definite, care reglementează buna funcționare a Uniunii în majoritatea politicilor existente. Neaplicarea acestor reguli pot genera măsuri corective la adresa tuturor statelor membre prevăzute de acquis-ul comunitar: măsuri de salvgardare punctuale, corecții financiare cu privire la fondurile europene, măsuri privind politica concurenței sau declanșarea unor acțiuni în constatarea neîndeplinirii unei obligații de drept comunitar - infringement procedures. De la data aderării, România este și ea supusă, similar celorlalte state membre, posibilității aplicării acestor măsuri corective, în cazul nerespectării legislației comunitare și respectiv a obligațiilor de stat membru. Instituția care asigură buna aplicare a legislației este Comisia Europeană, în calitatea sa de Gardian al Tratatelor; există și cazuri în care măsurile sunt aplicate de Consiliu.
Alături de aceste măsuri, procesul de extindere, datorită complexității sale, a generat includerea, atât în Tratatul de Aderare al statelor care au aderat la 1 mai 2004, precum și în Tratatul de Aderare al României și Bulgariei, a unor clauze asiguratorii specifice, cu aplicabilitate pe o perioadă de trei ani de la data aderării (în cazul României, această perioadă s-a încheiat la 31 decembrie 2009).
Urmare Raportului de monitorizare din 26 septembrie 2006, Comisia Europeană a decis adoptarea unei decizii privind înființarea unui Mecanism de Cooperare și Verificare privind justiția și combaterea corupției pentru România și Bulgaria în scopul menținerii, după aderare, a unei monitorizări atente a progreselor în aceste domenii, fără a genera, însă, alte tipuri de măsuri asiguratorii în raport cu cele prevăzute prin Tratatul de aderare.
 Link-uri utile
20 de mituri și fapte despre extindere (http://ec.europa.eu/)
Direcția Generală Uniunea Europeană
|
