România a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică la Summit-ul NATO de la Praga din 2002. La acel moment, aliaţii au lansat invitaţii de aderare pentru 7 state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia.

La 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice.

Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO.

Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, "Ziua NATO în România" se celebrează în prima duminică a lunii aprilie.

Cronologia relaţiilor România – NATO

2010 este anul lansării Noului Concept Strategic al NATO.

Procesul de elaborare a Noului Concept Strategic a început în luna septembrie 2009, cu prima etapă, cea de reflecţie. Termenul fixat pentru finalizarea documentului este viitorul Summit al NATO, care se va desfăşura în noiembrie 2010, în Portugalia. Reprezentanţii statelor membre din cadrul Consiliului Nord – Atlantic vor fi implicaţi permanent în întregul proces.

Obiectivul procesului de elaborare a unui Nou Concept Strategic al NATO este menţionat în Declaraţia privind Securitatea Alianţei, adoptată la Summit-ul NATO de la Strasbourg / Kehl, din aprilie 2009, unde se arată că statele membre NATO sunt hotărâte să reformeze Alianţa pentru a îmbunătăţi răspunsul acesteia la actualele ameninţări şi capacitatea de a anticipa riscuri viitoare.

În cadrul procesului de elaborare a NCS, România va pleda pentru reafirmarea, de o manieră neechivocă, a apărării colective şi a articolului 5 drept responsabilităţi principale ale NATO, pentru actualizarea şi consolidarea sarcinilor fundamentale ale Alianţei din actualul Concept Strategic adoptat în 1999 (securitatea, descurajarea, consultarea, managementul crizelor şi parteneriatele), la care să se adauge răspunsul la noile tipuri de provocări, cu accent pe insecuritatea energetică şi pe proliferarea tehnologiilor  pentru rachete.

România ar dori, totodată, ca în forma finală a Noului Concept Strategic să se regăsească şi alte elemente importante, cum sunt consolidarea interesului NATO şi dezvoltarea cooperării cu partenerii din imediata vecinătate a Alianţei şi a României, din Balcanii de Vest şi zona extinsă a Mării Negre, inclusiv Caucazul de Sud şi Asia Centrală, precum şi consolidarea reţelei de parteneriate a NATO şi menţinerea politicii de extindere a Alianţei („open door policy”), care a avut o contribuţie importantă la consolidarea stabilităţii şi securităţii în Europa.

2009 a fost anul în care Alianţa Nord-Atlantică a aniversat şaizeci de ani de la înfiinţare, iar România a împlinit cinci ani de apartenenţă la NATO

NATO - primii 60 de ani, România - primii 5 ani în NATO

În perioada 2-4 aprilie 2008, România a găzduit Summit-ul NATO de la Bucureşti.

La Summit, cel mai mare eveniment de politică externă organizat de ţara noastră, au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai statelor contributoare la operaţiunile NATO în Afganistan, la nivel de preşedinte (23 de state), prim-ministru (22 de state), ministru al afacerilor externe (7 state), ministru al apărării (Kazahstan) şi director politic (Irlanda).

Summit-ul NATO de la Bucureşti

Obiectivele României, ca stat membru al NATO, răspund intereselor naţionale ale ţării şi se pot defini astfel:

1. O Alianţă robustă şi relevantă, bazată pe un parteneriat transatlantic solid

• Sprijinim o Alianţă puternică şi capabilă să răspundă eficient noilor ameninţări la adresa securităţii. Un parteneriat transatlantic dinamic şi robust reprezintă un factor crucial în articularea unor răspunsuri eficiente la noile riscuri de securitate cu care se confruntă comunitatea democraţiilor transatlantice.

2. Îndeplinirea responsabilităţilor de membru NATO legate de participarea la operaţiunile şi misiunile Alianţei

• România contribuie la toate misiunile şi operaţiunile Alianţei, inclusiv la cele din afara spaţiului euro-atlantic.

• Participarea ţării noastre la operaţiunile şi misiunile NATO oferă o susţinere concretă a angajamentelor politice asumate de România ca membru al Alianţei Nord-Atlantice, amplificându-i credibilitatea de aliat.

Misiuni şi operaţiuni NATO la care România participă:

• Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate (ISAF)
• Misiunea NATO de Pregătire – Irak (NTM-I) 
• Operaţiunea KFOR
• Operaţiunea Active Endeavour (OAE)

3. Promovarea rolului NATO de furnizor de stabilitate, promotor al reformelor şi cooperării regionale în vecinătatea imediată a României (Balcanii şi regiunea Mării Negre)

• România consideră că frontiera comunităţii euro-atlantice, bazate pe democraţie, libertate şi securitate nu trebuie să se oprească la frontiera estică a României.

• Considerăm că Europa nu poate fi completă fără integrarea Balcanilor în structurile europene şi euro-atlantice. Prin sprjinirea fermă a acestei perspective şi a reformelor derulate de statele din regiune, vom putea contribui la modelarea unui climat de stabilitate pe termen lung.

