Prezentare generală  Condiţii de călătorie

I. Scurt istoric al relaţiilor diplomatice bilaterale  

Relaţiile diplomatice dintre România şi Ungaria au fost stabilite la nivel de legaţie în 1920. În anul 1944, relaţiile diplomatice au fost suspendate, fiind reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă în anul 1954.

Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996, intrat în vigoare la 27 septembrie 1996, reprezintă un reper în redefinirea relaţiilor bilaterale.

Relaţiile bilaterale au caracter de „parteneriat strategic pentru Europa secolului XXI”, în conformitate cu Declaraţia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI, semnată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002.

Şedinţa comună a celor două guverne din 20 octombrie 2005, de la Bucureşti, a constituit o premieră în istoria relaţiilor bilaterale şi în regiune, fiind pentru prima dată când cele două guverne s-au întâlnit pentru a identifica liniile de convergenţă ale Planurilor Naţionale de Dezvoltare şi pentru a iniţia proiecte comune de colaborare.

Cu prilejul şedinţelor comune de guvern din 16 noiembrie 2006, de la Budapesta şi din 14 noiembrie 2007, de la Sibiu, s-a evaluat stadiul realizării măsurilor convenite anterior şi s-au avansat noi propuneri de cooperare bilaterală.

Republica Ungară a fost al doilea stat membru al Uniunii Europene care a ratificat Tratatul de Aderare a României la UE, la 26 septembrie 2005.

II. Reprezentarea diplomatică

Ambasade:

• Ambasada României în Republica Ungară
• Ambasada Republicii Ungare la Bucureşti

Consulate Generale ale României în Republica Ungară

• Szeged
• Jula (Gyula)

Consulate Generale ale Republicii Ungare în România la:

• Cluj-Napoca
• Miercurea-Ciuc

Consulat Onorific al Republicii Ungare în România la: 

• Iaşi
• Constanţa

III. Cooperarea bilaterală

   Dialogul politico-diplomatic

Vizite la nivel de şef de stat 

1997 (Bucureşti), 1998 (Budapesta), 2002 (Bucureşti), 2003 (Budapesta), 2007 (Bucureşti) 

Întrevederi la nivel de şef de stat

2000 (Székesfehérvár, New York), 2001 (Verbania), 2002 (Bled), 2004 (Mamaia)

Vizite la nivel de prim-ministru 

1996 (Timişoara), 1997 (Budapesta, Bucureşti), 1998 (Bucureşti), 1999 (Budapesta), 2000 (Bucureşti), 2005 (Budapesta, Bucureşti), 2006 (Budapesta, de 2 ori), 2007 (Sibiu).

Întrevederi la nivel de prim-ministru

2000 (Hisaria, Budapesta, Cenad, Nyirábrány), 2001 (Tg. Mureş, Bucureşti, Laeken, Budapesta), 2002 (Cluj-Napoca, Bratislava), 2003 (Satu Mare, Atena, Budapesta, Bucureşti), 2004 (Bruxelles, Săcuieni, Budapesta)

Vizite la nivel de ministru al afacerilor externe

1993 (Bucureşti), 1994 (Budapesta), 1995 (Bucureşti), 1996 (Budapesta), 1997 (Bucureşti), 2001 (Budapesta), 2004 (Budapesta), 2005 (Budapesta, Bucureşti), 2006 (Bucureşti), 2006 (Novi Sad, Bucureşti de 2 ori, Budapesta, Gyula), 2007 (Budapesta, Szeged).

