Prezentare

Procesul de Cooperare Dunăreană (PCD) a fost lansat în mod oficial la Viena la 27 mai 2002, ca urmare a unei iniţiative comune a României, Austriei, Comisiei Europene şi a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.

Participanţii la PCD sunt, alături de cei patru co-iniţiatori, toate statele din bazinul Dunării - Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania, Republica Moldova, Serbia şi Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Ucraina şi Ungaria.

Procesul este conceput ca un forum de cooperare regională, structurat pe mai multe dimensiuni sectoriale (economie şi dezvoltare durabilă, mediu, cultură, navigaţie, turism, cooperare sub-regională), subsumate unei dimensiuni politice care are rolul de a stabili liniile directoare ale viitoarei cooperări şi de a identifica proiectele prioritare care urmează a se realiza în cadrul dimensiunilor sectoriale.

Obiectivul său fundamental îl constituie armonizarea diverselor iniţiative de cooperare în regiunea dunăreană, în lumina valorilor şi standardelor europene, având în vedere că, în contextul extinderii Uniunii Europene, Dunărea devine un fluviu interior al Uniunii.

Procesul de Cooperare Dunăreană este o formă unică de cooperare, având avantaje importante care să contribuie la atingerea scopurilor sale: o structură flexibilă, ne-instituţionalizată; participarea tuturor statelor riverane, aparţinând bazinului fluviului Dunărea, fiecare având profiluri economice şi culturale diferite; o arie de cooperare cuprinzătoare; participarea şi sprijinul activ al Comisiei Europene şi al Pactului de Stabilitate.

De la lansarea sa în 2002, în cadrul Procesului de Cooperare Dunăreană a fost iniţiate şi realizate diverse proiecte: activitatea de revizuire a Convenţiei de la Belgrad din 1948 privind regimul juridic al navigaţiei pe Dunăre (aflată în derulare); Bursa de Turism Dunărean (Bucureşti, octombrie 2002), două ediţii ale Conferinţei de Afaceri Dunărene (Bucureşti, 8-9 octombrie 2003, şi Belgrad, 10-11 noiembrie 2005), precum şi alte proiecte.

Cea de-a doua Conferinţa Ministerială a Procesului s-a desfăşurat la Bucureşti, la 14 iulie 2004, urmând ca cea de-a treia Conferinţă să fie găzduită de Belgrad, în toamna acestui an.

Pentru mai multe detalii, inclusiv prezentarea documentelor fondatoare ale Procesului, a se vedea site-ul www.danubecooperation.org.

Cea de-a doua Conferinţă Ministerială a PCD (Bucureşti, 14 iulie 2004)

Evenimentul a fost precedat de o serie de întâlniri pregătitoare. Cele mai importante s-au desfăşurat la Viena (5 martie 2004 - reuniunea la nivel de înalţi oficiali ai Participanţilor la PCD), Bruxelles (18 iunie 2004 - întâlnirea dintre cei patru co-iniţiatori) şi Bucureşti (13 iulie 2004 - reuniune pregătitoare, la nivel de înalţi oficiali).

În plan intern, Conferinţa Ministerială a fost organizată printr-un efort comun al Ministerului Afacerilor Externe, Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi Municipiului Bucureşti şi Secretariatului General al Guvernului.

Au participat miniştrii afacerilor externe sau reprezentanţii acestora din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, România, Serbia şi Muntenegru, Slovacia, Slovenia şi Ucraina, Comisia Europeană şi coordonatorul special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.

Au fost evaluate rezultatele obţinute în cadrul Procesului, după lansarea acestuia, în cadrul primei Conferinţe Ministeriale care a avut loc la Viena, în mai 2002 şi a fost confirmat rolul deosebit de important al PCD în dezvoltarea cooperării în regiunea dunăreană, având ca scop obţinerea stabilităţii, prosperităţii şi a unei mai bune coeziuni economice şi sociale pentru statele din bazinul Dunării.

Participanţii au adoptat Documentul Final al Conferinţei, intitulat Danube as a European Lifeline şi structurat pe două paliere:

• un prim palier, consacrat relaţiei dintre regiunea dunăreană şi procesul integrării europene, în care se vor face prezentări detaliate ale politicilor europene şi demersurilor de apropiere de realităţile dunărene ale instituţiilor europene, în condiţiile în care, prin extinderea UE, Dunărea devine progresiv un fluviu interior al Uniunii;
• un al doilea palier, consacrat rolului PCD şi obiectivelor prioritare din fiecare dimensiune sectorială a sa, prin care se fixează principalele direcţii de acţiune în vederea dezvoltării colaborării dunărene în diverse domenii în perioada următoare.

