Organizaţia Internaţională a Francofoniei

România şi Francofonia

 

Activitatea şi prezenţa României în instanţele Francofoniei

În 1998 a avut loc la Bucureşti cea de a XII-a sesiune a Conferinţei Ministeriale a Francofoniei, care a decis să adopte o nouă denumire pentru Francofonia instituţională: Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF).

În 2006, Bucureştiul a găzduit cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, dedicat „tehnologiilor informatice în educaţie”. Era pentru prima oară când România găzduia un eveniment de o asemenea anvergură, reunind 36 de şefi de state şi de guverne, 25 de miniştri ai afacerilor externe, 11 miniştri ai culturii şi Francofoniei.

De asemenea, era pentru prima oara când o ţară din Europa Centrală şi Răsăriteană găzduia o reuniune la vârf a Francofoniei.

Pentru Declaraţia Sommet-ului de la Bucureşti, accesaţi site-ul OIF: http://www.francophonie.org/IMG/pdf/adhesion_bucarest_2006.pdf

Află mai multe despre Sommet-ul Francofoniei organizat la Bucureşti AICI

În calitatea sa de stat-gazdă al celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, România a deţinut pentru 2 ani preşedinţia Conferinţei Ministeriale a Francofoniei (până în 2007) şi preşedinţia Sommet-ului Francofoniei (2006-2008).

În 2007, Secretarul General al Francofoniei a desemnat România „stat-far” al Francofoniei în Europa Centrală şi de Est, recunoscându-i-se rolul în promovarea limbii franceze şi a valorilor francofone in regiune.

În perioada 8-11 noiembrie 2007 s-a desfăşurat colocviul „Sibiul francofon: protecţia şi promovarea diversităţii culturale în contextul extinderii Francofoniei“, organizat de Ministerul Afacerilor Externe în colaborare cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi Universitatea Lucian Blaga, în cadrul programului „Sibiu, capitală culturală europeană 2007”.

Colocviul a reunit prezentanţi din mediile politice, diplomatice, culturale şi academice francofone pentru a marca aniversarea unui an de la desfăşurarea celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei (Bucureşti, 25 – 29 septembrie 2006) în România şi pentru a sublinia dubla identitate a ţării noastre: europeană şi francofonă.

În aprilie 2008, Bucureştiul a găzduit reuniunea Corespondenţilor Naţionali pentru Francofonie din Europa Centrală şi de Est, iar în iunie 2008, reuniunea Reţelelor instituţionale ale Francofoniei, acest ultim eveniment fiind organizat în colaborare cu OIF.

La cel de-al XII-lea Sommet al Francofoniei (Québec, 17-19 octombrie 2008) România a predat preşedinţia Sommet-ului ţării gazdă, Canada.

Din aprilie 2009, România a deţinut preşedinţia Comisiei de adeziuni şi modificări de statut a Consiliului Permanent al Francofoniei (CPF), care analizează dosarele de candidatură ale statelor ce doresc să devină membre ale OIF şi face recomandări în acest sens instanţelor superioare.

În 15-16 decembrie 2009, România a participat la cea de a 25-a sesiune a Conferinţei Ministeriale a Francofoniei (Paris), unde a fost adoptat programul OIF pentru 2010 - 2014.

România a participat la cel de-al XIII-lea Sommet al Francofoniei de la Montreux-Elveţia (22-24 octombrie 2010) cu o delegaţie condusă de ministrul afacerilor externe, iar la ultimul Sommet al Francofoniei (12-14 octombrie 2012, din RD Congo, delegaţia României a fost condusă de secretarul de stat Dan Petre.

În noiembrie 2014, a avut loc la Dakar (Senegal), cel de al-XV-lea Sommet al Francofoniei.


Sărbătorirea Zilei Internaţionale a Francofoniei în România

La 20 martie România celebrează, alături de celelalte state francofone, Ziua Internaţională a Francofoniei printr-o serie de manifestări culturale, artistice şi educaţionale, organizate atât în ţară cât şi în străinătate, prin intermediul misiunilor sale diplomatice.

În 2010, sărbătorirea Zilei Francofoniei a coincis cu cea de a 40-a aniversare a Francofoniei instituţionale. Ministerul Afacerilor Externe a celebrat acest eveniment în asociere cu ambasadele şi misiunile francofone de la Bucureşti.

 

Proiectele României în Francofonie

1. Bursele « Eugen Ionesco »

Cu ocazia Sommet-ului Francofoniei de la Bucureşti, Guvernul român a decis crearea programului de burse „Eugen Ionescu”.

Instituit în anul 2007 în cooperare cu Agenţia Universitară a Francofoniei, acest sistem de burse este destinat doctoranzilor şi cercetătorilor din ţările francofone care vor să studieze sau să dezvolte proiecte de cercetare în centrele universitare din România.

Scopul programului este de a contribui la dezvoltarea durabilă a ţărilor din sudul francofon.

Cele opt promoţii de bursieri Eugen Ionescu, din 2007 până în prezent, numără 517 (326 doctoranzi şi 191 post-doctoranzi) doctoranzi şi cercetători provenind din urmãtoarele 32 de þãri : Albania, Algeria, Armenia, Benin, Belgia, Bulgaria, Burkina Faso, Camerun, Canada, Ciad, Coasta de Fildeº, Republica Centrafricanã, Republica democraticã Congo, Egipt, Elveþia, Franþa, Gabon, Georgia, Guineea, Liban, Madagascar, Mali, Maroc, Mauritania, Republica Moldova, Senegal, Slovacia, Togo, Tunisia, Ungaria, Ucraina, Vietnam.

