Instituţii economice şi financiare

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

 

I. Despre OCDE

OCDE este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării şi evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi stabilităţii sociale.

OCDE îşi orientează activitatea în patru direcţii prioritare:

(1) (re)stabilirea încrederii în piaţă prin eficientizarea şi nivelarea mecanismelor care o fac să funcţioneze,

(2) îmbunătăţirea şi consolidarea politicilor fiscale naţionale,

(3) promovarea inovaţiei în economie şi

(4) valorificarea capitalului uman prin capacitarea forţei de muncă. OCDE promovează cu precădere reforme structurale, o agendă socială axată pe combaterea inegalităţilor şi dezvoltarea durabilă.      

Cei 34 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni - 22) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

Structura OCDE:

1. Consiliul, format din reprezentanţii statelor membre, se întruneşte anual în Paris cu scopul de a stabili pe bază de consens priorităţile şi viziunea care ghidează activitatea organizaţiei;

2. Cele circa 250 de comitete incluzând experţi în diferite domenii (comerţ, investiţii, mediu, educaţie etc.) cu scopul de a dezbate şi identifica cele mai bune practici în sectoare specifice;

3. Secretariatul, condus în prezent de Angel Gurría (secretar general), asigură interfaţa între Consiliu şi statele membre şi coordonează activitatea comitetelor.       

Organizaţia a făcut eforturi considerabile să îşi consolideze vocaţia globală prin cooperarea cu G8/G20, ONU, OMC şi organizaţiile regionale cu profil economic din Asia, America Latină şi Africa, precum şi vizibilitatea internaţională ca „club al bunelor practici”.

 

II. Extinderea OCDE

Procedurile de extindere ale OCDE sunt specifice, ele diferind de cele ale altor organizaţii. Conform acestor proceduri, după ce membrii se pun de acord asupra iniţierii unui nou „val de extindere”, Consiliul OCDE adoptă decizia oficială a lansării invitaţiilor de aderare şi începerii negocierilor pentru elaborarea condiţiilor şi a calendarului de aderare. Deciziile Consiliului OCDE privind un anumit „val de extindere” pot face diferenţieri între candidaţi, în funcţie de nivelul de pregătire al acestora şi de susţinerea politică din cadrul organizaţiei: pentru unii candidaţi se decide lansarea invitaţiei de aderare, pentru alţii se decide analizarea stadiului de pregătire în scopul lansării ulterioare a invitaţiei. Astfel, Consiliul OCDE din mai 2013 a decis (1) iniţierea imediată a negocierilor pentru elaborarea condiţiilor şi calendarului de aderare a Columbiei şi Letoniei în vederea aderării efective în 2017; (2) analiza stadiului de pregătire a Lituaniei şi Costa Rica în scopul lansării invitaţiei de aderare în 2015 şi aderării efective în 2019 (în aprilie 2015, Costa Rica şi Lituania au primit invitaţia oficială de aderare).
 

Organizaţia are un set de criterii „tehnice” de evaluare a candidaturilor de aderare (definite prin “Raportul Noboru”), care reflectă în esenţă valoarea adăugată a candidaţilor pentru OCDE:
 

  • Apartenenţa la un set comun de valori şi principii (like-mindedness): principiile democraţiei şi ale economiei de piaţă, performanţă economică, buna guvernanţă şi domnia legii, drepturile omului, participare activă la organizaţiile internaţionale şi regionale relevante, asistenţa pentru dezvoltare, respectarea acquis-ului OCDE.
  • Statutul de jucător semnificativ (significant player): este de natură a oferi garanţii privind contribuţia efectivă la procesul de peer learning din OCDE şi la capacitatea de a influenţa pozitiv deciziile structurilor organizaţiei.
  • Beneficiul reciproc (mutual benefit): aderarea la OCDE trebuie să conducă la efecte pozitive atât asupra candidatului, cât şi asupra organizaţiei.
  • Considerente globale (global considerations): reflectă relevanţa candidatului pentru aspiraţia organizaţiei de a dezvolta politici globale; include principiul diversităţii geografice.

Din experienţa celor două etape de extindere a OECD care s-au derulat de la „Raportul Noboru” (2005, respectiv 2013), rezultă că, cel puţin la fel de semnificativ ca îndeplinirea criteriilor generale de aderare, este sprijinul politic acordat de statele membre importante ale organizaţiei, în special de SUA, Japonia şi statele mari din UE.