De asemenea, s-au angajat să depună eforturi în vederea intensificării cooperării în cadrul Procesului de Cooperare Dunăreană şi pentru identificarea priorităţilor pentru perioada următoare. Astfel, a fost prezentat Tabelul indicativ 2002-2004 cuprinzând rezultatele activităţilor desfăşurate în cadrul dimensiunilor Procesului. Totodată, participanţii au stabilit un nou Tabel indicativ pentru perioada 2004-2006.

Organizarea celei de-a doua Conferinţe la nivel înalt a PCD de către România, care a avut o contribuţie foarte importantă atât la crearea Procesului de Cooperare Dunăreană, lansat ca o iniţiativă comună româno-austriacă, dar mai ales la dezvoltarea cooperării în cadrul acestuia, a constituit o bună oportunitate pentru întărirea rolului regional al ţării noastre.

2006 – an aniversar, marcând celebrarea a 150 ani de la înfiinţarea primei organizaţii dunărene - Comisia Europeană a Dunării

În 2006 se împlinesc 150 de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Paris (30 martie 1856), după războiul Crimeii (1853-1856), tratat care includea şi prevederi referitoare la internaţionalizarea apelor Dunării, înfiinţarea Comisiei Europene a Dunării, proclamarea neutralităţii Mării Negre. Comisia Europeană a Dunării a reprezentat prima organizaţie internaţională – în contextul sec. 19 – dedicată cooperării dunărene.

Tratatul de Pace de la Paris, a fost consacrat, în mare parte, statutului celor două principate româneşti Moldova şi Ţara Românească, al căror destin comun a devenit, din acel moment, o responsabilitate europeană. De asemenea, tratatul a instituit o comisie specială având atribuţia de a propune principii pentru organizarea viitoare a principatelor, precum şi crearea divanurilor ad-hoc în cele două ţări române în cadrul cărora populaţia să-şi exprime punctul de vedere privind organizarea principatelor, stabilind, astfel, cadrul necesar dublei alegeri a domnitorului Alexandru Ioan Cuza în 1859 – fapt care a marcat unirea principatelor române.

În acelaşi timp, Tratatul de la Paris a instituit şi principiul libertăţii de navigaţie pe Dunăre, iar organizaţia constituită potrivit dispoziţiilor sale - Comisia Europeană a Dunării – a fost una dintre primele organizaţii internaţionale guvernamentale din lume. Odată cu înfiinţarea Comisiei, care a avut sediul în România, pentru o îndelungată perioadă istoria Dunării s-a confundat, practic, cu istoria României. Ulterior înfiinţării Comisiei au avut loc, pe segmentul românesc al fluviului ample lucrări pentru asigurarea navigabilităţii Dunării.

Având în vedere semnificaţia deosebită pentru România a Tratatului de la Paris, România organizează, în cursul acestui an, o succesiune de evenimente aniversare dedicate celor 150 de ani de colaborare internaţională dedicată Dunării.

Astfel, în perioada 4-5 mai 2006 s-a desfăşurat, în România, segmentul aniversar al celei de-a 66-a sesiuni a Comisiei Dunării, segmentul tehnic, ordinar, al sesiunii având loc la sediul organizaţiei, la Budapesta, în perioada 8-9 mai 2006.

Evenimentul din România a constat într-o reuniune festivă, organizată la 4 mai 2006, la Bucureşti, la care au participat reprezentanţii statelor membre ale organizaţiei, şi într-o deplasare în Delta Dunării şi la Sulina, oraş care a găzduit, împreună cu Galaţi, organismul european înfiinţat în 1856.

Organizarea, în România, a unei sesiuni a Comisiei Dunării – fiind prima oară când o astfel de sesiune se desfăşoară în afara sediului organizaţiei – reprezintă un element de continuitate şi o dovadă a interesului şi contribuţiei importante a României în dezvoltarea cooperării dunărene.

În afara evenimentului din 4-5 mai 2006, ţara noastră va mai organiza, în acest an, un eveniment aniversar dedicat Dunării - Conferinţa internaţională cu tema "Trecut şi viitor în instituţionalizarea cooperării dunărene", ce se va desfăşura la Galaţi, în perioada 27-28 iunie 2006, cu prilejul Zilei Dunării, şi va analiza perspectivele cooperării dunărene.

Direcţia Generală Afaceri Juridice, Mai 2006