Bursele se acordă pentru perioade de la 3 la 10 luni, în funcţie de amploarea temei studiate sau proiectului de cercetare. Aceste burse se înscriu în arii disciplinare care prezintă interes pentru universităţile româneşti şi care sunt considerate totodată prioritare pentru dezvoltarea ţărilor din care provin candidaţii.

Atribuirea burselor se bazează deci pe un dublu criteriu:

  • calitatea ştiinţifică
  • oportunitatea candidaturii pentru dezvoltarea regiunii de origine şi pentru progresele cercetării din universităţile româneşti.

Programul este gestionat de MAE şi de Agenţia Universitară a Francofoniei.

Promovarea limbii franceze

La Sommet-ul Francofoniei de la Bucureşti (2006) a fost adoptat Vademecum-ul cu privire la utilizarea limbii franceze în organizaţiile internaţionale.

România susţine pluralitatea limbilor de lucru în organizaţiile internaţionale, în mod special în cadrul Uniunii Europene şi al ONU.

În contextul promovării limbii franceze, România acordă o atenţie specială canalului TV5 Monde, care rămâne un instrument privilegiat pentru difuzarea limbii franceze la nivel internaţional. În România, difuzarea TV5Monde este obligatorie (Legea 364 din 28 decembrie 2007).

Planul multianual de formare în limba franceză a funcţionarilor publici români

În 2004, ca urmare a demersurilor făcute de MAE, a fost semnat de către Guvernul României, OIF, Franţa, Delegaţia Wallonie-Bruxelles de la Bucureşti şi Marele Ducat al Luxemburgului un „Memorandum cu privire la punerea în aplicare a Planului multianual de formare în limba franceză a funcţionarilor publici români care au în gestiune dosare europene”.

Un nou Memorandum pentru punerea în aplicare a Planului plurianual de formarea în limba franceză a fost semnat de România pentru perioada 2010-2012. Ceremonia de semnare a avut loc la 13 octombrie 2010. Din partea Guvernului României a semnat secretarul de stat pentru afaceri globale Doru Costea”.

Scopul programului, desfăşurat în cadrul proiectului OIF „Franceza în Uniunea Europeană”, a fost să întărească capacităţile de lucru în limba franceză ale funcţionarilor publici şi să consolideze, astfel, statutul francezei, ca limbă de lucru în Uniunea Europeană.

S-a avut în vedere organizarea de:

  • cursuri de limba franceză aplicată, pentru diferite niveluri de cunoaştere a limbii, susţinute la Institutul Francez din Bucureşti
  • cursuri specializate, pe teme ce privesc afacerile europene, susţinute de experţi selecţionaţi de Delegaţia Wallonie-Bruxelles.

Până în prezent au beneficiat de acest program peste 5.000 de funcţionari publici români specializaţi în gestionarea unor dosare europene, din circa 60 de instituţii din administraţia publică centrală şi locală.

Prin deciziile Sommet-ului Francofoniei de la Dakar, din 2014, s-a stabilit un nou cadru de cooperare al Programului OIF de formare în limba franceză, pentru perioada 2015-2018. Noua denumire a Programului OIF de formare este «Franceza în relaţiile internaţionale», iar Planul naţional, pentru perioada 2015-2018, se numește «Iniţiativa Francofonă Naţională 2015-2018».

La 10 octombrie 2015, România a semnat Memorandumul de parteneriat pentru Iniţiativa Francofonă Naţională 2015-2018, în marja Conferinței Ministeriale a Francofoniei, de la Erevan, alături de OIF şi, respectiv, de ansamblul statelor beneficiare, eligibile în urma unui proces complex de selecţie.

Pentru România, obiectivul Iniţiativei Francofone Naţionale 2015-2018 – care reprezintă continuarea, într-o nouă formă, a Planului multianual de formare în limba franceză - vizează formarea diplomaţilor şi a funcţionarilor publici care participă la reuniuni şi negocieri internaţionale, inclusiv în perspectiva exercitării, de către ţara noastră, a preşedinţiei  Consiliului UE, în 2019.

 

Învăţământul în limba franceză din România

În sistemul educativ românesc, limba franceză deţine un loc important,, menţinând tradiţia francofonă în România.

În prezent, un număr important de tineri români învaţă franceza ca prima sau a doua limbă străină, iar învăţământul bilingv s-a dezvoltat în peste 63 de licee.

România are mai bine de 10.000 de profesori de limba franceză, reuniţi în Asociaţia Profesorilor de Franceză (cu 13 filiale).

Aproximativ 1,5 milioane de elevi învaţă limba franceză.

În ceea ce priveşte învăţământul universitar, există deja mai multe filiere francofone.Mai bine de 300 de parteneriate regrupează instituţii de învăţământ superior din România şi străinătate. La acestea se adaugă un număr semnificativ de studenţi în cadrul secţiilor de limbă franceză şi mai mult de 20 de universităţi titulare ori asociate la Agenţia Universitară a Francofoniei.

În România funcţionează de asemeni 4 Institute şi Centre culturale franceze (la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara), precum şi 4 filiale ale « l'Alliance française » (la Braşov, Constanţa, Medgidia, Ploieşti şi Piteşti).