Întrevederi la nivel de ministru al afacerilor externe

1997 (Cluj-Napoca), 1998 (Budapesta), 2000 (Szeged), 2001 (Budapesta, Milano, Snagov, Bucureşti), 2002, 2003 (Tg. Mureş, Belgrad, Bucureşti), 2005 (Szeged, Timişoara, Gyula), 2006 ( Bucureşti)

   Mecanismele de cooperare 

• Şedinţa comună a guvernelor român şi ungar (20 octombrie 2005, la Bucureşti; 16 noiembrie 2006, la Budapesta; 14 noiembrie 2007, Sibiu).
• Comisia Mixtă de Colaborare şi Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare.
• Comisia mixtă interguvernamentală româno-ungară de cooperare economică.
• Trilaterala România-Ungaria-Serbia, la nivel de miniştri ai afacerilor externe.
• Trilaterala România-Ungaria-Austria, la nivel de ministri ai internelor.
• Grupul Parlamentar de Prietenie Româno-Ungar.  
• Comisia mixtă româno-ungară de istorie.
• Comisia mixtă româno-ungară pentru protecţia mediului.
• Comisia mixtă româno-ungară de colaborare în domeniul turismului.
• Comisia mixtă hidrotehnică româno-ungară.
• Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Ungară „Carpatia”, cu sediul la Cluj-Napoca şi Bucureşti, din 2006.
• Batalionul mixt româno-ungar de menţinere a păcii, creat în 1998, operaţional din ianuarie 2000.
• Batalionul multinaţional de geniu „Tisa” (România-Ungaria-Ucraina-Slovacia), din 1999.
• Euroregiunea Carpatică, Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, Euroregiunea Bihor – Hajdú-Bihar.
• Aproape 450 de acorduri de colaborare instituite între autorităţi locale din România şi Ungaria.
• Întâlnirea bianuală a primarilor din localităţi aflate în apropierea frontierei româno-ungare (din judeţele Arad şi Békés).

   Relaţiile parlamentare

Cadrul juridic

• Acordul de cooperare privind parteneriatul strategic dintre cele două foruri legislative, semnat la 12 aprilie 2007, cu ocazia vizitei oficiale la Pécs a Preşedintelui Camerei Deputaţilor. Noul Acord înlocuieşte Programul de cooperare din 2003.

   Relaţiile economice

Cadrul juridic:

• Acordul de cooperare economică între cele două guverne, semnat la 25 aprilie 2004, în vigoare din 28 noiembrie 2005, care stabileşte înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei mixte interguvernamentale româno-ungare de cooperare economică.

Dinamica schimburilor comerciale

Evoluţia schimburilor comerciale bilaterale româno-ungare în perioada 1998-2007 (milioane dolari; euro din 2004):

An	1998	1999	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007.08.31
Total	862,3	725,6	799,0	970,8	1069,9	1311,5	1556,3	1999,9	2607,59	3244,6
Export	246,7	287,7	326,7	371,5	431,1	545,4	724,2	922,6	1276,03	1020,4
Import	615,6	437,9	472,3	599,3	638,8	766,1	832,1	1077,3	1331,56	2224,2
Sold	-368,9	-150,2	-145,6	-227,8	-207,7	-220,7	-107,9	-154,7	-55,53	-1203,8

 

La 31 august 2007, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Republica Ungară a fost de 3.244,6 milioane euro, din care 1.020,4 milioane euro exportul (creştere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă din 2006) şi 2.224,2 milioane euro importul (creştere cu 31,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2006), soldul fiind de -1.203,8 milioane euro în defavoarea României. La 31 mai 2007, ponderea Ungariei în totalul exportului românesc era de 5,44% (locul 5), respectiv 7,09% (locul 3) la import.

La 30 iunie 2007, Ungaria ocupa locul 14 în clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social, fiind înregistrate 7.294 societăţi mixte româno-ungare (5,21% din totalul firmelor străine înregistrate în România), cu un capital investit de 333,85 milioane euro (2,02% din totalul capitalului investit). Cele mai importante firme ungare cu investiţii directe în România sunt compania petrolieră Mol, Zalakeramia (amenajări interioare), TVK Plc. (producţie de olefine şi polyolefine) şi grupul de societăţi Danubius-Corvinus (turism). Principale domenii de investiţii: comerţ cu amănuntul (63,1%), industrie (16,7%), servicii profesionale (10,3%), comerţ cu ridicata (5,9%). 

În Ungaria sunt înregistrate peste 6.000 de societăţi mixte, capitalul investit depăşind 50 de milioane euro. Firmele româneşti cu investiţii majore în Ungaria sunt: Petrom, Anex SRL, Flamingo Computers, Scandic Royal SRL. Firmele Dacia-Renault, Jolidon şi Farmec intenţionează să-şi extindă activitatea în Ungaria.

