Securitate internațională

România şi Politica de Securitate şi Apărare Comună

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România se implică activ în activităţile conceptuale şi de implementare a Politicii de Securitate şi Apărare Comune (PSAC), contribuind la numeroase misiuni civile şi operaţii militare sub egida acesteia.

Angajamentul României în misiunile civile ale UE se justifică prin importanţa şi anvergura pe care acestea au căpătat-o în contextul demersurilor UE de promovare a statului de drept funcţional, a reformei sectorului civil de securitate, sporirii capacităţilor instituţionale regionale şi locale (capacity-building), a respectului pentru drepturile omului şi a bunei guvernări, cu un impact direct asupra creşterii stabilităţii şi securităţii internaţionale. Sporirea securităţii în plan extern contribuie din plin la prosperitatea UE şi securitatea statelor membre şi a cetăţenilor acestora. Recunoaşterea calităţii expertizei ţării noastre este confirmată de situarea, în mod constant, între primele ţări din punct de vedere al experţilor detaşaţi. De asemenea, România participă direct la procesul de elaborare a deciziilor din domeniul PSAC, prin intermediul experţilor naţionali din Grupurile specializate de lucru de la Bruxelles (COPS/PSC – Political and Security Committee, CIVCOM – Committee for Civilian Aspects of Crisis Management, PMG – Political-Military Group, RELEX). Trebuie menţionat, totodată, că PSAC îşi păstrează caracterul interguvernamental şi principiul unanimităţii pentru luarea deciziilor.

Pornind de la convingerea că o abordare integrată va creşte capacitatea României de a-şi proiecta prezenţa în regiunile de interes major pentru securitatea sa, MAE a fost promotorul Strategiei naţionale în domeniul capacităţilor civile, adoptate prin decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la 27 iunie 2011. Aceasta oferă un cadru extins şi structurat, pe baza căruia se realizează participarea experţilor civili români la misiunile internaţionale de gestionare a crizelor. Totodată, România se implică activ în diferite proiecte comune de dezvoltare de capacităţi militare, sub egida Agenţiei Europene de Apărare/EDA, în linie cu iniţiativa UE de punere în comun şi partajare a capacităţilor (Pooling & Sharing Initiative). România contribuie în egală măsură şi cu expertiză militară pentru diferite operaţii militare ale UE, în diverse teatre externe.

Un rol extrem de important l-a avut Consiliul European din decembrie 2013, care a urmărit adoptarea de decizii privind sporirea eficacităţii, vizibilităţii şi impactului PSAC, aprofundarea dezvoltării de capacităţi şi întărirea industriei europene de apărare, aspecte evidenţiate în Concluziile adoptate cu acea ocazie. Există deja rezultate relevante urmare desfăşurării Consiliului European din decembrie 2013, SM UE adoptând între timp mai multe documente semnificative pentru sfera PSAC. În mod concret, în noiembrie 2014 a fost adoptat Cadrul Politic pentru cooperarea sistematică şi pe termen lung în domeniul apărării, acesta fiind complementar Codului de Conduită aferent Iniţiativei ‘Pooling and Sharing’ şi vizând întărirea cooperării şi dezvoltării de programe în comun în domeniul capacităţilor. Tot în noiembrie 2014 a fost adoptat şi Cadrul Politic pentru cooperarea în domeniul cibernetic, SM UE conştientizând importanţa în creştere a acestui domeniu şi ameninţările sporite cu care se confruntă. Scopul documentului este, de asemenea, de a genera mai multă cooperare la nivelul UE pe această latură. De asemenea, în iunie 2014, Consiliul European a adoptat Strategia de Securitate Maritimă a UE, iar ulterior, în decembrie 2014, şi Planul de Acţiune pentru implementarea sa. În egală măsură, în decembrie 2013 a fost publicată Abordarea Cuprinzătoare a UE în materie de conflicte şi crize externe, ulterior, aceasta fiind deja operaţionalizată prin intermediul Planurilor de Acţiune pe anii 2015, 2016 şi 2017. La Consiliul European din decembrie 2013 au mai fost identificate 4 proiecte majore în domeniul capacităţilor, care vor trebui implementate în următorii ani, prin intermediul Agenţiei Europene de Apărare/EDA - sisteme aeriene pilotate de la distanţă, ameliorarea capacităţilor de realimentare a aeronavelor în zbor, dezvoltarea viitoarei generaţii de comunicaţii guvernamentale prin satelit şi apărarea cibernetică, proiecte continuate şi în prezent.

Consiliul European din iunie 2015 a continuat liniile trasate în decembrie 2013, trasând sarcini de implementare a numeroaselor proiecte aflate în derulare: elaborarea unei noi Strategii Globale pentru Politică Externă şi Securitate până în vara anului 2016, continuarea implementării Abordării Cuprinzătoare în materie de conflicte şi crize externe, dezvoltarea capacităţilor civile şi militare, continuarea şi aprofundarea dialogului securitar cu NATO, ONU, OSCE, Uniunea Africană.