Din datele disponibile, având în vedere derularea procesului actual de extindere, reticenţa unor membri faţă de iniţierea unui nou proces de extindere în condiţiile în care prioritare sunt discuţiile despre guvernanţa internă a OCDE sau menţinerea echilibrului geografic prin atragerea unor candidaţi asiatici, până de curând se putea aprecia că premizele inițierii unui nou val de extindere înainte de 2019 erau destul de reduse. În urma unor evoluții recente legate îndeosebi de procesul de deschidere inițiat de noile autorităţi din Argentina (țară membră G20) și de interesul acestora de a adera la OCDE, a fost evocată în cadrul structurilor organizației oportunitatea luării în considerație a lansării unui nou val de extindere, ceea ce ar crea premize pentru actualizarea candidaturilor altor state, inclusiv România.
 

III. Relaţia România (RO)-OCDE

Aderarea RO la OCDE a reprezentat un obiectiv major al politicii externe române încă din 2004. RO şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE la ambele valuri anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, dar nu a fost luată în considerare.

Candidatura RO a fost apreciată în 2013 pentru deschiderea statului român la regiunea M. Negre, dimensiunea considerabilă a economiei naţionale, capacitatea de a aplica măsuri de austeritate pentru reducerea efectelor crizei, potenţialul de creştere economică şi participarea la reuniunile unui număr semnificativ de structuri OCDE. Au fost menţionate şi aspecte sensibile la vremea respectivă, precum situaţia economică şi politică instabilă, sincopele în lupta împotriva corupţiei.

În prezent, relaţia RO cu OCDE se concretizează în:  

- Participarea în cadrul structurilor de lucru ale OCDE, în calitate de asociat (7), participant (8) sau invitat (28). Statul român este reprezentat în cadrul acestor comitete de experţi naţionali din ministere, instituţii, agenţii care gestionează sectorial relaţia cu respectivele grupuri de lucru. Principalul avantaj al participării la lucrările acestor structuri este oportunitatea asimilării expertizei şi bunelor practici în diferite domenii de către experţii români. RO a aderat totodată la o serie de instrumente juridice ale OCDE, printre care declaraţii sau recomandări.

- Iniţierea şi desfăşurarea unor proiecte în parteneriat cu acestea sau cu statele sale membre. Proiectele derulate în parteneriat cu OCDE implică în special efectuarea unor evaluări sectoriale „inter pares” (peer review) si finanţarea unor studii sau a unor programe în domenii specifice la care participă experţii români. Scopul programelor este de a obţine expertiză în domenii de interes pentru RO şi de a mobiliza specialiştii români în vederea integrării şi capacitării lor în reţelele de know how ale organizaţiei. Proiecte de actualitate ale României în colaborare cu OCDE:  
 

  • La 15 oct. 2014 a fost lansat oficial un program de evaluare a dimensiunii concurenţiale a mai multor sectoare cheie ale economiei româneşti (transporturi feroviare de marfă, industrie alimentară, materiale de construcţii), realizat de experţii OCDE; programul, derulat pe perioada 2015-2016, a fost finanţat printr-o contribuţie voluntară a Guvernului României.
  • Pentru perioada 2015-2016, România şi OCDE au convenit: realizarea unui studiu privind evaluarea economică de ţară, aderarea la unele programe educaţionale (PIAAC, TALIS), efectuarea unui studiu privind migraţia, aderarea la unele comitete şi instrumente (anti-bribery, sănătate, guvernare corporativă, politici guvernamentale, fiscale, buget, public government). Aceste programe şi propuneri de colaborare au fost stabilite în cadrul seminarului „Enhanced cooperation between Romania and OECD”, Bucureşti, 22 aprilie 2015.

- Derularea unor demersuri de lobby, cu rolul de a promova imaginea României în cadrul organizaţiei pentru obţinerea statului de membru al OCDE şi pentru consolidarea poziţiei experţilor români în structurile sale de lucru. Astfel, MAE acţionează pe două direcţii de acţiune:

  • Lobby pentru obţinerea statutului de membru OCDE, prin reiterarea dezideratului RO de a adera la acest for în discuţiile bilaterale cu oficiali ai statelor membre ale organizaţiei, împărtăşirea intenţiei de colaborare cu aceste ţări pentru desfăşurarea unor proiecte concrete în cadrul OCDE şi obţinerea sprijinului acestora pentru candidatura RO. 
  • Lobby pentru consolidarea poziţiei statului român în diferite structuri ale OCDE. Recent, MAE a derulat campanii de lobby pentru obţinerea de către RO a statutului de participant la Grupul de lucru pentru Migrație (noiembrie 2015), a statutului de invitat la Grupul de Lucru pentru Lupta împotriva Corupţiei în Tranzacţiile Internaţionale (martie 2015) şi a statutului de asociat la Comitetul pentru Concurenţă (octombrie 2014).​

 

 aprilie 2016

 

Centrul de presă

În prim plan

Conectat la M@E