Politici UE

Politica europeană în domeniul transporturilor


Transporturile sunt indispensabile dezvoltării relaţiilor economice dintre ţările membre UE, constituind scheletul fizic al Pieţei Interne. Politica în domeniul transportului urmărește promovarea unor servicii de transport eficace și sigure, dar și responsabile sub aspectul protecției mediului și al implicațiilor sociale. La nivel european există deja de norme comune în domeniile cheie ale sectorului, de la accesul la piață până la exercitarea ocupației de operator de transport, sistemele de tarifare taxare a infrastructurii, standardele sociale minime pentru angajații din sector.

Politica europeană a transporturilor este una dintre primele politici comunitare comune, baza sa legală fiind stabilită încă din 1957, prin Tratatul de la Roma. Scopul principal al acestei politici a fost liberalizarea serviciilor şi deschiderea pieţelor de transport pentru a facilita realizarea Pieţei Interne.

Transporturile contribuie la realizarea a două libertăţi fundamentale pe Piaţa Internă, respectiv circulaţia liberă a persoanelor şi a bunurilor. O a treia libertate, cea a circulaţiei libere a serviciilor, este la rândul său indispensabilă pentru realizarea unei politici de transport pan-european, în condiţii de acces concurenţial la piaţă pentru toţi operatorii de transport care activează în UE. Politica a cunoscut evoluţii multiple în timp. În anii 90, operatorii străini şi-au putut extinde operaţiunile cu mai multă uşurinţă în alte state membre. UE a început să introducă standarde comune de poluare, siguranţă, protecţia mediului, calitatea reţelelor de transport. În 1995 a fost lansat conceptul reţelelor Trans-Europene pentru transportul feroviar, rutier şi pe apă. După extinderea UE (în 2004 şi 2007), conectarea cu statele membre noi a devenit un obiectiv.

TEN-T presupune o reţea de transport europeană unică, multimodală, care cuprinde toate modurile de transport: terestru, maritim şi aerian, asigură conexiuni internaţionale şi permite circulaţia rapidă a bunurilor şi persoanelor în Piaţa Internă şi cu ţările vecine. Din anul 2008 a început un proces de revizuire a TEN-T, concretizat prin publicarea, de Comisia Europeană, a propunerii de Regulament privind noile orientări ale reţelelor trans-europene de transport şi a propunerii de Regulament de înfiinţare a instrumentului financiar Connecting Europe Facility (ambele la 19 octombrie 2011). Revizuirea era necesară fiindcă sistemul actual de transport al UE este format din „petice”, cu multe întreruperi la frontierele dintre statele membre. Conceptul cheie al noii abordări este concentrarea resurselor UE asupra conexiunilor lipsă (transfrontaliere şi alte tipuri), care aduc maximum de valoare adăugată europeană şi care nu s-ar realiza de la sine.

Regulamentul TEN-T stabileşte harta reţelei de transport, termenele de realizare şi cerinţele minime de calitate ale diferitelor tipuri de infrastructuri. Regulamentul CEF este un instrument de finanţare a unei părţi din reţeaua centrală. În condiţiile în care resursele financiare pentru transport sunt limitate, susţinerea financiară a UE va fi limitată la 10 coridoare care acoperă principalele fluxuri de trafic din Uniune. România este prezentă pe două din cele 10 coridoare.

Regulamentul CEF prevede ca o sumă de 10 mld. euro din Fondul de coeziune să fie utilizate potrivit regulilor CEF, doar pentru secţiuni de infrastructură situate în statele de coeziune. În primi trei ani ai exerciţiului financiar (1 ian. 2014 - 31 dec. 2016) cele 10 miliarde vor fi distribuite între statele de coeziune potrivit cheii de alocare utilizate pentru Fondul de coeziune. După această perioadă, statele de coeziune vor fi în concurenţă pentru atragerea fondurilor neutilizate. Finanţarea CEF este acordată proiectelor într-o procedură competitivă. COM stabileşte priorităţile de finanţare pentru Programul Multianual şi pentru Programele Anuale prin cereri de proiecte (aşa-numitele call-uri anuale şi multianuale).