La Consiliul European din 28 iunie 2016, Înaltul Reprezentant Federica Mogherini a prezentat noua Strategie Globală de Politică Externă şi Securitate a Uniunii Europene.

Strategia conţine cinci direcţii principale de acţiune, dintre care ultimele două au o dimensiune securitară: Rezilienţa statelor şi a societăţilor de la estul şi sudul Uniunii, Ordini regionale bazate pe cooperare, Guvernanţa globală pentru secolul 21, Securitatea Uniunii (o Uniune mai puternică), respectiv O abordare integrată a conflictelor.

Pentru punerea în aplicare a prevederilor Strategiei pe linie de securitate şi apărare, la acest moment, la nivelul UE, se află în derulare un proces de reflecţie care să conducă la stabilirea unui plan de implementare.

 

Contribuţia României la dezvoltarea capacităţilor civile şi militare la nivel european

România este membru al unor structuri importante pentru PSAC, cum ar fi Centrul Satelitar al UE (EUSC) de la Torrejon (Spania), Institutul de Studii de Securitate al UE (ISS) din Paris (Franţa) sau Agenţia Europeană de Apărare (European Defence Agency/EDA), care îşi are sediul la Bruxelles.

Pentru susţinerea unor acţiuni eficiente ale UE în domeniul PSAC, statele membre au convenitasupra necesităţii construirii de capacităţi, civile şi militare, dedicate acestui scop. Agenţia Europeană de Apărare (EDA) are un rol central în procesul de dezvoltare a capacităţilor militare, precum şi în ce priveşte limitarea fragmentării la nivel european în acest domeniu de importanţă strategică, prin facilitarea de programe de colaborare dezvoltate şi derulate de Statele Membre sub “umbrela” sa. România, în funcţie de necesităţile şi interesele în materie de echipamente se implică la rândul său, alături de partenerii din cadrul UE, într-o serie de programe de dezvoltare a unor capacităţi de vârf, pentru a obţine o cât mai mare valoare adăugată din aceste eforturi. Planul de Dezvoltare a Capacităţilor (Capability Development Plan) reprezintă principalul element de sprijin în procesul de planificare a apărării Statelor Membre şi de dezvoltare de capacităţi prin limitarea duplicărilor, creând astfel premisele unui răspuns cât mai eficace la situaţiile de criză cărora Uniunea va trebui să le facă faţă în viitor.

Concluziile adoptate în mai 2014 de către Consiliul UE pe tema Abordării Cuprinzătoare în materie de conflicte şi crize externe reflectă noua valenţă pe care UE a dorit să o dea soluţionării problemelor actuale de securitate, principii deja operaţionalizate prin intermediul unor Planuri de Acţiune aferente anilor 2015, 2016 şi 2017. România sprijină o abordare echilibrată, care să ia în considerare implementarea Abordării Cuprinzătoare atât în Sud-ul UE, cât şi în Est. De asemenea, pledează pentru o dezvoltare a interacţiunilor cu membrii Parteneriatului Estic, inclusiv pe linie  de securitate. România sprijină, în egală măsură, programele derulate în baza iniţiativei de punere în comun şi partajare a capacităţilor (Pooling & Sharing Initiative) vizând, între altele, evitarea duplicărilor, mai buna utilizare a resurselor limitate la dispoziţie şi sporirea interoperabilităţii, fiind pus în practică un Cod de Conduită de intensificare a cooperării între Statele Membre.

Pe linia contribuţiei în plan militar, România s-a implicat de-a lungul timpului în cadrul Grupurilor Tactice de Luptă (EU Battle Groups/EU BGs) cu pachete de forţe specializate. Această politică de implicare activă va continua şi în perspectivă. România sprijină, de asemenea, ameliorarea modularităţii şi flexibilităţii EU BGs, acestea rămânând principalul instrument militar de reacţie rapidă la dispoziţia UE în gestionarea unei crize externe.

În plan civil, România se numără printre contributorii importanţi cu capacităţi civile la misiunile de gestionare a crizelor desfăşurate de UE. În octombrie 2016, îşi desfăşurau activitatea în misiuni civile PSAC peste 40 de experţi români detaşaţi , cărora li se adăugau un număr de peste 70 de experţi naţionali contractați– cu contracte individuale, ţara noastră situându-se în eşalonul fruntaş al Statelor Membre contributoare. În plan militar, România contribuie la operaţii precum EUFOR Althea în Bosnia şi Herţegovina, EUTM Mali, EUTM Somalia, EUNAVFOR Atalanta, EUTM RCA – Republica Centrafricană şi EUNAVFOR MED Sofia.

octombrie 2016

 

Centrul de presă