Prima Pagina

Preşedinţia Comitetului Miniştrilor Consiliului Europei

România a utilizat mandatul de preşedinte al Comitetului Miniştrilor pentru a promova valorile fundamentale ale Consiliului Europei şi pentru a îmbunătăţi eficienţa organizaţiei, în paralel cu păstrarea relevanţei şi consolidarea credibilităţii sale, pe fondul dezbaterilor politice europene actuale.

 
Cel de al treilea Summit al şefilor de state şi de guverne (Varşovia, 16 - 17 mai 2005) a reconfirmat rolul Consiliului Europei de componentă de bază a arhitecturii politice şi de securitate europene şi de cadru unic de promovare şi apărare a drepturilor omului, de avansare a principiilor şi valorilor democratice şi de sprijinire a statului de drept, în Europa.
 
Transformarea acţiunilor prioritare aprobate de Summit-ul Consiliului Europei în activităţi concrete reprezintă o responsabilitate colectivă pentru toate statele membre. Reuniunea ministerială din mai 2006 a oferit oportunitatea unei evaluări cuprinzătoare a aplicării documentelor Summit-ului, la un an de la desfăşurarea acestuia.
 
Preşedinţia Comitetului Miniştrilor a reprezentat pentru România o oportunitate de a contribui la consolidarea mandatului politic al Consiliului Europei, de sporire a contribuţiei sale la stabilitatea şi securitatea Europei şi de continuare a procesului de reunificare a acesteia. În acest scop, principalele priorităţi ale mandatului preşedinţiei României a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei au fost următoarele:
 
  • Promovarea standardelor democratice şi a bunei guvernări;
  • Intensificarea protecţiei generale a drepturilor omului în Europa, inclusiv în zone în care sistemele existente nu sunt încă eficiente;
  • Dezvoltarea de societăţi integratoare, prin sprijinirea diversităţii şi a dialogului între regiuni şi culturi;
  • Intensificarea eficienţei şi a coerenţei arhitecturii instituţiilor europene.
 
În calitate de membru responsabil al comunităţii euro-atlantice, România a urmărit aplicarea Declaraţiei politice şi a Planului de acţiune adoptate de Summit-ul de la Varşovia. În acest scop, preşedinţia română a CM a continuat eforturile preşedinţiilor anterioare, în mod special a Poloniei şi a Portugaliei şi a cooperat cu preşedinţia rusă ce a urmat mandatului României, pentru a asigura continuitatea activităţilor Consiliului Europei.
 
În calitate de preşedinte al CM al Consiliului Europei, România a intensificat consultările şi cooperarea cu toate statele membre, în vederea consolidării solidarităţii şi a încrederii acestora în organizaţie. România şi-a îndeplinit atribuţiile într-o modalitate responsabilă, pragmatică şi transparentă. A urmărit o atitudine echilibrată pentru a facilita atingerea consensului între statele membre asupra unor teme majore de pe agenda organizaţiei şi s-a opus oricărei încercări de slăbire a principiilor şi valorilor esenţiale ale Consiliului Europei.
 
Preluând această misiune, România a utilizat la maximum experienţa gestionării mandatelor internaţionale, aşa cum au fost preşedinţia OSCE (2001), preşedinţia Procesului de Cooperare în Sud - Estul Europei (octombrie 2004 – mai 2005), Preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU (în luna octombrie 2005).
 
În paralel cu exercitarea preşedinţiei Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, România a exercitat şi preşedinţia Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră pentru o perioadă de şase luni (1 noiembrie 2005 – 30 mai 2006). În toamna anului 2006, România a găzduit, la Bucureşti, Summit-ul mişcării francofone.