Interviuri

Interviul ministrului Titus Corlăţean după convorbirile purtate la Moscova

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe
Data: 
10.07.2013
Autor: 
Radio România Actualități


Realizator: Aşa cum aţi putut afla, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, şi-a încheiat vizita la Moscova, prima întâlnire la acest nivel după februarie 2009. Relaţiile bilaterale, dialogul politic, dar şi tematica economică au fost pe agenda discuţiilor ministrului Corlăţean cu interlocutorii săi de la Moscova. Corespondentul nostru în Federaţia Rusă, Alexandr Beleavski, l-a întrebat pentru început pe ministrul de externe Titus Corlăţean cum apreciază rezultatele convorbirilor de la Moscova.

Titus Corlăţean: Cred că putem concluziona la nivelul delegaţiei române că a fost o vizită utilă, cu o agendă şi cu spiritul în care s-a discutat, constructive, cu deschidere şi acest lucru este un lucru bun. Este prima vizită la nivel bilateral la nivelul miniştrilor de externe din Romania şi Federaţia Rusă după patru ani, ceea ce înseamnă foarte mult ţinând cont de dinamica relaţiilor internaţionale. Există acest interes de ambele părţi pentru o deschidere şi o relansare a dialogului politico-diplomatic, pentru că sunt importante şi în relaţia bilaterală, dar şi în plan regional şi în relaţiile internaţionale care trebuie discutate. Or, ca să discuţi - şi este bine să discuţi - şi subiectele în care ai poziţii apropiate, chiar similare, cazul cooperării NATO - Rusia în Afganistan, combaterea terorismului internaţional şi alte subiecte, dar trebuie să discuţi şi subiectele unde ai poziţii separate sau chiar divergente. Important este să aibă loc acest dialog politic şi unde părţile să-şi expună punctele de vedere şi să putem, eventual, avansa spre o soluţie reciprocă acceptabilă. În al doilea rând, o relaţie economică, o componentă economică solidă trebuie susţinută în primul rând printr-un dialog politic. Ori, Romania are interese foarte serioase în relaţia economică, schimburile culturale, o mai bună percepţie de ambele părţi, la nivelul ambelor societăţi privind situaţia de astăzi, realităţile din societăţile noastre. Una peste alta, un dialog deschis, constructiv, lipsit de tensiuni, în care am discutat inclusiv teme de o simbolistică mai specială, semnarea a trei acorduri importante şi decizia de a accelera negocierea cu privire la alte acorduri bilaterale; ca să dau un singur exemplu, combaterea criminalităţii organizate. Cred că putem trage nişte concluzii pozitive după această vizită.

Reporter: Ar putea fi una dintre aceste concluzii, că partea rusă manifestă deschidere pentru reluarea dialogului politic la vârf ca şi la nivel parlamentar?

Titus Corlăţean: Da. Fac mai întâi o precizare, este o deschidere de ambele părţi care a înregistrat anterior câteva elemente importante. Faptul că, după mai mulţi ani de lipsă de activitate, Comisia economică mixtă interguvernamentală s-a reunit - foarte recent - în aprilie la Bucureşti, faptul că am avut vizita secretarului Consiliului Naţional de Securitate al Preşedinţiei Federaţiei Ruse, generalul Patruşev, la Bucureşti, şi semnarea unui memorandum de înţelegere cu consilierul prezidenţial din Romania pe teme de securitate naţionale deja transmiseseră nişte semnale. Această deschidere de dialog se face în condiţiile respectului reciproc a specificităţii poziţiei fiecărei părţi în parte, în cazul României statutul european şi euroatlantic ferm asumat fiind un lucru cunoscut de partea rusă. În acest dialog bilateral, în mod evident, un rol important pe palierul politic îl joacă dialogul interparlamentar şi am avut întâlniri cu preşedinţii celor două comisii de politică externă ale ambelor camere ale parlamentului rus şi am decis să sprijinim contacte la nivelul comisiilor de politică externă. Este posibil ca, în toamna acestui an, Comisia de politică externă din Senatul României să dea curs unei invitaţii transmise anterior de omologii din camera superioară a parlamentului rus şi respectiv o posibilă viitoare vizită a Comisiei de politică externă din Duma de Stat la Camera Deputaţilor, la Bucureşti. Grupul de prietenie parlamentară este un instrument pe care şi noi, în Romania, îl folosim cu mult succes în foarte multe alte relaţii europene şi internaţionale, (…) componenta românească a fost recent confirmată în Parlament.