Structura schimburilor comerciale la 31 mai 2007:

La export: maşini şi echipamente electrice (31,8%), metale comune şi articole metalice (20,8%), produse şi materii textile (9,8%), mase plastice şi cauciuc (7,5%), produse minerale (6,7%), produse ale industriei chimice şi conexe (5%).

La import: maşini şi echipamente electrice (28,3%), vehicule şi echipamente de transport (14,6%), produse ale industriei chimice şi conexe (8,7%), mase plastice şi cauciuc (8,5%).

IV. Cooperare sectorială

   Armonizarea politicilor de dezvoltare

Elaborarea Programului Operaţional de cooperare teritorială România-Ungaria 2007-2013

Versiunea finală a Programului Operaţional de cooperare teritorială România-Ungaria 2007-2013 urmează să fie aprobată de Comisia Europeană. S-a convenit ca Autoritatea de Management a Programului să fie situată în Ungaria, împreună cu structurile unice comune la nivel de program: Autoritatea de Certificare, Autoritatea de Audit.

Promovarea proiectelor de interes comun, prevăzute a fi co-finanţate din fonduri UE

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor din România şi Ministerul Guvernării Locale şi Dezvoltării Regionale din Ungaria au convenit iniţierea negocierilor în vederea sprijinirii unor proiecte de interes comun, care urmează să fie co-finanţate din fonduri UE. O listă de proiecte a fost prezentată cu prilejul şedinţei comune de guvern româno-ungare (Sibiu, 14 noiembrie 2007).

   Domeniul energetic

Interconectarea conductelor de transport al gazului natural Arad-Szeged

Conducta are o lungime totală de 105 km, din care 60 km pe teritoriul României. Diametrul conductei este de 700 mm, iar capacitatea de transport este de 2 miliarde mc/an. Se urmăreşte rezolvarea chestiunilor de tarifare în vederea finalizării acestui proiect.

Telecomunicaţii pe linia electrică de interconexiune de 400 kV Arad-Sándorfalva

Proiectul a constat în instalarea de fibră optică de tip OPGW pe LEA 400 kV Arad-Sándorfalva, în lungime de 110 km şi procurarea de echipamente de telecomunicaţii de tip SDH, respectiv echipamente de teleprotecţie. Urmează să fie convenit termenul de punere în funcţiune a echipamentului de teleprotecţie pe fibră optică.

Linie electrică de interconexiune de 400 kV pe traseul Oradea-Békéscsaba

Linia are o lungime de 93,5 km pe teritoriul românesc, iar termenul de finalizare este martie 2008.

Participarea României şi Ungariei la realizarea proiectului Nabucco

În noiembrie 2005, Guvernul României a aprobat Memorandumul cu tema „Construcţia conductei de transport gaze naturale din regiunea Mării Caspice şi a Orientului Mijlociu spre Europa de Vest pe teritoriul Turciei, Bulgariei, României, Ungariei şi Austriei - Proiectul Nabucco”.

   Transporturi

Accelerarea procesului de implementare a sistemului de control cu o singură oprire în punctele de trecere a frontierei rutiere româno-ungare

La 21 decembrie 2006 a fost semnat, la Bucureşti, Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru aplicarea Convenţiei între România şi Republica Ungară privind controlul traficului de frontieră rutier şi feroviar. Pentru operaţionalizarea sistemului de control comun în punctele de trecere a frontierei, Acordul s-a aplicat provizoriu de la 1 ianuarie 2007, iar la 12 septembrie 2007, a intrat în vigoare. 

Fluidizarea şi simplificarea controlului traficului feroviar al persoanelor la frontiera de stat comună

Timpii de staţionare în frontiera Curtici au fost reduşi de C.F.R. Călători S.A. de la 90 la 15-20 de minute pentru toate trenurile internaţionale de călători. Au fost create premisele realizării tranzitului materialului rulant motor prin frontieră. Din 15 decembrie 2007, intră în serviciu o locomotivă electrică interoperabilă, omologată în ambele ţări.

