Prima Pagina

Programul de guvernare 2013-2016

2. Creşterea profilului şi rolului României în cadrul NATO, în contextul efortului continuu al Alianţei de adaptare la noul context internaţional. Astfel, se va acţiona prioritar, dar nu exclusiv, pentru:

  • promovarea consolidării relevanţei articolului 5 al Tratatului de la Washington şi apărării colective, ca principiu esenţial al funcţionării Alianţei;
  • continuarea sprijinului pentru dezvoltarea sistemului NATO de apărare antirachetă, ca misiune importantă a Alianţei, pe baza principiului indivizibilităţii securităţii Aliaţilor, a principiului solidarităţii şi a principiului asigurării protecţiei întregului teritoriu, a forţelor şi populaţiilor Aliaţilor;
  • asumarea unor iniţiative de tipul „smart defense”, care să faciliteze întărirea capacităţilor militare ale Alianţei, în actualul context de restricţii financiare;
  • promovarea consolidării statutului României în cadrul Alianţei prin găzduirea elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA şi integrarea lor în viitorul sistem NATO;
  • urmărirea finalizării tuturor Aranjamentelor de Implementare ale Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat la Washington, la 13 septembrie 2011, precum şi a aplicării acestora, în contextul în care, după declararea la Summit-ul NATO de la Chicago din mai 2012 a capabilităţii interimare a sistemului NATO antirachetă, următorul pas în dezvoltarea acestui sistem va fi reprezentat de baza de la Deveselu, operaţională la orizontul anului 2015, care va constitui capabilitatea iniţială a sistemului NATO ;
  • consolidarea NATO ca forum de consultări între Aliaţii europeni şi America de Nord – pe baza susţinerii întăririi legăturii transatlantice – şi între Aliaţi, respectiv între Aliaţi şi partenerii NATO;
  • consolidarea abordării regionale a NATO, mai ales în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv în contextul Summit-ului NATO de la Chicago;
  • susţinerea implementării reformei parteneriatelor Alianţei, acordând atenţie crescută partenerilor din Caucazul de Sud şi Asia Centrală, dar şi consolidării parteneriatului NATO-UE;
  • susţinerea în continuare, ca poziţie de principiu, a politicii „uşilor deschise”, promovând continuarea extinderii Alianţei în Balcanii de Vest şi în Vecinătatea Estică;
  • acordarea unui rol sporit în cadrul NATO problematicii securităţii energetice, complementar cu eforturile în domeniu de la nivelul UE;
  • promovarea unei abordări echilibrate a NATO în privinţa problematicii descurajării;
  • promovarea unei relaţii de deschidere şi cooperare, pe baze pragmatice, între NATO şi Rusia, cu respectarea deplină a principiilor şi valorilor aliate;
  • continuarea angajamentului României în cadrul misiunii ISAF din Afganistan până la finalizarea obiectivelor misiunii, în conformitate cu parametrii procesului de tranziţie din Afganistan, care va permite iniţierea retragerii trupelor aliate pe baza calendarului decis de către NATO;
  • în conformitate cu deciziile Summit-ului de la Chicago (mai 2012), va oferi sprijin pentru participarea României post-2014 la eforturile aliate de instruire şi asistenţă din Afganistan în cadrul Misiunii Internaţionale de Instruire şi Asistenţă (ITAM), pentru asigurarea stabilităţii şi bunei guvernări de către autorităţile afgane; de asemenea, România va continua participarea la misiunea EUPOL Afganistan a UE;
  • implicarea activă a României, conform intereselor sale strategice, în dezbaterile privind identificarea unei soluţii la blocajul actual în aplicarea Tratatului CFE. Se va susţine în continuare o abordare principială privind cadrul pentru un eventual nou aranjament în domeniul armamentelor convenţionale, considerând că orice viitor proces de negociere trebuie să permită abordarea tuturor aspectelor legate de regimul CFE şi să ţină cont de interesele de securitate ale fiecărui stat participant;
  • valorizarea mandatului României de Punct de Contact NATO în Azerbaijan şi Georgia din perioada 2013-2014.

3. Parteneriatul Strategic cu SUA reprezintă dimensiunea transatlantică a politicii externe româneşti şi este cel mai important parteneriat de anvergură globală al României.

Acest parteneriat, aflat la cel mai înalt nivel de consistenţă de la crearea sa, trebuie să intre într-o nouă fază, în care excelenta cooperare în domeniul politico-militar şi de securitate trebuie să fie completată cu o dinamică pozitivă a domeniilor de cooperare economică, la nivel social, cultural şi interuman. Guvernul României va continua eforturile de operaţionalizare a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI din septembrie 2011, urmărind valorificarea deplină a perspectivelor de cooperare deschise de aceasta. În acest scop, va utiliza activ Task Force-ul bilateral România-SUA, creat în 2012, care urmăreşte punerea în aplicare de proiecte concrete în domeniile prevăzute de Declaraţie. O atenţie deosebită va fi acordată menţinerii şi dezvoltării dimensiunii politico-diplomatice şi de securitate, atât în plan bilateral, cât şi în context NATO. În plan bilateral se va finaliza cadrul juridic privind reglementarea participării României la sistemul american de apărare antirachetă gradual-adaptiv în Europa, prin încheierea tuturor Aranjamentelor de Implementare ale Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat la Washington, la 13 septembrie 2011. Extinderea cooperării economice, atragerea de noi investiţii americane în România va fi prioritară. Se va acţiona susţinut pentru crearea condiţiilor pentru admiterea României în programul Visa Waiver, în contextul promovării şi adoptării în SUA a noii legislaţii în domeniu. În cadrul UE, România va susţine extinderea şi aprofundarea parteneriatului UE-­SUA, care este esenţial pentru definirea parteneriatelor strategice externe ale Uniunii.

