Prima Pagina

Prezenţa României în Francofonie

În cadrul Sommet-ului de la Versailles din 1991, România a devenit membru observator al comunităţii statelor şi guvernelor având în comun limba franceză  În 1993,  la următorul sommet din Maurice (Mauritius), România a obţinut statutul de membru cu drepturi depline al acestei structuri.  

 

Parcursul francofon al României

Istoria modernă şi contemporană a României a fost marcată de o componentă francofonă importantă. A vorbi franceza în spaţiul românesc însemna mult mai mult decât simpla stăpânire a unui instrument lingvistic, fiind expresia adeziunii la o serie de valori, idei şi idealuri specifice naţiunilor moderne europene.

  • 1776 - limba franceză a fost introdusă ca disciplină de studiu obligatorie la şcoala superioară din Bucureşti,
  • În secolul XIX, franceza a devenit instrumentul şi mijlocul privilegiat de acces la modernitate.
  • În prima jumătate a secolului XX dimensiunea francofonă a României s-a dezvoltat în special. Atunci a devenit Bucureştiul « Micul Paris ». Mulţi scriitori au ales să creeze partea cea mai semnificativă a operei lor în franceză, nume ilustre, precum Constantin Brâncuşi, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, George Enescu, Emil Cioran,  fiind parte din patrimoniul cultural francofon.
  • 1993 - România a aderat ca membru cu drepturi depline la Francofonia instituţională reintrând în familia francofonă de care era legată printr-un trecut extrem de bogat. 
  • 1994 s-a deschis la Bucureşti Biroul regional pentru Europa Centrală şi de Răsărit (BECO) al Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF)
  • 2009 Ministerul Afacerilor Externe a relansat activitatea grupului de ambasadori francofoni de la Bucureşti.



Activitatea şi prezenţa României în instanţele Francofoniei

  • 1998 - a avut loc la Bucureşti cea de a XII-a sesiune a Conferinţei Ministeriale a Francofoniei, care a decis să adopte o nouă denumire pentru Francofonia instituţională: Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF).
  • 2006 -  Bucureştiul a găzduit cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, dedicat „tehnologiilor informatice în educaţie”.

Era pentru prima oară când România găzduia un eveniment de o asemenea anvergură. 

În calitatea sa de stat-gazdă al celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, România a deţinut pentru 2 ani preşedinţia Conferinţei Ministeriale a Francofoniei (până în 2007) şi preşedinţia Sommet-ului Francofoniei (2006-2008).

  • 2007 - Secretarul General al Francofoniei a desemnat România „stat-far” al Francofoniei în Europa Centrală şi de Est, recunoscându-i-se rolul în promovarea limbii franceze şi a valorilor francofone in regiune.
  • 8 -11 noiembrie 2007- a avut loc colocviul „Sibiul francofon: protecţia şi promovarea diversităţii culturale în contextul extinderii Francofoniei“, organizat de Ministerul Afacerilor Externe în colaborare cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi Universitatea Lucian Blaga, în cadrul programului „Sibiu, capitală culturală europeană 2007”.
  • aprilie 2008 - Bucureştiul a găzduit reuniunea Corespondenţilor Naţionali pentru Francofonie din Europa Centrală şi de Est, iar în iunie 2008, reuniunea Reţelelor instituţionale ale Francofoniei, acest ultim eveniment fiind organizat în colaborare cu OIF.
  • 17-19 octombrie 2008 - În cadrul celui de-al XII-lea Sommet al Francofoniei de la Québec,  România a predat preşedinţia Sommet-ului ţării gazdă, Canada.
  • aprilie 2009 - România a deţinut preşedinţia Comisiei de adeziuni şi modificări de statut a Consiliului Permanent al Francofoniei (CPF), care analizează dosarele de candidatură ale statelor ce doresc să devină membre ale OIF şi face recomandări în acest sens instanţelor superioare.
  • 15 -16 decembrie 2009  - România a participat la cea de a 25-a sesiune a Conferinţei Ministeriale a Francofoniei (Paris), unde a fost adoptat programul OIF pentru 2010 - 2014.

Descoperiţi mai multe informaţii referitoare la prezenţa României în Francofonie.