Fluidizarea traficului feroviar de mărfuri la frontiera de stat comună

Urmare Acordului de Cooperare dintre C.F.R. Marfă S.A. şi MÁV Cargo, din 1 februarie 2007, CFR Marfă va forma şi expedia, cu remorcare proprie, trenuri directe de marfă pe relaţia Curtici-Békéscsaba, fără staţionări suplimentare în staţia de frontieră Lőkösháza. La 1 martie 2007, a început remorcarea cu locomotive aparţinând C.F.R. Marfă S.A., pe reţeaua ungară MÁV, prin frontiera Curtici-Lőkösháza, trenurile fiind deservite de personal de locomotivă aparţinând C.F.R. Marfă S.A. La 1 iulie 2007, a început remorcarea şi prin frontiera Valea lui Mihai-Nyírábrány, trenurile fiind deservite de personal de locomotivă aparţinând CFR Marfă.

La şedinţa comună de guvern româno-ungară (Sibiu, 14 noiembrie 2007), cele două părţi au semnat o Declaraţie comună privind realizarea, în viitor, a unei linii de mare viteză pe ruta Budapesta – Bucureşti – Constanţa, cu legătură la reţeaua europeană de transport feroviar, precum şi o Declaraţie comună privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea coordonată a infrastructurii drumurilor secundare de interes comun, care traversează frontiera româno-ungară. 

Autostrada „Transilvania” Braşov-Borş

Lucrările de execuţie a celor 415 km de autostradă se află în diverse stadii, termenul de finalizare fiind 2013.

Realizarea drumului expres Vaja-Baia Mare 

A fost reactualizat Studiul de Fezabilitate pentru proiectul de realizare a traseului în profil de drum rapid, cu două benzi pe sens, al cărui termen de finalizare este 2008. 

Distribuirea vignetelor româneşti pe teritoriul Ungariei şi a vignetelor ungare pe teritoriul României

C.N.A.D.N.R. S.A. a procedat la modificarea legislaţiei pentru ca vigneta românească să poată fi distribuită pe teritoriul Ungariei şi de către persoane juridice ungare. Au fost convenite condiţiile de îndeplinit de către persoanele juridice interesate de distribuirea vignetelor şi au fost solicitate declaraţii de intenţie în acest sens.

   Turism

Au fost înfiinţate grupuri de lucru privind dezvoltarea eco-turismului şi a spa-turismului, care au participat la manifestări de profil, în sistem de reciprocitate. Au fost tipărite în limba maghiară broşurile: „România - informaţii generale”, „Turism rural” şi „Obiective istorice şi turistice din România sub protecţie UNESCO”.

   IMM-uri

La 9 martie 2006, în cadrul Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare economică, s-a constituit grupul de lucru pentru IMM-uri, care s-a întrunit între 29-30 mai 2006, la Budapesta şi la 26 iulie 2007, la Bucureşti. Au fost înfiinţate birouri comerciale la Oradea şi Debrecen, s-a consolidat colaborarea dintre Camerele de Comerţ şi Industrie şi firmele din cele două state, a sporit frecvenţa participării la târguri şi expoziţii în ambele ţări, au fost organizate seminarii şi conferinţe de specialitate.

Cele două părţi au în vedere colaborarea în cadrul Programului ungar „Dispunere la afaceri” şi transferul acestuia în România în vederea reducerii barierelor administrative, îmbunătăţirii şi lărgirii ariei condiţiilor de funcţionare a IMM-urilor, participarea întreprinzătorilor ungari la activităţile antreprenoriale organizate în România prin Programul UNCTAD - EMPRETEC, colaborarea în cadrul Programului academic spin-off, organizarea de programe de pregătire şi formare a întreprinzătorilor.

