Prima Pagina

Parteneriatul Estic

 

Având în vedere interesul pentru vecinătatea estică, Uniunea Europeană a creat Parteneriatul Estic (PaE) drept cadru special de cooperare cu şase state din această zonă: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.

Lansat cu ocazia Summit-ului de la Praga, la 7 mai 2009, Parteneriatul Estic reprezintă o dimensiune specifică a Politicii Europene de Vecinătate, vizând extinderea ariei de prosperitate și securitate în vecinătatea estică a UE, în baza unui set comun de valori și a convergenței treptate a politicilor.

Parteneriatul Estic (PaE) cuprinde două dimensiuni:

  • bilaterală – presupune un cadru formalizat de dialog pentru urmărirea unor obiective incluse în acorduri bilaterale.

Georgia, Republica Moldova și Ucraina au încheiat Acorduri de Asociere cu UE, care includ și crearea de Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (AA/DCFTA), în perspectiva unei asocieri politice și a unei integrări economice consolidate.

Armenia a încheiat un Acord de Parteneriat Consolidat și Cuprinzător (CEPA)  cu UE în marja Summit-ului Parteneriatului Estic de la Bruxelles din 2017, în prezent fiind în desfășurare procesul de ratificare.

Sunt în curs negocieri între Azerbaidjan și UE pentru încheierea unui nou acord bilateral, care să înlocuiască actualul Acord de Parteneriat și Cooperare.

Dialogul politic UE-Belarus s-a intensificat în ultimii ani, pe fondul îmbunătățirii relațiilor. Nu există un cadru formal de reglementare a relațiilor bilaterale, dialogul bilateral având loc la nivelul Grupului de Coordonare.

  • multilaterală – include 4 platforme tematice (Consolidarea instituțiilor și buna guvernare; Dezvoltare economică și oportunități de piață; Conectivitate, eficiență energetică, mediu și schimbări climatice; Mobilitate și contacte interpersonale) precum și o serie de paneluri de lucru la nivel de experţi, formate care facilitează schimbul de informaţii şi bune practici și în cadrul cărora se avansează proiecte concrete.

 

Summiturile Parteneriatul Estic au loc la fiecare doi ani. În cadrul acestor întâlniri (la nivel de șefi de stat și/sau guvern) se analizează stadiul implementării şi realizările Parteneriatului Estic, se definesc obiectivele pentru următorii doi ani şi sunt stabilite perspectivele de viitor. Rezultatele reuniunii sunt reflectate într-o Declaraţie comună. Până în prezent au avut loc summituri la: Praga (mai 2009), Varșovia (septembrie 2011), Vilnius (noiembrie 2013), Riga (mai 2015), Bruxelles (noiembrie 2017).

Summitul de la Bruxelles[1] (24 noiembrie 2017) a marcat intrarea PaE într-o nouă etapă, pragmatică, printr-o cooperare sectorială consolidată care se concretizează în beneficii pentru cetățeni. Alături de Declarația politică[2], prin care se reconfirmă importanța strategică a PaE și angajamentul comun pentru realizarea obiectivelor Parteneriatului Estic, au fost adoptate o foaie de parcurs cu 20 de rezultate tangibile de atins până în 2020 (20 deliverables for 2020[3]) și o nouă arhitectură multilaterală.

Cele 20 de obiective sunt grupate în 4 arii prioritare care corespund celor 4 platforme multilaterale ale PaE. Au fost stabilite și 3 obiective transversale care vizează: implicarea societății civile (creșterea expertizei tehnice și a capacității de management a organizațiilor societății civile); egalitatea de gen și nediscriminarea (consolidarea cadrului legal și instituțional din statele partenere, sprijinirea antreprenoriatului feminin); comunicarea strategică (pentru o mai bună înțelegere a UE în rândul cetățenilor din vecinătatea estică, dar și o mai bună înțelegere a PaE în rândul cetățenilor UE, precum și sprijin pentru independența și diversitatea media, combaterea dezinformării).

