Instituţii economice şi financiare

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

 

I. Prezentare generală

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991, după prăbuşirea comunismului în Europa, în scopul consolidării economiilor de piaţă şi a democraţiilor în 34 de ţări din Europa Centrală până în Asia Centrală, mandatul fiind recent extins pentru a acoperi şi state din Sudul Mediteranei.  Banca este deţinută de 65 de ţări şi două instituţii interguvernamentale (Uniunea Europeană/UE şi Banca Europeană de Investiţii/BEI). Scopul instituţiei este de a asista statele din Europa Centrală şi Asia Centrală în dezvoltarea economiei de piaţă. De asemenea, mandatul atribuit BERD la înfiinţare stipulează faptul că instituţia va colabora doar cu statele care adoptă principii de guvernare democratice.

În prezent țările de operare ale BERD sunt: Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, FYR-Macedonia, Egipt, Estonia, Georgia, Grecia, Iordania, Ungaria, Kazakhstan, Kosovo, Republica Kyrgyză, Letonia, Lituania, Maroc, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Polonia, România, Federaţia Rusă, Serbia, Slovacia, Slovenia, Tajikistan, Tunisia, Turkmenistan, Turcia, Ucraina, Ungaria, Uzbekistan.

Momentan, BERD trece printr-un proces de reorientare conceptuală, dincolo de spaţiul mandatat iniţial, către regiunea Orientului Mijlociu şi Africii de Nord, având în vedere că în multe dintre statele în care banca a realizat şi realizează investiţii dezvoltarea economică a ajuns la un nivel care permite reducerea sau chiar eliminarea susţinerii financiare.

Cu ocazia reuniunii anuale a BERD de la Astana (mai 2011), s-a propus lărgirea ariei de acoperire a băncii, acestea urmând a deveni în timp state recipiente de asistenţă financiară. Tema extinderii ariei de acoperire a BERD este discutată şi în cadrul altor formate multilaterale precum G8 sau G20.

BERD are un capital subscris de 30 mld. Euro (la 31 august 2012, dupa finalizarea majorării de capital faţă de nivelul precedent de 20 mld. Euro), cele mai semnificative contribuţii aparţinând  SUA – 10% din capital, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie – câte 8% din capital, etc. Soliditatea financiară a Băncii este demonstrată şi de calificativul acordat de principalele agenţii internaţionale de rating: AAA de la Standard & Poor’s şi Aaa de la Moody's.

BERD este cel mai mare investitor instituţional în regiune şi mobilizează investiţii străine directe semnificative, pe lângă propriile finanţări.

Forul cel mai înalt de decizie în cadrul Băncii este Consiliului Guvernatorilor în cadrul căruia fiecare ţară membră are desemnat un guvernator, de obicei Ministrul de Finanţe. Consiliul Guvernatorilor delegă majoritatea puterilor Consiliului Director, care este responsabil de direcţia strategică a BERD. Preşedintele este ales de Consiliul Guvernatorilor şi este reprezentantul legal al BERD. Din iulie 2012 preşedintele BERD este Sir Suma Chakrabarti (cetăţean britanic).

 

II. Relaţia România – BERD

România este membră a BERD din 1991. Guvernatorul României la BERD este ministrul finanţelor publice, iar guvernator supleant la BERD este guvernatorul BNR. România face parte din Constituenta condusă de Turcia, din care mai fac parte Azerbaijan şi Kyrgyzstan. Şeful misiunii BERD în România este dl. Matteo Patrone, numit în funcţie în iulie 2015.


Notă: Până la reuniunea anuală a BERD din mai 2011 (Astana), România făcea parte din constituenta condusă de Ucraina, care mai includea Republica Moldova, Georgia şi Armenia.
 

BERD reprezintă un catalizator major pentru investiţii în România, cu un portofoliu cumulat până la sfârşitul anului 2015 de peste 7,1 miliarde euro (381 de proiecte semnate cu România începând cu 1991). 62% din totalul investiţiilor au fost angajate în sectorul privat. Pe lângă propria sa investiţie, BERD a ajutat la mobilizarea altor 14 miliarde euro, reprezentând co-investiţii în perioada 1991- 2015.

Prin aceste investiţii şi implicarea directă a reprezentanţilor Băncii în Consiliile de Administraţie ale unui număr mare de companii în care a investit, BERD a reuşit să îmbunătăţească practicile de conducere corporativă şi să extindă dialogul politic. Portofoliul Băncii s-a extins rapid în arii precum privatizarea la scară largă cu investitori strategici, investiţii de tip greenfield în sectorul privat, dezvoltarea sectorului financiar şi a infrastructurii în domeniile energetic, transporturi, comunicaţii şi a infrastructurii municipale. Banca susţine activ dezvoltarea sectorului financiar non-bancar prin promovarea investiţiilor în societăţi de leasing şi asigurare, precum şi în fonduri de capital, pensii şi ipoteci.

Strategia de ţară pentru România aferentă perioadei 2013-2015, în derulare începând cu februarie 2012, a avut în vedere investiţii în concordanţă cu priorităţile şi nevoile de perspectivă ale economiei româneşti. Principalele direcţii de implicare ale BERD în vederea susţinerii perioadei de tranziţie din România:
 

  • Promovarea stabilităţii şi extinderea numărului de produse destinate sectorului financiar.
  • Întărirea infrastructurii prin îmbunătăţirea eficienţei şi o mai mare implicare a sectorului privat.
  • Restructurarea sectorului energetic şi îmbunătăţirea eficienţei şi sustenabilității.
  • Încurajarea investiţiilor în sectorul de producţie al economiei.


Noua strategie de ţară, aferentă perioadei 2015-2018 continuă eforturile din perioada de referinţă precedentă şi subliniază trei direcţii prioritare:
 

  • Extinderea accesului la finanţare şi dezvoltarea pieţelor de capital în vederea sporirii creditării.
  • Diminuarea dezechilibrelor între regiuni şi extinderea incluziunii prin dezvoltarea infrastructurii (construită pe baze comerciale).
  • Sporirea competitivităţii sectorului privat prin investiţii ţintite, pentru eficienţă.

Strategia 2015-2018 se susţine pe prognozele de creştere economică solidă pentru intervalul imediat următor, venind în sprijinul companiilor care doresc să îşi îmbunătăţească competitivitatea prin accesarea unor structuri echilibrate de finanţere şi bune practici corporative.

Pentru realizarea acestor obiective, BERD va contribui şi la întărirea capacităţii administrative a autorităţilor locale şi a administraţiei publice de absorbție a fondurile structurale.

Pe perioada strategiei, Banca va continua să colaboreze strâns cu guvernul, UE şi BEI în vederea facilitării şi utilizării corespunzătoare a Fondurilor Structurale şi de Coeziune în cadrul Agendei UE. Banca va continua să asigure că toate operaţiunile BERD în România respectă principii bancare sănătoase, au impact asupra tranziţiei, sunt complementare, sunt în conformitate cu procedurile de mediu ale Băncii şi încorporează, acolo unde este cazul, Planuri de Acţiuni de Mediu pentru a ajuta totodată ţara să îndeplinească obiectivele privind acquis-ul comunitar de mediu.

Următoarea întâlnire anuala a BERD va avea loc la Londra în perioada 11-12 mai 2016.

Link-uri utile