   Comunicaţii şi tehnologia informaţiei

În cadrul programului „Sistem Educaţional Informatizat”, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a pus la dispoziţia comunităţii româneşti din Ungaria pachete de lecţii AeL, instrumente didactice disponibile în liceele din România. La şedinţa comună de guvern româno-ungară (Sibiu, 14 noiembrie 2007), s-a stabilit ca cele două Guverne să sprijine dotarea cu mobilier şi echipament IT a sediului Asociaţiei Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta, precum şi dotarea cu echipament IT a redacţiilor publicaţiilor de limbă română din Republica Ungară.

La 4 octombrie 2007, a fost semnat Protocolul pentru un Parteneriat Strategic între Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) şi Institutul de Cercetare în Calculatoare şi Automatizare al Academiei de Ştiinţe din Ungaria. Principalele domenii de cooperare prevăzute de Protocol sunt: infrastructura GRID şi dezvoltarea de aplicaţii, digitalizarea bibliotecilor şi managementul sistemelor, tehnologia RFID şi aplicaţiile în domeniu, promovarea moştenirii culturale prin tehnologiile TIC şi educaţia şi pregătirea în aceste domenii.

   Mediu

În baza Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră (semnat la Budapesta, la 15 septembrie 2003), funcţionează Comisia hidrotehnică, compusă din subcomisia pentru gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, subcomisia pentru apărare împotriva inundaţiilor, subcomisia pentru calitatea apelor şi subcomisia ad-hoc pentru revizuirea Regulamentelor.

În baza Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, a fost creată Comisia mixtă româno-ungară pentru protecţia mediului, în cadrul căreia funcţionează trei grupuri permanente de experţi pentru protecţia mediului, pentru ocrotirea naturii şi pentru programe şi proiecte internaţionale. În 2004, s-a constituit şi grupul ad-hoc de experţi pentru examinarea „hot-spot”-urilor cu impact transfrontalier.

Elaborarea de proiecte comune LIFE- Natura

La 1 ianuarie 2006, a început implementarea proiectului „Conservarea speciei Falco vespertinus (vânturelul de seară) în Regiunea Panonică”, al cărui termen de finalizare este 2009. La adresa http://www.falcoproject.hu/ro/content/show pot fi accesate mai multe informaţii despre acest proiect.

   Administraţie publică şi afaceri interne 

Colaborarea în domeniul administraţiei şi afacerilor interne şi în problematica refugiaţilor

A fost consolidat cadrul juridic bilateral, prin intrarea în vigoare a Tratatului între România şi Republica Ungară privind regimul juridic al frontierei de stat româno-ungare, cooperarea şi asistenţă reciprocă, la 6 ianuarie 2007, precum şi a Protocolului de colaborare în domeniul administraţiei şi afacerilor interne, respectiv a Protocolului de cooperare privind problematica refugiaţilor, la 19 ianuarie 2006.

Cu prilejul şedinţei comune de guvern româno-ungare (Sibiu, 14 noiembrie 2007), au fost semnate un Aranjament administrativ în domeniul cererii de azil depuse într-unul din statele membre de un cetăţean al unei ţări terţe şi o Declaraţia comună privind cooperarea pentru susţinerea aderării României la Spaţiul Schengen. 

   Cultură

Cu prilejul şedinţei comune de guvern româno-ungare (Sibiu, 14 noiembrie 2007), au fost adoptate măsuri de valorificare a patrimoniului cultural al românilor din Ungaria, respectiv al maghiarilor din România, prin realizarea unor proiecte cu fonduri comune româno-ungare:

• amplasarea statuii lui Andrei Şaguna la Jula (Gyula), în parcul din faţa Catedralei Ortodoxe Române
• marcarea itinerarului cultural academic al românilor la Budapesta (Andrei Şaguna, Octavian Goga, Iuliu Maniu, Alexandru Mocioni, Petru Maior, Samuil Micu etc.)
• alocarea unui spaţiu în clădirea în care a funcţionat Tipografia din Buda, pentru amenajarea unui Muzeu al Şcolii Ardelene
• înfiinţarea la Jula (Gyula) a unui Muzeu de obiecte religioase şi a unei arhive a Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria
• amplasarea copiei statuii Şcoala Ardeleană, de Romul Ladea, în zona din jurul Bisericii Galbene din Buda, Budapesta
• restaurarea statuii lui Matei Corvin din Cluj-Napoca, a Bisericii-Cetate Unitariene din Dârjiu şi a Castelului Lăzarea din judeţul Harghita, a Bisericii Ortodoxe Române şi a Casei Parohiale din Jaca (Republica Ungară)
• construirea Centrului Cultural Românesc în localitatea Micherechi din Republica Ungară
• amenajarea unui spaţiu comemorativ Matei Corvin în casa natală a regelui din Cluj-Napoca
• extinderea expoziţiei şi a casei memoriale Áron Tamási din Lupeni, judeţul Harghita
• crearea unui Centru „Béla Bartók” în oraşul natal al compozitorului, Sânnicolau Mare, judeţul Timiş.

