Viza română. Informații pentru cetățenii…

Viza română


Condiţii privind intrarea străinilor pe teritoriul României

ATENTIE! Conform dispozitiilor Regulamentului (UE) nr. 610/2013, începând cu data de 18 octombrie 2013, la calculul dreptului de şedere pentru resortisanţii ţărilor terţe, se ia în calcul o perioadă de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. Beneficiati de posibilitatea de a vă calcula dreptul dumneavoastră de şedere, prin utilizarea sistemului de calcul pus la dispoziţie, in acest scop, de Comisia Europeană.

"Începând cu data de 28 aprilie 2014 cetăţenii moldoveni posesori de paşapoarte simple biometrice sunt scutiţi de obligaţia de a deţine viză de scurtă şedere pe teritoriul statelor membre UE, ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 259/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 3 aprilie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație."

În conformitate cu prevederile art. 6 din OUG 194/2002, cu modificările şi completările ulterioare, intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) Posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român*;

ATENŢIE!
Conform Regulamentului (UE) nr. 610/2013, pentru resortisanţii ţărilor terţe, cu şederi preconizate pe teritoriul statelor membre pentru o perioadă de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile documentul de călătorie valabil care permite trecerea frontierei trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

  • să fie valabil pentru o perioadă de cel puţin trei luni de la data preconizată a plecării de pe teritoriul statelor membre (În caz justificat de urgenţă, această obligaţie poate fi înlăturată)
  • să fi fost eliberat în ultimii 10 ani (NU mai sunt acceptate documentele de călătorie emise înainte de 2003).

Data intrării se consideră ca fiind prima zi de şedere pe teritoriul statelor membre, iar data ieşirii se consideră ca fiind ultima zi de şedere pe teritoriul statelor membre. Perioadele de şedere autorizate în temeiul unui permis de şedere sau a unei vize naţionale de lungă şedere nu sunt luate în considerare la calcularea perioadei de şedere pe teritoriul statelor membre.

b) Posedă viză sau permis de şedere acordate în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau, după caz, posedă orice autorizaţie care conferă titularului drept de tranzit ori de şedere pe teritoriul României în baza actelor normative ale Uniunii Europene, obligatorii şi aplicabile pentru România, dacă prin înţelegeri internaţionale nu s-a stabilit altfel;

c) Prezintă, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, documente care justifică scopul şi condiţiile şederii lor şi care fac dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea;

d) Prezintă garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflaţi în tranzit;

e) Nu sunt incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declaraţi indezirabili;

f) Pe numele lor nu au fost introduse semnalări în Sistemul de Informaţii Schengen în scopul  nepermiterii intrării;

g) Nu prezintă un pericol pentru apărarea şi siguranţa naţională, ordinea, sănătatea ori morala publică.

ATENŢIE!!! Resortisanţii ţărilor terţe care nu îndeplinesc toate condiţiile de intrare menţionate, dar care sunt titulari ai unui permis de şedere sau ai unei vize de lungă şedere eliberate de către unul dintre Statele Membre UE sunt autorizaţi să intre în scopul tranzitului pe teritoriul României pentru a putea ajunge pe teritoriul statului membru care le-a eliberat permisul de şedere sau viza de lungă şedere, cu excepţia cazului în care respectivii resortisanţi se află pe lista naţională de alerte şi alerta respectivă este însoţită de instrucţiuni cu privire la refuzul intrării sau tranzitului.

Obţinerea unei vize de intrare nu garantează cetăţenilor străini accesul pe teritoriul României. Toţi cetăţenii care doresc să călătorească în România trebuie să se asigure că respectă prevederile enunţate mai sus, potrivit prevederilor art.18, alin. 1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare. Condiţiile de acordare a vizelor şi condiţiile de intrare pe teritoriul naţional, sunt complementare.​


Informaţii generale privind obţinerea vizelor de intrare în România şi regimul călătoriilor în România

Viza este un document care permite deţinătorului să se prezinte la punctele de trecere a frontierei române, pentru a solicita tranzitul sau şederea temporară în România, pentru o perioadă determinată. Potrivit prevederilor legale, reprezentanţii poliţiei de frontieră române solicită, fiecărui străin, să dovedească îndeplinirea condiţiilor de intrare şi de şedere în România. Dacă îndeplinirea acestor condiţii nu este probată, străinului i se poate refuza intrarea în România, chiar dacă el deţine o viză valabilă.