Noua arhitectură multilaterală a PaE permite o mai bună articulare între discuțiile la nivel strategic (platforme, reuniuni ale înalților oficiali, reuniuni ministeriale și summituri) și cele la nivel tehnic (paneluri, grupuri de lucru). Implementarea celor 20 obiective pentru 2020 este urmărită în  paneluri dedicate și grupuri de lucru din cadrul platformelor sectoriale.

 

Viitorul Parteneriatului Estic post-2020 În contextul evenimentelor aniversare de la Bruxelles din 13-14 mai 2019 de marcare a 10 ani de la lansarea Parteneriatului, a fost lansat procesul structurat de reflecție privind viitorul PaE post 2020. Acest proces presupune consultarea tuturor părților interesate (state membre UE; state partenere PaE; organizații internaționale; instituții financiare internaționale; societate civilă; mediu de afaceri și sectorul privat; mediul universitar; organizații de experți; tineret; mass-media etc.). În baza contribuțiilor primite până la finalul lunii octombrie 2019, Comisia Europeană și SEAE vor elabora o serie de propuneri concrete privind viitorul PaE post-2020, în perspectiva viitorului Summit PaE din 2020. 

 

România și Parteneriatul Estic

România este interesată de consolidarea Parteneriatului Estic, precum și de menținerea unui angajament ferm și pe termen lung al UE în vecinătatea estică. Totodată, prin acțiunile sale, România urmărește valorificarea tuturor oportunităților oferite de cadrul de cooperare la nivel politic și sectorial al Parteneriatului Estic, în vederea consolidării beneficiilor în interesul cetățenilor.

Aceștia au fost parametrii după care s-a ghidat acțiunea României și în calitate de Președinție a Consiliului UE în primul semestru 2019. Parteneriatul Estic a fost un dosar prioritar al PRES RO, inclusiv în contextul marcării, în mai 2019,
a 10 ani de la lansarea inițiativei. Din această perspectivă, eforturile PRES RO s-au axat pe promovarea Parteneriatului Estic drept cea mai importantă platformă de cooperare dintre UE și partenerii săi estici, pe creșterea vizibilității Parteneriatului și a beneficiilor sale, precum și pe promovarea unei viziuni strategice pentru Parteneriat post-2020.

PRES RO a organizat o serie de evenimente dedicate atât promovării de progrese concrete în cooperarea la nivel sectorial pentru atingerea obiectivelor prioritare ale Agendei PaE 2020, cât și marcării corespunzătoare a contextului aniversar PaE 10 ani.

Au avut loc reuniuni ministeriale PaE în domeniile: economie digitală (București, 28 februarie) prilej cu care s-a adoptat o declarație comună privind încurajarea armonizării tarifelor de roaming intra-PaE și PaE – UE; energie (București, 2 aprilie) prilej cu care au avut loc discuții referitoare la eficiența energetică și proiectele de interconectare energetică; transport (Luxemburg, 6 iunie), prilej cu care a fost adoptată o declarație comună privind extinderea rețelelor TEN-T și siguranța rutieră. De asemenea, PRES RO a organizat al 6-lea Forumul de afaceri PaE (București, 25 iunie) și a participat la  Forumul de tineret PaE de la Vilnius din 18-20 iunie.

Complementar acestor evenimente sectoriale, PRES RO a participat activ la evenimentele aniversare de la Bruxelles din 13-14 mai 2019, organizate de SEAE împreună cu Comisia Europeană sub forma unor manifestări de nivel înalt: reuniunea ministerială PaE (13 mai) și Conferința aniversară PaE la nivel înalt (14 mai). În acest cadru, a fost lansat procesul structurat de consultări privind viitorul Parteneriatului Estic post-2020.

Poziția României privind viitorul PaE include ca elemente principale  importanța continuării angajamentului pe termen lung al UE în vecinătatea estică, inclusiv pentru consolidarea Parteneriatului Estic drept inițiativă care a condus la asigurarea stabilității, securității, prosperității și rezilienței în regiune; precum și necesitatea elaborării unei strategii coerente și cuprinzătoare pentru Parteneriatul Estic post-2020, care să abordeze toate dimensiunile relevante: politică, sectorială, de securitate, finanțare și comunicare strategică.

 noiembrie 2019