Centre culturale 

Institutul Cultural al României la Budapesta, director Brînduşa Armanca (din 5 octombrie 2006)
Institutul Cultural al României la Seghedin/Szeged (inaugurat la 12 decembrie 2007)
Centrul Cultural al Republicii Ungare la Bucureşti (din octombrie 1992), director Mihály Beke
Centrul Cultural al Republicii Ungare la Sfântu Gheorghe (din 24 noiembrie 2006).

   Învăţământ

Cu ocazia şedinţei comune de guvern româno-ungare (Sibiu, 14 noiembrie 2007), s-a semnat o Înţelegere de colaborare între Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului din România şi Ministerul Educaţiei şi Culturii din Republica Ungară privind colaborarea în domeniul învăţământului pe perioada 2007-2011.

S-au convenit sprijinirea comunităţii de români din Ungaria cu manuale şcolare şi culegeri de texte, colaborare pentru editarea de manuale destinate învăţământului tehnic şi profesional pre-universitar, proiect de digitalizare a fondului de carte care reflectă multiculturalitatea în domeniul sistemului de învăţământ din cele două ţări, sprijinirea studenţilor din ambele ţări prin acordarea de burse în vederea cultivării tinerelor talente, recunoaşterea reciprocă a cursurilor de perfecţionare şi formare continuă, realizarea unui proiect pilot bilateral de educaţie pentru dezvoltare durabilă (EDD), continuarea co-finanţării unor şcoli.

   Domeniul militar şi al politicii de apărare

Cu prilejul şedinţei comune de guvern româno-ungare (Sibiu, 14 noiembrie 2007), a fost semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în misiuni de poliţie aeriană.Cele două părţi participă la iniţiativa regională Cooperarea Naţiunilor Central-Europene în Sprijinul Păcii (CENCOOP), în cadrul căreia au loc schimburi de informaţii şi instruiri în comun ale unor categorii de personal participant la misiuni de sprijin al păcii.

V. Comunitatea românească din Ungaria

La recensământul ungar din 2001, 7.955 de persoane au declarat că sunt de origine română (cu 25% mai puţin decât în 1991), 8.482 de persoane au declarat limba română ca fiind limba lor maternă, iar 8.251 de persoane au declarat că folosesc limba română ca instrument de comunicare. Urmare alegerilor locale de la 1 octombrie 2006, s-au constituit 46 de autoguvernări ale românilor, în 15 sectoare din Budapesta şi în 31 de localităţi din Ungaria.
 

VI. Minoritatea maghiară din România

Conform recensământului din 2002, minoritatea maghiară din România numără circa 1,4 milioane persoane şi reprezintă 6,6% din totalul populaţiei. Din 1990, UDMR este reprezentată în Parlament şi în administraţia publică locală şi centrală.

VII. Accesul cetăţenilor români pe piaţa forţei de muncă din Republica Ungară 

La 14 noiembrie 2007, cu ocazia şedinţei comune a guvernelor român şi ungar, primul ministru al Republicii Ungare a prezentat decizia guvernului de la Budapesta de a liberaliza complet accesul lucrătorilor români calificaţi pe piaţa muncii din Ungaria, începând cu 1 ianuarie 2008. Cetăţenii români necalificaţi au nevoie de permis de muncă în 25 de domenii. Eliberarea acestuia se face fără studierea situaţiei de pe piaţa muncii din Ungaria.