Prima Pagina

Informare cu privire la exercitarea dreptului de vot la secţiile de votare organizate în străinătate

Faţă de opiniile exprimate în ultima perioada pe marginea rolului Ministerului Afacerilor Externe în organizarea recentului referendum pentru demiterea Preşedintelui României, MAE aduce la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Conform prevederilor art. 34, alin. (1), din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, „cetăţeanul român care şi-a stabilit domiciliul în străinătate poate solicita eliberarea unui paşaport simplu, a unui paşaport simplu electronic ori a unui paşaport simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu”.    După cum se observă, legea reglementează instituţia paşaportului de cetăţean român cu domiciliul în străinătate printr-o normă permisivă, stabilind că cetăţenii românii pot solicita eliberarea unor astfel de paşapoarte. 

În absenţa unei norme imperative, cetăţenii români care s-au stabilit definitiv sau pe termen lung în străinătate, obţinând un drept de şedere corespunzător din partea autorităţilor competente locale, nu pot fi obligaţi, în temeiul legii române, să solicite înscrierea ţării de domiciliu în paşapoartele româneşti. În consecinţă, numărul titularilor de paşapoarte de cetăţean român cu domiciliul în străinătate (abreviat: paşapoarte CRDS) nu reflectă numărul real al cetăţenilor români care s-au stabilit şi domiciliază de facto în străinătate, în practică existând mai multe categorii de persoane care locuiesc în afara hotarelor, fără a deţine paşapoarte CRDS:

  • cetăţeni români care s-au stabilit şi s-au înregistrat în alte state membre ale Uniunii Europene în baza cărţii de identitate româneşti (care este recunoscută ca document de călătorie în interiorul Uniunii Europene), aceştia – în special cei stabiliţi în UE după aderarea României în 2007 – nesolicitând eliberarea unor paşapoarte româneşti;
  • cetăţeni români care s-au stabilit în străinătate şi deţin un drept de şedere permanentă sau de lungă durată în străinătate, dar care deţin în continuare un paşaport de cetăţean român cu domiciliul în România şi o carte de identitate românească (nedorind, din diverse motive, şi neputând fi obligaţi să solicite modificarea statutului propriu în raport cu legea română, prin mutaţia domiciliului legal în străinătate);
  • cetăţeni români care locuiesc în străinătate şi au dobândit cetăţenia statului de reşedinţă, pe lângă cea română, iar în prezent folosesc exclusiv documente de identitate şi de călătorie emise de autorităţile statului străin respectiv, neavând în posesie acte româneşti valabile şi neputând fi obligaţi, conform legii române, să solicite eliberarea unora noi (mulţi dintre aceştia figurează încă în evidenţele autorităţilor române, de la data plecării din ţară, ca cetăţeni români cu domiciliul în România) – de aici derivă şi o altă categorie specială, cea a descendenţilor persoanelor cu dublă cetăţenie (română şi străină), care, la rândul lor, au dobândit la naştere prin efectul legii şi cetăţenia română, fără a deţine însă acte de identitate româneşti;
  • cetăţeni români care locuiesc în străinătate fără să-şi fi reglementat în mod legal şederea, aceştia figurând în continuare în evidenţele autorităţilor române cu domiciliul în România.

Din punct de vedere procedural, rolul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare române din străinătate în procesul de eliberare a paşapoartelor simple electronice româneşti, inclusiv a celor CRDS, se rezumă în prezent la preluarea cererilor, la colectarea datelor biometrice şi la transmiterea acestora în ţară. Procesarea cererilor şi confecţionarea propriu-zisă a documentelor specificate au loc exclusiv în ţară, prin Direcţia Generală de Paşapoarte şi organele teritoriale ale acesteia (conform art. 34 din aceeaşi lege, „cererile pentru eliberarea paşaportului simplu ori a paşaportului simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu se soluţionează, după caz, de serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple sau de Direcţia Generală de Paşapoarte”).

Singurul tip de paşaport care poate fi eliberat direct de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare române din străinătate, în situaţii speciale, este paşaportul temporar, însă şi în aceste cazuri, toate datele şi documentele se înregistrează în sistemul informatic integrat E-pass, care este administrat exclusiv de către Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Direcţia Generală de Paşapoarte (misiunile diplomatice şi oficiile consulare pot accesa acest sistem doar în calitate de utilizatori). Astfel, singura evidenţă exactă a titularilor de paşapoarte CRDS se regăseşte în baza de date a sistemului informatizat E-pass, gestionat de Direcţia Generală de Paşapoarte, aceasta fiind unica instituţie care are acces complet şi poate furniza informaţii privind evidenţa respectivă.

