Centrul de presă

Deschiderea conferinţei internaţionale „România şi Curtea Internaţională de Justiţie. 5 ani de la Hotărârea privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră”

Tip: 
Comunicat de presă
Data: 
03.02.2014

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a deschis luni, 3 februarie 2014, conferinţa internaţională „România şi Curtea Internaţională de Justiţie. 5 ani de la Hotărârea privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră”.

Conferinţa „România şi Curtea Internaţională de Justiţie. 5 ani de la Hotărârea privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră” şi-a propus să analizeze prezenţa României, de-a lungul timpului, în mod direct sau indirect, în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie şi a predecesoarei acesteia, Curtea Permanentă de Justiţie Internaţională, inclusiv în contextul pregătirilor pentru eventuala acceptare de către ţara noastră a jurisdicţiei obligatorii a CIJ. Conferinţa s-a desfăşurat cu prilejul împlinirii a 5 ani de la pronunţarea Hotărârii Curţii de Justiţie de la Haga în cazul privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră

Ca ministru al Afacerilor Externe al României doresc să reiterez ferm ataşamentul solid al ţării mele faţă de dreptul internaţional ca instrument al diplomaţiei române. Aceasta este o constantă a comportamentului României în relaţiile sale externe şi, de aceea, am avut iniţiativa de a-l introduce ca atare, în termeni foarte clari, în capitolul de Politică Externă din actualul Program de Guvernare”, a declarat ministrul Titus Corlăţean în deschiderea evenimentului.

În ceea ce priveşte Procesul României la CIJ, şeful diplomaţiei române a evidenţiat că „mai multe generaţii de jurişti şi diplomaţi au depus eforturi extraordinare pentru a ajunge la rezultatul final, iar atunci când resursele pentru o soluţie negociată au fost epuizate, justiţia internaţională – prin intermediul Curţii de la Haga – a reuşit să finalizeze acest caz în mod strălucit şi de o manieră durabilă”.

Ministrul afacerilor externe a arătat, totodată, că România se află la finalul procedurilor naţionale de transparenţă legislativă privind proiectul de Lege referitor la acceptarea, de către ţara noastră, a jurisdicţiei CIJ. „Această decizie va conecta şi mai puternic România la justiţia internaţională şi va aduce ţara mea alături de cele 22 de State Membre UE (din 28) care au acceptat deja jurisdicţia obligatorie, indicând – şi pe această cale – ataşamentul nostru faţă de valorile în care credem. (…) Respectarea strictă a normelor dreptului internaţional constituie o precondiţie pentru funcţionarea adecvată a societăţii internaţionale. Credinţa fermă a României este că întărirea statului de drept trebuie să fie un proces neîntrerupt, atât la nivel naţional, cât şi internaţional”, a conchis şeful diplomaţiei române .

Unul dintre invitaţii speciali ai evenimentului, judecătorul Kenneth Keith de la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), a vorbit, la rândul său, despre îndelungata experienţă a României în cadrul organismelor de drept internaţional şi despre valoarea adăugată a jurisdicţiei Curţii de la Haga. „Transmit salutările cordiale ale preşedintelui Curţii Internaţionale de Justiţie, domnul Peter Tomka, care, alături de ceilalţi membri ai Curţii, a încurajat de fiecare dată România să accepte jurisdicţia obligatorie a CIJ”, a declarat judecătorul Kenneth Keith.

Totodată, judecătorul Keith a adus un omagiu memoriei juristului român de renume, Demetru Negulescu (1875-1950). Pe toată durata existenţei Curţii Permanente de Justiţie Internaţională, Demetru Negulescu, profesor de drept internaţional la Facultatea de Drept din Bucureşti, a activat ca judecător (mai întâi supleant, apoi titular) la această înaltă instanţă. Prin intermediul său, România şi-a adus o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea dreptului internaţional, cu precădere în materia avizelor consultative, opera sa rămânând şi astăzi de referinţă în domeniu.

Hotărârile Curţii trebuie să vorbească pentru ele însele, dar totuşi aş avea câteva observaţii generale în legătură cu hotărârea privind Delimitarea Maritimă la Marea Neagră: această hotărâre a fost unanimă, nu au existat opinii sau declaraţii separate. Îmi aduc încă aminte de bucuria din glasul preşedintelui de atunci al Curţii, Rosalyn Higgins, când a anunţat acest lucru în Marea Sală a Justiţiei din Palatul Păcii de la Haga. Acelaşi zâmbet larg l-a avut şi profesorul Alain Pellet, expertul României, pentru că, într-adevăr, acest fapt a fost o premieră”, a rememorat judecătorul Keith.