4. Continuarea procesului de consolidare durabilă a relaţiei bilaterale cu Republica Moldova, pe baza Parteneriatului strategic european bilateral, cu valorizarea caracterului special al originii, limbii, culturii, istoriei comune, concomitent cu susţinerea activă a stabilizării şi reformării democratice profunde, precum şi a aspiraţiilor europene ale acesteia. Astfel, se va acţiona prioritar, dar nu exclusiv, pentru:

  • continuarea sprijinului pentru reformele democratice de la Chişinău; continuarea susţinerii asistenţei bilaterale şi internaţionale, în special a celei europene şi a SUA; acordarea de sprijin pentru stabilizarea macroeconomică;
  • implementarea deciziilor şedinţei comune a celor două guverne din 3 martie 2012 şi ale reuniunii primilor-miniştri ai României şi Republicii Moldova şi a unor miniştri din cele două guverne din 17 iulie 2012; organizarea anuală de şedinţe comune de guvern;
  • implementarea Planului de Acţiune, semnat la 3 martie 2012, pentru aplicarea Declaraţiei Comune de instituire a unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Moldova;
  • susţinerea fermă şi consecventă a parcursului european al Republicii Moldova prin sprijin pentru finalizarea negocierilor pentru Acordul de Asociere cu UE, Acordul de comerţ liber aprofundat şi cuprinzător şi trecerea la liberalizarea regimului de vize;
  • continuarea oferirii de asistenţă tehnică şi financiară Guvernului Republicii Moldova;
  • continuarea implementării şi finalizarea, împreună cu guvernul de la Chişinău, a proiectelor de interes comun în domeniul energetic, cum sunt gazoductul Iaşi-Ungheni, liniile electrice aeriene Fălciu-Goteşti şi Suceava-Bălţi, cuplarea sistemului de energie din R. Moldova la reţeaua europeană ENTSO-E, montarea fibrei optice între Isaccea şi Chişinău; respectiv a celorlalte proiecte în domeniul transporturilor şi infrastructurii;
  • continuarea sprijinului pentru activitatea Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, iniţiat de România la nivelul miniştrilor afacerilor externe ai statelor membre UE;
  • în ceea ce priveşte dosarul transnistrean, România se va implica activ, inclusiv în cadrul UE, pentru înregistrarea de progrese pe fond în cadrul negocierilor formale în formatul „5+2”, în vederea convenirii unei soluţii care să respecte deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internaţional. Totodată, va susţine, în continuare, creşterea statutului UE şi SUA în format, precum şi transformarea actualei misiuni de menţinere a păcii în misiune civilă cu participarea UE, concomitent cu promovarea măsurilor de creştere a încrederii şi a acţiunii UE îndreptate spre democratizarea regiunii, cu efect pozitiv asupra procesului de reglementare politică. În cadrul OSCE, România va susţine respectarea deplină a angajamentelor politice asumate în cadrul organizaţiei, inclusiv în contextul dezbaterii privind viitorul Tratatului CFE.

5. Fructificarea parteneriatelor României în plan bilateral şi multilateral, precum şi a altor relaţii de importanţă strategică

Va fi continuată dezvoltarea şi implementarea parteneriatelor bilaterale existente ale României cu statele membre UE, urmărind concretizarea angajamentelor sectoriale fundamentate pe politicile europene prioritare, cu obiectivul acţiunii comune atât în interiorul Uniunii, cât şi în afara acesteia.

Astfel, o atenţie sporită, atât în plan politic, cât şi economic va fi acordată relaţiei strategice cu Germania. Va fi aprofundat parteneriatul strategic cu Franţa, pe baza intereselor comune ale celor două state în cadrul UE şi a respectului reciproc, prin convenirea unei noi Foi de Parcurs a Parteneriatului Strategic. Parteneriatul strategic consolidat cu Italia va fi valorificat la justa sa valoare, pe baza excelentelor relaţii economice şi vor fi depuse eforturi pentru lansarea unui parteneriat strategic cu Spania. Parteneriatul strategic cu Marea Britanie va fi substanţializat cu prioritate.

Parteneriatul strategic cu Polonia, deja cu rezultate excelente, va fi consolidat în continuare, pe baza intereselor convergente ale celor două state în cadrul UE, NATO şi în Vecinătatea Estică.

