Securitate internațională

Rolul NATO în actualul context internaţional

 

  NATO, PREZENT ŞI VIITOR

Scopul esenţial al NATO este acela de a asigura libertatea şi securitatea tuturor membrilor săi prin mijloace politice şi militare, în conformitate cu Tratatul Atlanticului de Nord şi cu principiile Cartei Naţiunilor Unite. Tratatul Atlanticului de Nord a fost semnat la data de 4 aprilie 1949, consfinţind principiul apărării colective, potrivit căruia un atac împotriva unuia sau mai multor state membre este considerat un atac împotriva tuturor. Angajamentul de apărare colectivă, prevăzut prin articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, este  în conformitate cu articolul 51 al Cartei Naţiunilor Unite, care reafirmă dreptul inalienabil al statelor independente la apărarea individuală sau colectivă.

Încă de la începuturile sale, Alianţa a depus eforturi pentru stabilirea unei ordini juste şi durabile de pace în Europa, bazată pe valorile comune ale democraţiei, drepturilor omului şi în conformitate cu litera legii. Principiul fundamental care stă la baza Alianţei este angajamentul comun faţă de cooperarea mutuală între statele membre, axat pe indivizibilitatea securităţii acestora. Practic, Alianţa este o asociere de state libere, unite în hotărârea lor de a-şi menţine securitatea prin garanţii comune şi prin relaţii stabile cu alte ţări.

Alături de partenerii săi, NATO doreşte în continuare să promoveze şi să apere valorile fundamentale comune precum: democraţia, libertatea individuală, supremaţia legii, economia de piaţă, rezolvarea pe cale paşnică a disputelor, deschidere şi transparenţă, dar şi cooperarea la nivel internaţional în vederea abordării cu succes a provocărilor noului mileniu.

Consolidarea apărării colective a NATO în vederea transmiterii unui semnal puternic de descurajare a oricăror tentative de a testa solidaritatea Aliată în contextul actual de securitate a reprezentat un rezultat major al Summit-ului din Marea Britanie. Capacitatea de apărare a NATO a fost întărită prin adoptarea Planului de acţiune pentru realizarea capacităţii operaţionale a Alianţei (Readiness Action Plan/RAP), fiind astfel convenită prezenţa NATO pe teritoriul Aliaţilor estici, inclusiv România. Relaţia transatlantică a beneficiat, de asemenea, de o atenţie aparte cu prilejul reuniunii la vârf din septembrie 2014, fiind adoptată o Declaraţie în acest sens, care reafirmă ataşamentul Americii de Nord şi Europei pentru asigurarea securităţii euro-atlantice.


  Obiective NATO:

    Transformarea

Pe măsură ce tipurile de ameninţări evoluează şi se modifică, NATO trebuie, la rândul său, să treacă printr-un proces de schimbare. Această transformare reprezintă o provocare şi o cerinţă constantă pentru Alianţă, căreia va trebui să îi facă faţă permanent. Procesul de transformare va avea  la bază întotdeauna valorile fundamentale ale NATO.

În contextul crizei financiare la nivel global şi al unor resurse limitate alocate pentru apărare, statele membre vor fi nevoite să depună eforturi suplimentare pentru a menţine sistemul de apărare la standarde optime.

Pe acest fond, România a susţinut, la Summit-ul NATO din Marea Britanie (4-5 septembrie 2014), adoptarea unui pachet robust de capabilităţi de apărare, în măsură să răspundă eficient întregului spectru de ameninţări şi să susţină obiectivele politice şi strategice ale NATO în etapa următoare. Printre acestea se află atât noi iniţiative, precum Construirea Capacităţii de Apărare, Platforma de Interoperabilitate şi Iniţiativa privind Forţele Conectate, dar, mai ales, creşterea graduală a bugetelor pentru apărare, de către toate statele NATO, în vederea atingerii ţintei de 2% din PIB.    


    Sistem colectiv de apărare

Sistemul colectiv de apărare este şi va rămâne principalul obiectiv al NATO. Totodată, este cunoscut faptul că, pentru menţinerea securităţii statelor membre, este esenţial ca NATO să acţioneze şi în afara graniţelor sale, pentru a răspunde ameninţărilor acolo unde acestea apar, contribuind astfel la crearea unui mediu internaţional mai sigur de care beneficiază inclusiv statele membre.

Planul de acţiune pentru realizarea capacităţii operaţionale a Alianţei (Readiness Action Plan/RAP) prevede, în esenţă, o serie de măsuri concrete pe termen lung pentru ca NATO să răspundă consistent şi eficient la ameninţările ce provin din vecinătatea imediată.

Constituirea unei Forţe de Reacţie Rapidă (Very High Readiness Joint Task Force), capabilă să se deplaseze în termen foarte scurt acolo unde este nevoie, va consolida apărarea Aliaţilor. România va găzdui astfel de elemente de comandă, control şi sprijin pentru Forţa de Reacţie Rapidă