• România a sprijinit activ şi a salutat invitaţia adresată pentru integrarea Albaniei şi Croaţiei în NATO şi este gata să împărtăşească propria expertiză pentru susţinerea reformelor interne şi pregătirilor acestor state pentru aderarea la NATO.

• Integrarea Serbiei, a Muntenegrului şi a Bosniei-Herţegovina în Parteneriatul pentru Pace a reprezentat un important pas înainte spre o nouă paradigmă a Balcanilor de Vest: stabilizare prin reconciliere, consolidare democratică şi integrare în comunitatea euro-atlantică.

• La Summitul de la Bucureşti, aliaţii au reafirmat angajamentul faţă de regiunea de importanţă strategică a Balcanilor, unde integrarea euro-atlantică, fundamentată pe valori democratice şi cooperare regională, rămâne necesară pentru o pace şi stabilitate durabilă.

• La estul Alianţei, România a fost şi va continua să fie un avocat ferm şi activ al consolidării parteneriatului cu Republica Moldova, în sprijinul evoluţiei democratice şi vocaţiei sale europene.

• Parte a Europei şi punte către Asia Centrală şi Afganistan, regiunea Mării Negre este importantă pentru stabilitatea euro-atlantică. România va contribui la dezvoltarea modalităţilor prin care NATO poate susţine eforturile statelor riverane de consolidare a securităţii regionale.

4. Dezvoltarea parteneriatelor NATO cu UE şi ONU 

• Parteneriatele NATO cu UE şi ONU asigură cooperarea în problemele de interes comun şi contribuie semnificativ la contracararea ameninţărilor şi provocărilor la adresa securităţii internaţionale.

• România a sprijinit constant dezvoltarea dialogului şi cooperării NATO – UE în cât mai multe domenii de interes comun, cu respectarea specificităţii şi autonomiei de decizie a fiecăreia dintre cele două organizaţii.

• Zona Balcanilor de vest reprezintă o zonă în care cooperarea dintre cele două organizaţii şi-a demonstrat din plin utilitatea şi eficienţa. Experienţa dobândită prin cooperarea de până acum va trebui valorificată în continuare. Cooperarea dintre NATO şi UE nu trebuie strict limitată la domeniul operaţional, cele două organizaţii au mult mai multe preocupări şi interese comune. 

• La Summit-ul NATO de la Bucureşti, aliaţii au recunoscut valoarea pe care o aduce o apărare europeană mai puternică şi mai capabilă şi au exprimat hotărârea de a îmbunătăţi parteneriatul strategic NATO-UE, pentru o cooperare mai strânsă şi o eficienţă sporită.

• Relaţia Alianţei cu Organizaţia Naţiunilor Unite este una de o relevanţă deosebită. Naţiunile Unite se află în centrul cadrului instituţional internaţional în care Alianţa operează, principiu înscris în tratatul fondator al NATO. Rezoluţiile Consiliului de Securitate au oferit mandatul pentru operaţiunile NATO din Balcani şi Afganistan, cât şi pentru misiunea din Irak. În ultima perioadă, cooperarea NATO-ONU s-a dezvoltat pe toate planurile: operaţional, conceptual, politic şi instituţional.

• Susţinem continuarea cooperării dintre NATO şi ONU în domeniul menţinerii păcii şi securităţii internaţionale şi salutăm decizia liderilor reuninţi la Bucureşti de a reafirma încrederea în scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite, inclusiv exercitarea dreptului inerent la auto-apărare individuală sau colectivă recunoscut prin articolul 51 al Cartei Naţiunilor Unite, după cum este prevăzut în Tratatul de la Washington.

5. Susţinerea procesului de transformare a NATO 

• Vom continua să contribuim la procesul de transformare a NATO, menit să ofere Alianţei Nord-Atlantice capacităţi flexibile, capabile să se desfăşoare rapid şi să răspundă noilor tipuri de ameninţări (terorism, proliferarea armelor de distrugere în masă).

• Transformarea NATO este un proces continuu şi necesită o atenţie constantă şi susţinută. În acest sens, la Summitul de la Bucureşti, aliaţii au decis susţinerea eforturilor miniştrilor apărării de supervizare a gestionării aspectelor de apărare ale transformării Alianţei, pentru a asigura că NATO rămâne eficient şi eficace, în special prin continuarea eforturilor în următoarele domenii: asigurarea forţelor şi capabilităţilor necesare pentru operaţiunile Alianţei; dezvoltarea de noi capabilităţi care să răspundă noilor ameninţări; adaptarea structurii de comandă a NATO, pentru o mai mare flexibilitate şi eficienţă a acesteia.

• NATO
• Ministerul Apărării Naţionale
• Delegaţia Permanentă a României la NATO
• Casa NATO
• EURISC
• IRSI
• Centrul de Studii George C. Marshall

Direcţia Politici de securitate, martie 2009