O atenţie sporită va fi acordată relaţiei cu Turcia în vederea implementării, prin semnarea şi punerea în aplicare a Planului de Acţiune, a parteneriatului strategic bilateral, pe baza împărtăşirii valorilor comune democratice, a intereselor comune în cadrul NATO, a necesităţii transformării regiunii Mării Negre într-un spaţiu de prosperitate democratică, stabilitate şi securitate şi pe baza susţinerii ferme de către România a aderării Turciei la UE. De asemenea, vom acţiona în continuare pentru operaţionalizarea formatului trilateral informal creat de România împreună cu Polonia şi Turcia în anul 2012.

România va acţiona pentru valorizarea relaţiei strategice cu Canada, de natură să întărească legătura transatlantică, vector esenţial al politicii externe a României. Un obiectiv important în relaţia cu Canada, pe lângă amplificarea relaţiilor economice şi a cooperării în cadrul NATO, o va reprezenta eliminarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români.

6. Intensificarea implicării pozitive şi active a României, atât în plan bilateral, dar şi prin proiecte cu vocaţie europeană şi regională, în Balcanii de Vest (prin susţinerea, în cadrul UE şi prin expertiză acordată în plan bilateral, a perspectivei europene a statelor din această regiune) şi cu precădere în Vecinătatea Estică – zona extinsă a Mării Negre, în Caucazul de sud şi Asia Centrală.

Crearea unei vecinătăţi democratice, prospere, sigure, stabile, conectată ireversibil la sistemul de valori europene şi euro-atlantice este în interesul direct al României şi al securităţii sale în sens larg, ca stat la graniţa exterioară a UE şi NATO, şi o contribuţie concretă la asigurarea securităţii comunităţii de valori din care facem parte. În acest sens, vor fi consolidate eforturile pentru întărirea reprezentării diplomatice româneşti, cu precădere în Vecinătatea Estică şi Asia Centrală.

România va continua să acorde o atenţie prioritară structurilor de cooperare regională: Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) – a cărei preşedinţie va fi exercitată de România începând cu iulie 2013 pentru un mandat de 6 luni, Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), Consiliul Cooperării Regionale, Iniţiativa Central Europeană.

7. Valorizarea la maximum a relaţiilor cu ceilalţi vecini direcţi ai României

Astfel, se va acţiona pentru intensificarea parteneriatului strategic cu Ungaria. Se va promova posibilitatea organizării de noi şedinţe comune de guvern. Se va acţiona pentru finalizarea Protocolului sesiunii din 2011 a Comitetului bilateral privind minorităţile, inclusiv pe baza modelului românesc de abordare a soluţionării problemelor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi pentru organizarea de noi sesiuni ale Comitetului, urmărindu-se acţiuni concrete pentru păstrarea identităţii culturale a românilor din Ungaria. Vor fi explorate noi căi de abordare a problematicii moştenirii Gojdu, cu semnificaţie istorică şi simbolică deosebită, în vederea identificării celor mai bune soluţii.

În relaţia strategică cu Bulgaria, se va urmări consolidarea cooperării, pe baza intereselor convergente ale celor două state în cadrul UE, NATO, la Marea Neagră, dar şi pe baza oferită de cooperarea economică excelentă şi la nivelul schimburilor şi contactelor interumane. Va fi urmărită aplicarea deciziilor primei şedinţe bilaterale comune de guvern din 2011. Se va examina posibilitatea organizării de noi şedinţe comune de guvern. Vor fi continuate negocierile pentru finalizarea delimitării spaţiilor maritime în Marea Neagră ale celor două state, pe baza dreptului internaţional aplicabil.

România va susţine în continuare aspiraţiile europene ale Serbiei, precum şi apărarea intereselor şi identităţii românilor din Serbia. În acest sens, va fi acordată prioritate urmăririi aplicării prevederilor Protocolului Comisiei Mixte bilaterale privind minorităţile, semnat la 1 martie 2012, la Bruxelles, cu implicarea organizaţiilor internaţionale relevante şi a Comisiei Europene.

România va continua să sprijine aspiraţiile europene ale Ucrainei, prin promovarea unei angajări echilibrate, atât în relaţiile bilaterale, cât şi în contextul relaţiilor Uniunii Europene cu Ucraina. România va susţine o abordare constructivă în relaţia UE cu Ucraina şi va insista pentru consolidarea implementării standardelor europene şi a stimulării reformelor politice, sociale şi economice. România va susţine semnarea Acordului de Asociere, pe baza îndeplinirii condiţionalităţilor fixate de UE.

Vor fi menţinute eforturile de soluţionare a problemelor bilaterale aflate încă pe agenda politică, cum ar fi cea a problematicii Bâstroe, în conformitate cu dreptul internaţional, asigurarea protecţiei la standarde europene a drepturilor persoanelor aparţinând comunităţii autohtone române şi pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii culturale a acestora. În acest sens, se va acţiona pentru reluarea activităţii Comisiei Mixte bilaterale pentru Minorităţi. De asemenea, se va acţiona pentru finalizarea Acordului privind micul trafic de frontieră, care va trebui să beneficieze de instrumentele consulare de aplicare necesare. Este important un efort susţinut pentru promovarea contactelor la nivelul celor două societăţi, al formatorilor de opinie, al societăţii civile, o mai bună cunoaştere reciprocă.