Reporter: Aţi menţionat importanţa aspectului economic. Există din partea Federaţiei Ruse o deschidere faţă de promovarea intereselor producătorilor români în Rusia? Şi v-aş întreba de asemenea dacă aţi discutat şi problema gazelor.

Titus Corlăţean: Da. în primul rând, că sunt satisfăcut de faptul că propunerea pe care am formulat-o în timpul discuţiilor cu ministrul Serghei Lavrov, respectiv ca reuniunile Comisiei mixte economice interguvernamentale să aibă o anumită ritmicitate anuală, a fost agreată de principiu şi sunt extrem de satisfăcut pentru această chestiune. În al doilea rând, evident că tema economică a constituit un punct important pe agenda discuţiilor. Acolo am prezentat interesul puternic al părţii române pentru o prezenţă economică românească, companiile româneşti să fie mai prezente pe piaţa rusă şi pentru a putea în acelaşi timp să şi echilibrăm balanţa comercială, care este, în clipa de faţă, consistent în defavoarea României. De altfel, anul trecut au fost 4,4 miliarde de dolari schimburi comerciale, economice în plan bilateral, ceea ce este un nivel rezonabil, totuşi departe de posibilităţi, dintre care, însă România a exportat doar aproximativ 1,3 miliarde în Federaţia Rusă. Dorim să echilibrăm această balanţă. Lucrul a fost perceput cu deschidere de partea rusă. Pe de altă parte, tema energiei, în mod evident, este o temă extrem de importantă şi acesta a fost rolul la nivelul dialogului între miniştrii de externe, să menţionăm politic interesul că aceia care răspund de ambele părţi la nivel guvernamental, la nivelul companiilor să aibă o discuţie directă şi, dacă se poate, negocieri directe pentru o relaţie directă, fără intermediari atunci vorbim de exportul de gaze din Rusia spre România; pentru că intermediarii, în mod inevitabil, ridică preţul gazelor şi, atunci, şi la nivelul mediului economic, şi la nivelul populaţiei avem de suferit. Punctul a fost înregistrat, eu sper să mergem mai departe, să facem paşi suplimentari. De aici înainte, odată ce am ridicat această temă, este rolul Ministerului Economiei, Energiei să preia acest subiect şi ştiu că există această intenţie de partea română.

Reporter: Aţi discutat cu omologul dumneavoastră rus, Serghei Lavrov, şi problema conflictului transnistrean.

Titus Corlăţean: Evident, am abordat această temă extrem, extrem de importantă şi pentru securitatea regională, şi aş spune în plan mai larg. Discuţia a fost purtată în termeni deschişi şi raţionali, fără urme de agresivitate, în niciun caz, şi a fost o discuţie cu argumente şi extrem de utilă, pentru că acest lucru a permis confirmarea faptului de ambele părţi că formatul 5+2 este formatul pentru a discuta soluţionarea conflictului transnistrean legat de regiunea transnistreană a Republicii Moldova, că sunt necesare progrese pe chestiunile de fond care până acum nu au fost abordate, dar este necesară o soluţie politică cu respectarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Republicii Moldova. Acest lucru a fost afirmat de ambele părţi, şi de altfel şi ministrul Serghei Lavrov l-a afirmat în cadrul conferinţei de presă şi eu consider că este un lucru extrem de pozitiv această chestiune. Eu am avut un interviu înainte de începerea vizitei în presa rusă, acolo unde am spus foarte clar, şi s-a luat notă, şi ministrul Lavrov mi-a spus că a urmărit aceste elemente transmise de mine, faptul că România sprijină constant, consecvent traseul european al Republicii Moldova, obiectivul european de integrare europeană, în condiţiile în care Chişinăul şi-a stabilit de o manieră suverană acest obiectiv. Şi cred că lucrul acesta a fost înţeles. Şi a mai spus că această chestiune trebuie, în mod firesc, respectată de toţi în egală măsură, fiind o decizie suverană a statului moldovean. Eu sunt mulţumit de modul în care s-au purtat discuţiile, evident că ele trebuie să continue, discutăm de aspecte de securitate în primul rând regională - formatul 5+2 este extrem de important şi acolo inclusiv Uniunea Europeană trebuie să joace un rol important în continuare şi toţi actorii implicaţi, SUA şi, bineînţeles, principalii actori în discuţiile directe. Este nevoie de progrese pe chestiunile de fond, este nevoie de măsuri de creştere a încrederii de ambele părţi ale Nistrului şi cred că putem să susţinem o astfel de abordare.