În prezent, politica în domeniul transporturilor a ajuns să cuprindă toate modurile de transport şi să reglementeze aspecte punctuale, astfel, în 2011, Comisia Europeană a lansat un nou exerciţiu vizionar – Carte Albă - privind viitorul politicii de transport la orizontul 2050, care pune accent pe sustenabilitate (reducerea impactului asupra mediului – transportul consumă circa 30% din energia generată în UE) şi continuarea liberalizării. Ea stabileşte obiective ambiţioase privind reducerea dependenţei Europei de importurile de petrol, îmbunătăţirea mediului, scăderea numărului accidentelor şi reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste obiective trebuie încadrate în contextul unei creşteri continue a cererii de transport, al diferenţelor în ceea ce priveşte evoluţia modurilor de transport, al schimbărilor demografice şi al slăbirii capacităţii de investiţii a autorităţilor publice. „Cartea albă privind transportul competitiv şi durabil”, răspunde principalelor provocări cu care se va confrunta Uniunea Europeană în următoarele decenii în domeniul transporturilor. Astfel, Cartea Albă devine baza de fundamentare a viitoarelor documente de politici publice în domeniul transporturilor, cât şi a actualizării documentelor strategice şi monitorizării obiectivelor dezvoltării durabile în acest domeniu.

În concordanţă cu această iniţiativa europeană, Comisia Europeană a adoptat la 30 ianuarie 2013, un amplu pachet de propuneri menit să îmbunătăţească mediul concurenţial şi implicit calitatea serviciilor de transport feroviar în Europa, având în vedere obiectivul major al acesteia – reducerea cu 60% a emisiilor de CO2 în domeniul transporturilor până în anul 2050. Obiectivul principal al patrulea pachet feroviar este acela de a îmbunătăţi calitatea şi eficienţa serviciilor de transport feroviar prin eliminarea obstacolelor rămase legale, instituţionale şi tehnice, promovarea performanţei sectorului feroviar şi a competitivităţii acesteia.

Obiectivele Comisiei (reducerea numărului de accidente, eficiența energetică a transportului, creşterea ratei de utilizare a trenurilor şi a forței de muncă, îmbunătățirea calității locului de muncă în domeniul transportului, dezvoltarea infrastructurii, etc.) cuprinse în Cartea Albă a Transporturilor – viitorul politicii de transport, sunt valabile şi astăzi în ciuda eforturilor depuse de statele membre în cadrul negocierilor.

Comisia și-a anunțat intenția de a introduce noi inițiative în domeniul transportului pe parcursul anului 2016. În momentul de față Comisia are în vedere lansarea unor propuneri ce au în vedere dimensiunea socială a transportului, aceasta reflectându-se atât în privința remunerației, cât şi în privința calificării, avansării în carieră siguranței, securității locului de muncă. Evoluția dosarelor de transport în cadrul negocierilor europene este greoaie avându-se în vedere fragmentarea infrastructurii de transport în spațiul european.

România corelează obiectivele politicii europene în domeniu cu politicile naționale ce au în vedere nevoile de dezvoltare ale ţării în toate sectoarele transportului -  aerian, rutier, feroviar, naval şi multimodal cuprinse în Master Planul General de Transport ce a fost agreat cu Comisia Europeană.

România subliniază necesitatea diminuării diferenţelor regionale şi a decalajelor existente la nivelul Uniunii Europene, inclusiv luarea în considerare a nevoilor specifice ale statelor membre de la periferia Uniunii Europene, pentru a nu conduce la o mai mare accentuare a discrepanţelor dintre Statele Membre, menţinerea blocajelor în trafic şi neatingerea obiectivului de îmbunătăţire a accesibilităţii şi a conectivităţii în interiorul şi în exteriorul frontierelor UE.

Pentru România rămâne prioritar obiectivul de reducere a decalajelor şi deficitelor de infrastructură faţă de restul UE. Cuplarea la politica în domeniul transporturilor prezintă însemnătate aparte ca urmare a distanţei mai mari faţă de centrul geografic al UE, unde se situează state membre cu care România derulează relaţii economice şi comerciale intense. Ca ţară aflată la frontiera Uniunii, pentru România este relevantă şi dezvoltarea legăturilor de transport cu ţările vecine non-UE, la standarde europene.
 

Direcţia Piaţă Internă şi Politici Sectoriale, 18 februarie 2016