Strategia Europa 2020

Programul Naţional de Reformă

Pentru România, Programul Naţional de Reformă (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru definirea reformelor structurale şi a priorităţilor de dezvoltare care ghidează evoluţia României până în anul 2020, în concordanţă cu traiectoria de atingere a obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Practic, programele naţionale de reformă reprezintă obligaţia fiecărui stat membru de a translata la nivel naţional obiectivele Europa 2020.

În iulie 2010, Guvernul României a aprobat setul de valori finale ale ţintelor naţionale reflectate în PNR, în concordanţă cu ţintele europene stabilite odată cu adoptarea Strategiei Europa 2020, ţinând cont de angajamentele financiare deja asumate şi de specificul naţional. Pentru fiecare ţintă naţională, în cadrul PNR sunt stabilite măsuri/ direcţii de acţiune pentru atingerea obiectivelor. PNR este elaborat pe baza contribuţiilor grupurilor de lucru constituite în acest scop.

PNR 2016 a fost realizat sub coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, cu aportul instituţiilor reprezentate în Grupul de lucru pentru Strategia Europa 2020, procesul urmând metodologia recomandată statelor membre de către Secretariatul General al Comisiei Europene în luna decembrie 2015.

În mod natural, PNR 2016 continuă reformele asumate prin programele anterioare - PNR 2015, PNR 2014 şi PNR 2011-2013, dar propune şi reforme noi, ţinând cont de specificul României, asigurând concordanţa cu programul de guvernare şi priorităţile strategice ale ministerelor, precum şi cu documentele Comisiei ce marchează jaloanele Semestrului European 2016, precum Analiza Anuală a Creşterii sau Recomandările Specifice de Ţară.

Totodată, PNR 2016 formulează un răspuns la principalele provocări semnalate de Comisia Europeană în Raportul de ţară al României pentru 2016, în domenii precum politica fiscal-bugetară, guvernanţa, mediul de afaceri, piaţa forţei de muncă sau protecţia socială. Astfel, descrierea politicilor relevante pentru abordarea unora dintre aceste provocări constituie obiectul celui de-al treilea capitol al PNR 2016, în timp ce răspunsul la provocările legate de obiectivele naţionale Europa 2020 este abordat în cadrul capitolului 4. Pe lângă noile măsuri asumate de autorităţile naţionale în domenii majore de reformă, sunt evidenţiate şi evoluţiile reprezentative în implementarea acţiunilor cuprinse în PNR 2015.

PNR 2016 vizează stimularea competitivităţii şi productivităţii, consolidarea coeziunii sociale şi teritoriale, crearea de noi locuri de muncă - toate acestea urmărind reducerea decalajelor faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Asumarea reformelor structurale-cheie pentru economia şi administraţia naţională va permite concertarea eforturilor şi resurselor naţionale în direcţia modernizării societăţii româneşti, fiind de natură să susţină convergenţa economico-socială.

PNR 2016 a fost supus, spre analiză, membrilor Comitetului de coordonare a Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene (la nivel de secretar de stat) documentul fiind aprobat în şedinţa guvernului din 13 aprilie 2016.

Monitorizarea implementării acţiunilor incluse în PNR este asigurată periodic, pe baza unui Plan de acţiuni pentru implementarea PNR. Mecanismul de monitorizare a punerii în aplicare a PNR permite focalizarea şi armonizarea eforturilor naţionale pentru asigurarea respectării angajamentelor asumate de România în contextul Strategiei Europa 2020.

Pentru o mai bună promovare a priorităţilor naţionale, autorităţile publice responsabile cu implementarea reformelor structurale sunt implicate într-un dialog permanent cu toţi factorii interesaţi, mobilizându-i să contribuie la atingerea obiectivelor naţionale Europa 2020.

 

Centrul de presă