Este de menţionat că, în conformitate cu prevederile art. 34, alin. 6, din Legea nr. 248/2005, „cetăţeanul român care şi-a stabilit domiciliul în străinătate are obligaţia ca, la înmânarea paşaportului simplu, a paşaportului simplu electronic ori a unui paşaport simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu, să predea actul de identitate care atestă existenţa domiciliului în România, emis de autorităţile române (n.n. – cartea de identitate, buletinul de identitate, cartea de identitate provizorie)”.    În cazul paşapoartelor CRDS înmânate titularilor prin intermediul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare române din străinătate, cărţile şi buletinele de identitate retrase se transmit ulterior în ţară la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Art. 2, alin. (3), al Hotărârii nr. 7H din 13.07.2012 a Biroului Electoral Central constituit pentru Referendumul din 29.07.2012 stipulează că ”în străinătate, alegătorii pot vota la orice secţie de votare, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare”. Dispoziţiile citate se întemeiază pe prevederile art. 21 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, care stabilesc că ”cetăţeanul care, în ziua referendumului naţional, se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală, poate să îşi exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secţie de votare, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare”, coroborate cu cele ale art. 26, alin. 4, din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora alegătorii care votează în străinătate sunt înscrişi în listele electorale suplimentare. În consecinţă, la secţiile de votare constituite în străinătate nu se utilizează liste electorale permanente, toţi alegătorii fiind înscrişi în liste electorale suplimentare.

Conform art. 17, alin. 2, din Legea nr. 3/2000, coroborat cu art. 26 din Legea nr. 35/2008 şi cu art. 16 din Legea nr. pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, listele electorale permanente pentru referendum se întocmesc, se modifică şi se reactualizează de către primarii localităţilor din România, pe baza listelor puse la dispoziţie de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Registrului electoral gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă. Cadrul juridic invocat stabileşte o competenţă exclusivă a instituţiilor respective în acest sens, astfel încât Ministerul Afacerilor Externe nu deţine şi nu exercită atribuţii având ca obiect întocmirea şi modificarea listelor electorale permanente utilizate în cadrul Referendumului naţional.

În ceea ce priveşte actele de deces întocmite pentru cetăţenii români decedaţi în străinătate de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare române, acestea se transmit, pe măsura întocmirii lor, către Direcţia de Stare Civilă a Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, care le centralizează, conform procedurii instituite de dispoziţiile art. 41, alin. 2, din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată. Pe de altă parte, art. 23, alin. 1, din Legea nr. 35/2008, prevede că ”persoanele decedate se radiază din Registrul electoral, la sesizarea serviciului public comunitar de evidenţă a populaţiei, în termen de 24 de ore.” În consecinţă, pentru cetăţenii români cărora le-au fost întocmite acte de deces de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare române din străinătate, sesizarea în vederea radierii din Registrul electoral se va face de către autoritatea competentă în materie de evidenţă a populaţiei (persoanelor), nu direct de către consulate.

Art. 5, alin. 2, din Legea nr. 3/2000 stipulează că ”referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente” (în acelaşi sens pronunţându-se şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 731 din 10.07.2012). Coroborând aceste prevederi cu art. 26, alin. 3, din Legea nr. 35/2008, conform căruia ”listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite”, rezultă că pentru stabilirea atingerii pragului de valabilitate legal al participării la referendum (quorum-ul), trebuie calculată prezenţa la urne a alegătorilor domiciliaţi în ţară şi înscrişi, în mod corespunzător, în listele electorale permanente.

Aşadar, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente nu coincide cu cel al cetăţenilor români cu drept de vot, diferenţa fiind dată tocmai de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, care au drept de vot, dar nu sunt înscrişi în listele electorale permanente. În schimb, cei care figurează cu domiciliul legal în ţară, dar care în ziua alegerilor se află şi îşi exercită dreptul la vot în străinătate, nu pot fi radiaţi din listele electorale permanente, întrucât art. 26, alin. 3, din Legea nr. 35/2008 nu distinge în acest sens. În această ultimă categorie sunt incluşi şi cei care şi-au stabilit reşedinţa în străinătate, dar nu au solicitat şi nu li s-a aplicat în paşapoartele româneşti menţiunea de stabilire a domiciliului într-o ţară străină (doar aceştia având, în accepţiunea legii, statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate).

Art. 27, alin. 2, din Legea nr. 35/2008, prevede categoriile de persoane care se înscriu, în ziua votării, în listele electorale suplimentare, întrucât se prezintă la urne la alte secţii de votare decât cele cărora le sunt arondate localităţile lor de domiciliu (între acestea, după caz, membrii birourilor electorale, personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare române, cetăţenii români cu reşedinţa în străinătate etc.). Aceasta reprezintă o operaţiune ad-hoc, în ziua desfăşurării scrutinului electoral (pe măsura prezentării la vot), care nu are nici un temei legal pentru a atrage după sine radierea din listele electorale permanente a persoanelor respective (oricum, reactualizarea listelor electorale permanente se face, potrivit art. 17, alin. 2, din Legea nr. 3/2000, în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului, deci, după cum rezultă din art. 16, alin. 1, din aceeaşi lege, cu cel puţin 15 zile înainte de desfăşurarea referendumului).