În conformitate cu prevederile OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată şi modificată prin Legea 157/2011, viza română se acordă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. 

Tipurile de vize acordate de România sunt următoarele:

1. Viza de tranzit aeroportuar (simbol A): permite intrarea în zona internaţională a aeroporturilor şi staţionarea până la îmbarcarea în avionul spre ţara de destinaţie.

2. Viza de tranzit (simbol B): permite intrarea pe teritoriul României, în scopul tranzitului pentru o durată care nu poate depăşi 5 zile.

3. Viza de scurtă şedere (simbol C): permite intrarea şi şederea pe teritoriul României pentru o perioadă care să nu depăşească 90 de zile, într-un interval de 6 luni de la data intrării (sau de la data primei intrări, în cazul vizei cu intrări multiple), în scopul desfăşurării uneia dintre următoarele activităţi: misiune oficială, turism, afaceri, vizită particulară, transport, participare la activităţi culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităţi care nu contravin legilor române. Potrivit reglementărilor naţionale în vigoare, dreptul de şedere al posesorului unei vize de scurtă şedere nu poate fi prelungit

4. Viza de lungă şedere (simbol D): permite intrarea şi şederea pe teritoriul României pentru o perioadă care nu depăşeşte 90 de zile, în scopul desfăşurării următoarelor activităţi: activităţi economice, activităţi profesionale, activităţi comerciale (investiţii), angajare în muncă, studii, reîntregirea familiei, detaşare, activităţi religioase, activităţi de cercetare ştiinţifică, alte activităţi care nu contravin legilor române, respectiv viza diplomatică şi de serviciu.

Viza de lungă şedere: Dreptul de şedere conferit prin acest tip de viză este de 90 de zile. Acesta poate fi prelungit prin solicitarea prelungirii dreptului de şedere pe teritoriul naţional, materializată prin acordarea unui permis de şedere, obţinut în baza unei solicitări adresate Inspectoratului General pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară se depun personal de către solicitanţi, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat şederea, la formaţiunile teritoriale ale InspectoratulGeneral pentru Imigrări din zona de reşedinţă. Depăşirea acestui termen, atrage după sine, anularea vizei şi obligativitatea de a părăsi teritoriul României.

Viza de lungă şedere se acordă numai cu avizul prealabil al Ministerului Administraţiei şi Internelor – Oficiul Român pentru Imigrări.

Viza de lungă şedere permite străinilor intraţi pe teritoriul României să solicite prelungirea dreptului de şedere temporară şi să obţină un permis de şedere. Această solicitare se adresează Ministerului Administraţiei şi Internelor – Inspectoratul General pentru Imigrări.

Vizele de scurtă şedere şi de tranzit: Acestea pot fi acordate, cu titlu de excepţie şi de către organele poliţiei române de frontieră, în punctele de trecere a frontierei de stat, potrivit prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) 810/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009, privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) şi ale Regulamentului (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor peste frontiere (Codul Frontierelor Schengen), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 105 din 13 aprilie 2006.

Dreptul de şedere pe teritoriul României conferit străinului prin viza de scurtă şedere nu poate fi prelungit.

Scopul călătoriei străinului care a intrat în România pe baza unei vize de scurtă şedere nu poate fi modificat pe durata prezenţei sale în România.

​Orice resortisant al unui stat terţ, care doreşte să solicite o viză de intrare în România, trebuie să anexeze la formularul de cerere completat şi semnat corespunzător un document de călătorie valabil şi acceptat de statul român, pe care să poată fi aplicată viza, precum şi documentele prevăzute de lege pentru dovedirea scopului călătoriei, a duratei şederii, a mijloacelor de întreţinere pe durata şederii şi a posibilităţii reîntoarcerii în ţara de origine sau a continuării călătoriei în altă ţară, după terminarea şederii în România.

În cazul statelor sau a autorităţilor teritoriale nerecunoscute de către România, vizele se acordă la cerere, pe file separate pentru aplicarea vizei, reglementate prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2008, pentru stabilirea unor măsuri privind punerea in circulaţie a paşapoartelor electronice, precum şi producerea altor documente de călătorie.

Centrul de presă