În cuvântul său de deschidere, fostul Agent al României, secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu, s-a referit la importanţa acestei Hotărâri a Curţii Internaţionale de Justiţie (Hotărârea nr. 100 a Curţii Mondiale) pentru politica externă a României şi la rolul dreptului internaţional în susţinerea intereselor naţionale. „Utilizarea dreptului internaţional este o opţiune strategică pentru România pentru că această alegere este de natură să maximizeze eforturile noastre pentru realizarea interesului naţional. Soluţionarea, prin aceste mijloace, a unei dispute îndelungate de 42 de ani, care a fost imposibil de rezolvat prin negocieri, este o dovadă elocventă a acestei concluzii. Într-adevăr, soluţia dată de Curte a fost mai bună decât orice alt rezultat pe care l-am fi putut obţine prin negocieri. Acest proces a consolidat expertiza României în domeniul dreptului internaţional, precum şi profilul Şcolii Române de Drept Internaţional şi al ţării mele ca promotor ferm al instrumentelor dreptului internaţional de soluţionare a diferendelor”, a evidenţiat secretarul de stat.

Totodată, a fost subliniat că, dintr-o perspectivă politică mai largă, procesul de la Haga şi rezultatul său reprezintă un model de soluţionare a diferendelor internaţionale pe cale paşnică în regiunea extinsă a Mării Negre şi în vecinătatea ei, România fiind gata să îşi împărtăşească expertiza şi lecţiile învăţate. O altă semnificaţie a procesului pentru politica externă a României este în domeniul securităţii energetice, luând în considerare resursele de hidrocarburi ale zonei, de natură să diminueze dependenţa României de surse externe de energie.

Profesorul Alain Pellet de la Universitatea Paris-Ouest, Nanterre-La Défense, preşedinte al Societăţii Franceze de Drept Internaţional şi fost membru al echipei care a reprezentat România la Haga, a evidenţiat, în prezentarea sa, modul în care dreptul internaţional al mării a evoluat în urma pronunţării Hotărârii Curţii de Justiţie de la Haga în cazul privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră. „Cazul România contra Ucraina nu este fondator al unui nou drept al delimitărilor maritime, ci un reformator al dreptului internaţional al mării (…),  consolidând regulile de bază şi metoda de delimitare. Hotărârea din acest caz reprezintă rezultatul evoluţiei  în materie de jurisprudenţă cu privire la delimitările maritime - o  jurisprudenţă care pledează în favoarea metodei echidistanţei şi circumstanţelor pertinente. (…). Cazul România contra Ucraina a reformat dreptul delimitărilor maritime, cu rigurozitate şi vigoare, şi reprezintă,  fără îndoială, un  mare câştig  al jurisprudenţei internaţionale”, a declarat profesorul Pellet.

Conferinţa internaţională a fost structurată pe două sesiuni: „Semnificaţia şi efectele Hotărârii Curţii Internaţionale de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră” şi „România şi Curtea Internaţională de Justiţie de-a lungul timpului”. Printre vorbitorii care au mai luat cuvântul în cursul zilei de 3 februarie 2014 se numără şi o parte dintre membrii echipei care a reprezentat România în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie, cum ar fi Cosmin Dinescu, ambasadorul României în Republica Croaţia şi fost Co-agent al României la CIJ, dar şi experţi internaţionali renumiţi, ca profesorul Jean-Pierre Cot, judecător la Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării şi fost judecător ad-hoc al României la CIJ şi Sir Michael Wood, membru al Comisiei de Drept Internaţional a ONU şi fost membru al delegaţiei care a reprezentat Ucraina la CIJ în procesul cu România.

În cadrul conferinţei, a fost lansată şi o emisiune filatelică aniversară „Marea Neagră, istorie rescrisă”, alcătuită dintr-o marcă poştală şi un plic prima zi, dedicate celor 5 ani de la finalizarea Procesului României la Haga.
 

Informaţii suplimentare

În anexă se poate găsi discursul de deschidere al ministrului afacerilor externe, Titus Corlăţean, respectiv pe cel al secretarului de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu.
În urmă cu 5 ani, la 3 februarie 2009, Curtea Internaţională de Justiţie s-a pronunţat în litigiul cu Ucraina referitor la delimitarea spaţiilor maritime ale celor două state din Marea Neagră, acordând României aproape 80% din zona aflată în dispută, adică 9700 km² de platou continental şi zonă economică exclusivă. Acest rezultat a constituit prima extindere de jurisdicţie suverană şi drepturi suverane ale României după 1918.
Pentru mai multe informaţii privind Procesul României la Haga şi conferinţa internaţională, puteţi accesa site-ul MAE (http://www.mae.ro/node/24252), cât şi pagina de Facebook (https://www.facebook.com/5aniHaga) şi un blog (http://culiseledelahaga.blogspot.ro/) dedicate evenimentului.

 

Alte articole pe aceeaşi temă