Reporter: Când credeţi că îşi va putea relua activitatea comisia bilaterală care se ocupă de problema tezaurului şi care s-a întrunit ultima dată în anul 2006?

Titus Corlăţean: Am avut în cadrul discuţiilor pe agenda bilaterală şi tema subiectelor care prezintă o simbolistică aparte pentru ambele naţiuni, şi trebuie să spunem că atât pentru partea romană, dar şi pentru partea rusă sunt astfel de teme, şi am căzut de acord că putem să discutăm şi trebuie să discutăm cu deschidere şi înţelepciune şi astfel de teme, care prezintă o simbolistică aparte, inclusiv pentru naţiunea romană. Vă voi da două exemple, nu unul: faptul că România îşi doreşte să construiască un cimitir de campanie comemorativ pentru soldaţii români căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial, lângă Stalingrad, actualmente Volgograd, şi pot să spun cu satisfacţie că am găsit multă deschidere şi înţelegere din partea ministrului rus de externe pentru a realiza acest proiect, în egală măsură, chestiunea activităţii Comisiei mixte româno-rusă pentru problemele care izvorăsc din relaţiile istorice, inclusiv chestiunea tezaurului. Am ridicat acest subiect în sensul în care din 2006, deci de atâţia ani, comisia nu a mai lucrat, ori, declaraţia comună a celor doi miniştri de externe care a fost semnată cu ocazia încheierii tratatului politic bilateral acum zece ani face referire în mod evident la activitatea acestei comisii, există şi un regulament de funcţionare şi am pledat pentru a stabili o agendă clară, o dată clară pentru reluarea activităţii acestei comisii care să discute subiectul tezaurului. Vor fi, posibil, şi alte subiecte. Am găsit deschidere şi cred că putem să mergem mai departe, să facem paşi concreţi. În octombrie anul trecut, la Moscova, reprezentanţii celor două părţi în comisie au discutat realizarea acestei reuniuni în martie, anul acesta la Bucureşti. Nu a avut loc, a fost amânată, la cererea părţii ruse. Au existat amânări în continuare. Cred că după această discuţie putem să sperăm la stabilirea unei agende clare pentru reluarea activităţii comisiei.

Reporter: Probabil că mai clar se poate discuta despre momentul deschiderii Institutului Cultural Român la Moscova.

Titus Corlăţean: Este un acord bilateral interguvernamental pe care l-am semnat la finalul întâlnirii cu ministrul rus de externe, un acord valoros, negocierea a durat ceva timp, mă bucur că am reuşit să finalizăm negocierile, să semnăm acest acord, care presupune deschiderea Institutului Cultural Român la Moscova şi respectiv a Centrului Cultural Rus la Bucureşti. Eu sper că, după semnarea acestui acord, anul viitor să fim în măsură de ambele părţi să inaugurăm aceste institute, centre culturale.

Realizator: Aţi propus înfiinţarea unui forum al societăţilor civile din cele două ţări.

Titus Corlăţean: Da, această propunere pe care am formulat-o şi care a fost primită cu deschidere şi agreată de partea rusă reflectă de fapt o necesitate de a cunoaşte mai bine de ambele părţi realităţile din societatea românească şi din cea rusă, de a pune în contact mediul academic, ştiinţific, de cercetare, formatorii de opinie, jurnaliştii de ambele părţi, pentru că aceşti oameni au un rol extrem de important în transmiterea unor mesaje şi formarea unor percepţii la nivelul celor două societăţi. În mod evident, trebuie să lucrăm la ameliorarea percepţiilor de ambele părţi, ori acest forum al societăţii civile poate juca un rol important şi, odată agreată această propunere, va trebui să o punem în practică.

 

Centrul de presă

În prim plan

Conectat la M@E