Dosare de actualitate

Agenda europeană a Republicii Moldova

 

Republica Moldova este inclusă în Politica Europeană de Vecinătate (PEV) de la lansarea acesteia, în martie 2003. Alături de Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia şi Ucraina, Republica Moldova participă la Parteneriatul Estic (PaE) – una dintre dimensiunile PEV, lansată în 2009 – şi s-a implicat activ în proiectele lansate în cadrul acestui format, atât în plan bilateral, cât şi multilateral.

Biroul Delegaţiei Comisiei Europene (redenumit Delegaţia UE la Chişinău după intrarea în vigoare a Tratatului Lisabona) a fost deschis în 2005.


Noul cadru al cooperării Republica Moldova – Uniunea Europeană

Acordul de Asociere cu UE, inclusiv componenta de liberalizare a schimburilor (DCFTA), a  fost semnat la Bruxelles, la 27 iunie 2014. S-a intrat astfel într-o nouă logică a interacţiunii Republica Moldova – Uniunea Europeană, fondată pe un cadru contractual modernizat, ce preia componente substanţiale ale acquis-ului comunitar şi care se bazează pe două elemente esenţiale: asocierea politică şi integrarea în piaţa unică europeană.

Acordul de Asociere este un document complex, care acoperă toate domeniile de interes comun: valori şi principii comune, care stau la baza construcţiei europene; cooperare aprofundată în domeniul politicii externe şi de securitate; justiţie şi afaceri interne; cooperare sectorială în 28 de domenii (energie, transport, industrie, finanţe, bănci, agricultură şi dezvoltare rurală, societatea informaţională, ştiinţă şi tehnologie, protecţia consumatorului, educaţie, mass-media, societate civilă, cooperare regională şi transfrontalieră, afaceri maritime şi pescuit, minerit etc.). Acordul de Asociere recunoaşte aspiraţiile europene şi alegerea europeană a Republicii Moldova.

Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Acordul de Asociere la 2 iulie 2014, iar la 1 septembrie 2014 Republica Moldova a început aplicarea provizorie a acestuia.

România a fost primul Stat Membru al Uniunii Europene care a finalizat procedura ratificării Acordului de Asociere, la 3 iulie 2014, în cadrul unei sesiuni parlamentare extraordinare. De asemenea, Parlamentul European a aprobat Acordul de Asociere cu Republica Moldova la 13 noiembrie 2014, cu o largă majoritate.

Pentru implementarea Acordului de Asociere, la 26 iunie 2014, la Bruxelles a fost andosată Agenda de Asociere, document care stabileşte priorităţile de acţiune şi reformă pentru perioada 2014-2016.


Liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova

Din 28 aprilie 2014, cetăţenii Republicii Moldova posesori de paşapoarte biometrice pot călători, pe o perioadă de maximum 90 de zile în decurs de 180 de zile, fără viză, în spaţiul Schengen (inclusiv în Islanda, Norvegia, Elveţia, Liechtenstein) şi în statele membre UE care aplică parţial acquisul Schengen (România, Bulgaria, Cipru, Croaţia).

Liberalizarea vizelor permite doar călătorii de scurtă durată fără dreptul de muncă, studii, reîntregire a familiei. Cetăţenii care nu posedă paşaport biometric au obligaţia să obţină viza de scurtă durată a statului de destinaţie. Pentru călătoriile de lungă durată este necesară, în continuare, obţinerea vizei naţionale a statului de destinaţie.

Obţinerea regimului liberalizat de vize de scurtă durată a presupus un set complex de reforme, realizate începând cu anul 2011, în baza Planului de acţiune pentru liberalizarea regimului de vize (PALV). Comisia Europeană a evaluat constant reformele întreprinse de autorităţile de la Chişinău. Ultimul raport de evaluare (al cincilea) a fost prezentat la 15 noiembrie 2013 şi a consemnat îndeplinirea de către Republica Moldova a tuturor condiţionalităţilor din PALV. Pe această bază, atât Parlamentul European (votul din plen din 27 februarie 2014), cât şi Consiliul s-au pronunţat în favoarea liberalizării vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Regimul liberalizat de vize cu UE nu a întâmpinat disfuncţii, experienţa Republicii Moldova fiind considerată model de bune practici în regiune.


Formatele de cooperare regională

Republica Moldova este participantă/membră a principalelor formate de cooperare regională: Procesul de Cooperare în Sud-Estul Europei (SEECP), Consiliul Cooperării Regionale (RCC), Iniţiativa Central-Europeană (ICE), Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), Centrul Sud-Est European de Implementare a Legii (SELEC).


Grupul pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova

În sprijinul parcursului european al Republicii Moldova, România a iniţiat, în ianuarie 2010, Grupul pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova (GAERM) – un mecanism ministerial, cu caracter informal, care s-a dovedit eficient în promovarea intereselor şi vizibilităţii Republicii Moldova pe agenda europeană. Organizarea reuniunilor GAERM în momente importante pentru Chişinău în raport cu procesul decizional la nivelul UE a potenţat mesajele oficialilor de la Chişinău şi a adăugat un plus de valoare relaţiei bilaterale România – Republica Moldova.

Cele 10 reuniuni ale GAERM organizate până în prezent (trei în anul 2010 – Bruxelles, 25 ianuarie; Luxemburg, 14 iunie; Chişinău, 30 septembrie; două în anul 2011 – 12 aprilie 2011, Luxemburg şi 14 noiembrie 2011, Bruxelles; una în anul 2012 – Luxemburg, 25 iunie; una în anul 2013 – Bruxelles, 11 martie; două în anul 2014 – Bruxelles, 10 februarie; Chişinău, 1 septembrie; una în anul 2015 – Bruxelles, 16 martie) au avut un succes progresiv în promovarea agendei europene a Republicii Moldova, confirmând atenţia de care se bucură Republica Moldova la nivelul Statelor Membre şi instituţiilor europene.

* * *

România sprijină în mod constant şi activ, atât prin eforturi diplomatice, cât şi prin asistenţă concretă, parcursul european al Republicii Moldova.

România se pronunţă pentru recunoaşterea perspectivei europene a Republicii Moldova, care reprezintă împlinirea destinului firesc al statului vecin.

aprilie 2016

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice