Conferinţe, declaraţii, briefinguri

Declaraţii comune de presă ale ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ale omologul britanic Philip Hammond la finalul consultărilor

Vorbitor: 
Bogdan Aurescu, Philip Hammond
Data: 
14.01.2015
Locaţia: 
sediul MAE


Bogdan Aurescu: Bună ziua! Daţi-mi voie să încep prin a rosti câteva cuvinte în limba engleză după care voi vorbi în română.

Secretary Hammond, let me extend to you, also in this context, a warm welcome to Bucharest. It is a special visit, in a special context. First of all because this is the first visit to Romania of a counterpart since the beginning of my mandate, but also because it takes place at the beginning of a year – 2015 – which marks 135 years of diplomatic relations between Romania and the United Kingdom. It also takes place in a European context where we have to face a lot of challenges on the European agenda and we have discussed a lot of issues related to the EU agenda. I have mentioned the importance we attach to the freedom of movement of workers, but I also mentioned how important it is to see UK staying inside EU.

We have reiterated our strong condemnation of terrorism – especially after the tragic events of last week in France, and we have committed together to work both bilaterally, and inside EU to be more efficient in countering such kind of threats.

But we also have a complex security situation in our Eastern neighborhood of both EU and NATO requiring our resolute action within these two organizations.

Allow me to switch now to Romanian.

Îmi face o deosebită plăcere să îl am astăzi, ca oaspete, pe ministrul afacerilor externe al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, domnul Philip Hammond. Este un context special pentru Parteneriatul Strategic dintre statele noastre şi am plăcerea să salut aniversarea în acest an a 135 de ani de relaţii diplomatice între România şi Marea Britanie. Am convenit împreună să acţionăm pentru a da şi mai multă profunzime acestui Parteneriat.

Vizita domnului ministru Hammond reprezintă o continuare firească a dialogului politico şi diplomatic româno-britanic, marcat în ultimii ani prin momente cheie de o importanţă deosebită, care au consolidat Parteneriatul nostru Strategic.

Discuţiile pe care le-am avut astăzi cu ministrul Hammond au fost deschise şi substanțiale și au permis, după cum spuneam la început, abordarea unor teme de actualitate și interes comun de pe agenda bilaterală - în plan politic şi economic - dar și de pe agenda europeană, regionala si de securitate, precum și internaţională.

Am salutat, alături de omologul meu, tendinţa ascendentă a relaţiilor bilaterale româno-britanice, atât pe plan politic, inclusiv pe dimensiunea parlamentară, cât şi pentru cooperarea politică şi economică, inclusiv la nivel sectorial.

Din punct de vedere economic vreau să menţionez faptul că avem anul trecut, până la sfârşitul lunii septembrie, 2576 milioane de euro schimburi comerciale, cu o balanţă comercială favorabilă României de 618,69 milioane de euro.

Am exprimat dorinţa mea şi a autorităţilor române de intensificare şi diversificare a relaţiilor noastre bilaterale, în contextul potenţialului Parteneriatul Strategic.

Am discutat şi despre provocările economice, sociale, politice şi de securitate cu care ne confruntăm la nivelul Uniunii Europene şi pentru care este necesar un răspuns cuprinzător, prin eforturi coordonate la nivel european.

Am reiterat, în acest context, faptul că România rămâne un susţinător al „metodei comunitare” ca garant al participării tuturor actorilor politici europeni la procesul decizional comun, precum şi necesitatea prezervării libertăţilor fundamentale ale UE.

Pledăm pentru definitivarea Pieţei Interne, inclusiv prin garantarea deplină a libertăţii circulaţiei forţei de muncă, subiect pe care l-am abordat, de asemenea, astăzi. Noi considerăm că mobilitatea lucrătorilor are efecte economice pozitive asupra PIB-ului ţărilor în care aceştia muncesc şi contribuie la creşterea economică a statului respectiv şi a economiei UE, în general.

Am abordat, de asemenea, dosare de actualitate, precum politica de extindere a UE pe care atât România cât şi Marea Britanie o susţin, am discutat despre evoluţiile din Balcanii de Vest, din zona vecinătăţii Estice, şi am exprimat susţinerea pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte Republica Moldova, am exprimat opinia noastră cu privire la necesitatea formării cât mai rapide a unui guvern proeuropean, răspunzând astfel adecvat votului popular din 30 noiembrie 2014, astfel încât să poată continua procesul de reforme şi parcursul european al Republicii Moldova.

În acest context, am subliniat şi necesitatea și importanța identificării unor soluții pentru situaţia conflictuală din vecinătatea estică a Uniunii Europene şi a NATO. Am analizat împreună situaţia din Ucraina şi încurajăm continuarea eforturilor diplomatice în curs pentru găsirea unor soluţii durabile, recunoscând totodată relevanţa regimului de sancţiuni adoptat de UE.

Am discutat, în acest context, cu ministrul Hammond, problematica NATO. Am exprimat satisfacţia pentru deciziile luate la Summit-ul NATO din Marea Britanie din septembrie 2014, excelent organizat de către autorităţile britanice. I-am mulţumit, de asemenea,  pentru decizia Marii Britanii de a continua să sprijine măsurile Aliate de reasigurare a Aliaţilor estici, inclusiv România. Am invitat partea britanică să continuăm cooperarea politico-militară excelentă pe care o avem, inclusiv pentru implementarea deciziilor adoptate la Summit-ul din Marea Britanie, mai ales a măsurilor de adaptare care au fost decise în Planul de Acţiune al Alianţei privind creşterea capacităţii operaţionale (Readiness Action Plan/RAP), urmând ca o serie de rezultate concrete, inclusiv în ceea ce priveşte prezenţa NATO pe teritoriul ţării noastre, să le vedem după reuniunea miniştrilor Aliaţi ai apărării din februarie 2015.

Am abordat, de asemenea, şi alte teme de actualitate pe plan internaţional precum activitatea ISIL, conflictele din Afganistan şi Siria.

În concluzie am agreat să continuăm dialogul româno-britanic la nivel politico-diplomatic în aceeaşi notă de excelenţă ca şi până în prezent.


Philip Hammond: Vă mulţumesc pentru urări. M-am întâlnit cu preşedintele şi cu primul ministru azi-dimineaţă. Avem relaţii strategice foarte puternice cu România, o cooperare excelentă în materie de apărare şi securitate şi un comerţ în dezvoltare şi relaţii economice între cele două ţări. Am discutat despre diverse domenii azi, ne-am referit în primul rând la relaţiile bilaterale, apoi forma Uniunii Europene şi agenda comună pentru a face comunitatea europeană mai competitivă şi mai eficace în viitor. Avem regiunea balcanilor şi stabilitatea regiunii Balcanilor, cum putem să susţinem acest lucru în viitor şi în al patrulea rând provocarea din partea comportamentului mai agresiv al Rusiei în Ucraina, dar şi în altă parte. Construind pe relaţia strategică pe care o avem şi relaţia bilaterală foarte puternică în materie de apărare şi securitate am fost de acord că avem nevoie de o reacţie robustă a Uniunii Europene la agresiunea pe care Rusia a provocat-o în Ucraina. Şi trebuie să continuăm să cerem Rusiei să respecte angajamentele luate în Acordul de la Minsk. Vom lucra împreună în Uniunea Europeană pentru a ne asigura că Uniunea rămâne unită şi robustă în a menţine sancţiunile împotriva Rusiei, până când se întâmplă acest lucru, până când ea respectă obligaţiile internaţionale şi numai încearcă să schimbe harta Europei cu ajutorul forţei militare. Am căzut de acord şi asupra importanţei de a asigura că vecinii în Balcanii de vest şi Moldova să se orienteze către Uniunea Europeană şi să restructureze şi să liberalizeze constant economiile lor. Salutăm decizia oamenilor din toate aceste ţări, decizia exprimată în alegeri democratice, ca viitorul lor să aibă de fapt o legătură cu economiile deschise, liberale, ale Europei. În ceea ce priveşte reforma Uniunii Europene suntem de acord că e nevoie de o Europă mai competitivă, mai sigură, în a-şi afirma locul în economia mondială, pe măsură ce ne confruntăm cu problema economiilor emergente din Asia. Oamenii din Europa vor, mai presus de orice, prosperitate, locuri de muncă pentru ei şi o promisiune de locuri de muncă pentru copii şi nepoţii lor în viitor. Liderii politici ai Europei însă, trebuie să asigure că Europa devine parte a globalizării, pentru ca să putem să garantăm aceste angajamente pentru viitor, având în vedere provocările care există. O Europă mai competitivă, care să se concentreze pe piaţa unică, pe definitivarea ei, dacă vrem să fim competitivi în viitor. O Europă care să se concentreze pe tratate comerciale cu principalii parteneri, în primul rând parteneriatul trans-atlantic cu Statele Unite, dacă îl realizăm numai în acest tablou vom crea o piaţă unică între Uniunea Europeană şi Statele Unite, ceea ce reprezintă 46% din produsul brut global. O putere economică de neoprit pentru viitor şi un bloc economic strategic care va avea o putere imensă în a trata Rusia şi cu alte ţări care reprezintă o provocare pentru valorile noastre. O Uniune Europeană care să fie mai responsabilă pentru cetăţenii ei, o Uniune Europeană care să aibă instituţiile care în viitor să dea rezultate, cunoscând realitatea zonei euro ca parte a arhitecturii europene pentru viitor. Deşi am decis că nu vom face parte din zona euro, vrem ca zona euro să fie un sistem foarte eficace economic. Marea Britanie şi România au o perspectivă similară şi aceasta le permite să colaboreze şi să construiască relaţii foarte puternice bilaterale, aşa cum am făcut până acum şi aşa cum vom face şi în viitor. Vom colabora foarte strâns în interesul Marii Britanii, în interesul României şi în interesul Uniunii Europene. De asemenea şi în interesul comunităţilor. Vă mulţumesc.


Reporter: Întrebare pentru ambii miniştri. Domnul Aurescu, aţi spus la început că veţi da mai multă profunzime Parteneriatului geostrategic. Concret, ce înseamnă acest lucru, ce acţiuni, ce proiecte aveţi în vedere în acest sens?


Bogdan Aurescu: Din perspectiva României, cred că este extrem de important să dezvoltăm şi să aprofundăm în continuare Parteneriatul strategic dintre România şi Marea Britanie, în primul rând prin intensificarea dialogului politic la nivel înalt. Iată, este un foarte bun început această vizită a ministrului Hammond la Bucureşti. În egală măsură prin crearea unui mecanism de consultări periodice în domenii relevante, pe care de altfel le-am şi discutat şi menţionat astăzi. Fie că este vorba despre afaceri europene, fie că este vorba despre aspecte legate de vecinătatea noastră, Balcani sau vecinătatea estică, fie că este vorba despre aspecte de securitate. De altfel avem deja o serie întreagă de consultări pe aspecte care ţin de problematica de securitate. Chiar zilele trecute a existat o rundă de consultări între Ministerele Apărării dintre cele două ţări pe aceste teme. O altă zonă extrem de importantă, unde dorim să continuăm, să dezvoltăm este zona de cooperare economică între cele două state. Am menţionat deja cifrele impresionante ale schimburilor comerciale care nu sunt, după cum spuneam, decât cifrele care atestă schimburile până la sfârşitul lunii septembrie, prin urmare ele sunt mult mai mari pentru anul 2014 şi această tendinţă crescătoare trebuie să fie încurajată. Iarăşi ne gândim să dezvoltăm cooperarea în domeniul energetic. Dat fiindcă există un potenţial considerabil în acest domeniu, avem un mixt energetic similar şi suntem deopotrivă interesaţi în dezvoltarea energiei nucleare. Un alt aspect important se referă la cooperarea în ceea ce priveşte vecinătatea noastră estică imediată, mai ales aprofundarea cooperării cu partenerii noştri din această vecinătate. Am discutat astăzi în mod extins despre relaţiile cu Republica Moldova, cu Ucraina, problematica legată de soluţionarea conflictului din Ucraina, relaţiile dintre Uniunea Europeană, respectiv NATO şi Rusia. Este extrem de important să lucrăm împreună şi mă bucur că avem abordări, dacă nu identice, extrem de similare în ceea ce priveşte abordarea relaţiei dintre cele două organizaţii şi Federaţia Rusă, mai ales în contextul evoluţiilor din vecinătatea estică. În ce priveşte aspectele de securitate, iarăşi, avem o cooperare excelentă. Vom continua această cooperare în plan imediat, dacă vreţi, se află efortul comun de aplicare a deciziilor summit-ului din Marea Britanie, summit-ului NATO care încă o dată spun a fost o reuniune excelent organizată de către Marea Britanie şi vom continua să discutăm despre evoluţiile de securitate de la Marea Neagră, profitând evident, de interesul crescut pe care îl salutăm al Marii Britanii pentru această regiune. Este extrem de important ca să consolidăm securitatea flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice. În acelaşi timp încercăm prin eforturi diplomatice să soluţionăm criza din Ucraina. Vom rămâne în continuare şi mă bucur că avem în continuare exact aceeaşi poziţie în ceea ce priveşte regimul de sancţiuni care a fost adoptat de către Uniunea Europeană în ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, în ceea ce priveşte Rusia. Trebuie să vedem progrese durabile în ceea ce priveşte soluţionarea conflictului, pentru a putea discuta o eventuală ajustare a regimului de sancţiuni în ceea ce priveşte situaţia din Ucraina. Nu în ultimul rând, iarăşi contextul actual ne obligă să facem acest lucru, cred că putem să cooperăm şi mai mult, atât în plan bilateral, cât şi la nivelul organizaţiilor internaţionale din care suntem ambele state parte, pe linia combaterii terorismului.


Philip Hammond: Aş răspunde la întrebare în modul următor. În primul rând, nu se poate avea securitate strategică fără o strategie a economiei, care să susţină tot ceea ce facem, pentru că tot ceea ce facem este pentru a consolida economia noastră şi a Uniunii Europene. Am văzut în confruntarea dintre Rusia şi Ucraina că se poate folosi puterea economică a Uniunii Europene ca măsură strategică. Deci este o componentă importantă a economiei în această situaţie şi în viitor tot mai mult vom folosi acest instrument economic pentru a ne apăra interesele şi pentru a proiecta valorile pe care le susţinem. Desigur, ambele state sunt membri activi ai NATO şi noi salutăm progresul pe care l-a făcut România, pe care l-a făcut poporul român pentru a  pune în aplicare deciziile cu privire la mărirea PIB-ului, la mărirea bugetului pentru Apărare la 2% din PIB. Astfel putem să devenim mai prosperi şi în viitor vom colabora, pentru a ne asigura că NATO va duce la îndeplinire angajamentele ambiţioase pe care le-a luat la summit-ul din Wales, pentru a ne asigura că NATO poate să intervină în situaţii de criză pentru a consolida securitatea în zona Balcanilor de Vest, pentru că este, de asemenea, în interesul nostru, pentru că în Uniunea Europeană sunt membre şi state din această regiune. Vă mulţumesc.