Conferinţe, declaraţii, briefinguri

Conferinţă de presă susţinută de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi omologul ucrainean Pavlo Klimkin

Vorbitor: 
Bogdan Aurescu, Pavlo Klimkin
Data: 
17.02.2015
Locaţia: 
Sediul MAE

Bună ziua şi bine v-am găsit. Cei doi miniştri, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi omologul său ucrainean Pavlo Klimkin vor susţine la sfârşitul convorbirilor oficiale o conferinţă de presă. Vă rog, domnule ministru Aurescu.

Bogdan Aurescu: Mulţumesc foarte mult. De fapt noi o să continuăm discuţiile, pentru că vreau să spun că deja am avut un dialog şi nişte consultări extrem de substanţiale, într-o atmosferă de parteneriat veritabil între România şi Ucraina.

Şi vreau să îi mulţumesc domnului ministru Klimkin, lui Pavlo, pentru că ne cunoaştem de foarte mult timp deja în calitatea noastră anterioară de adjuncţi ai ministrului afaceri externe.

Vreau să îi mulţumesc în mod deosebit, pe de o parte, pentru vizita de azi de la Bucureşti, care arată calitatea foarte bună a relaţiilor dintre România şi Ucraina, dar vreau să îi mulţumesc şi pentru disponibilitatea foarte mare pe care a arătat-o în discuţii, de a duce mai departe relaţiile bilaterale dintre România şi Ucraina.

Au fost discuţii foarte deschise, foarte constructive şi acest dialog de azi dovedeşte în acelaşi timp şi sprijinul ferm pe care România îl dă Ucrainei în această perioadă dificilă.

Vreau să reiterez cu această ocazie că România e un susţinător ferm al suveranităţii, unităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Şi mă bucur că această poziţie pe care România, prin toţi reprezentanţii ei la toate nivelurile, a exprimat-o încă de la începutul crizei din Ucraina de anul trecut a fost primită pozitiv în ţara vecină şi a fost apreciată ca o atitudine principială faţă de un stat vecin, faţă de un stat prieten, şi o poziţie în acelaşi timp bazată pe principiile fundamentale ale dreptului internaţional.

România este profund interesată să aibă la frontiera ei o Ucraină puternică, unită, democratică, suverană, angajată ferm pe calea europeană prin intermediul reformelor, pentru că această evoluţie este benefică pentru cetăţenii ucraineni în primul rând, dar şi pentru întreaga regiune, inclusiv pentru România.

O Ucraină puternică, unită, suverană, angajată ferm pe calea europeană, este o garanţie pentru consolidarea stabilităţii în această parte a Europei.

Am discutat fără îndoială şi vom continua să discutăm despre situaţia de securitate din estul Ucrainei după încheierea înţelegerilor de la Minsk săptămâna trecută.

Am condamnat şi condamn şi cu această ocazie continuarea violenţelor în ultimele zile, inclusiv după ce s-a declanşat formal încetarea focului în zona de conflict.

Pachetul de măsuri care a fost decis la Minsk pe 12 februarie reprezintă un prim pas în direcţia ameliorării situaţiei de securitate, însă este imperios necesar ca angajamentele luate prin acest pachet să fie puse în aplicare rapid şi pe deplin.

Fac apel la separatiştii pro-ruşi şi la cei care îi susţin să respecte strict şi complet încetarea focului, astfel încât să poată începe retragerea armamentului greu, conform înţelegerilor de la Minsk. De asemenea, fac apel să se permită accesul misiunii OSCE de monitorizare pentru a observa aplicarea acestor prime măsuri care fac parte din înţelegerile de săptămâna trecută. Testul aplicării acestor măsuri va dovedi disponibilitatea de a îndeplini angajamentele asumate.

România este preocupată de modificarea substanţială a echilibrului strategic la Marea Neagră, ca rezultat al ocupării ilegale şi militarizării Crimeii. Încetarea ocupării Crimeii trebuie să fie în continuare pe agenda întregii comunităţi internaţionale.

Suntem un susţinător activ al apropierii Ucrainei de Uniunea Europeană. Am sprijinit constat parcursul european ales de Kiev şi am discutat şi azi ratificarea de către România, primul stat membru al Uniunii Europene care a finalizat acest proces, al Acordului de Asociere al Ucrainei cu Uniunea Europeană. Credem noi că este o dovadă concretă, de necontestat, a acestui sprijin.

Pentru România, Ucraina nu este un stat oarecare, este un stat vecin important, unde locuiesc peste 400.000 de etnici români. Am vorbit şi despre situaţia minorităţii române şi respectiv a minorităţii ucrainene din România. Am primit asigurări din partea domnului ministru că mobilizarea care are loc în această perioadă se face fără niciun fel de discriminare pe criteriu etnic şi îi mulţumesc pentru această asigurare.

În plan bilateral, cooperarea dintre România şi Ucraina este substanţială, am vorbit despre dialogul şi contactele politice de nivel din perioada următoare, am discutat, inclusiv la propunerea omologului meu, de organizarea de şedinţe comune de Guvern între cele două părţi. Eu cred că este o idee foarte bună pe care merită să o punem în aplicare chiar din acest an.

Am subliniat, de asemenea, importanţa intrării în vigoare cât mai rapidă a Acordului privind micul trafic de frontieră. Parlamentul României, după cum ştiţi, a ratificat deja acest acord şi urmează ca şi Parlamentul Ucrainei, în următoarele săptămâni, să îndeplinească această procedură. Este un document important pentru că de acest document va depinde pentru aproximativ 2 milioane de cetăţeni ai României şi Ucrainei de o parte şi de alta a frontierei comune să circule mai uşor, fără viză, în baza permisului de mic trafic.

Am hotărât împreună că la momentul intrării în vigoare, în această primăvară, a acordului, să mergem împreună în regiunile locuite de minoritatea română din Ucraina, respectiv minoritatea ucraineană din România, să discutăm cu aceste comunităţi, să vedem care sunt beneficiile concrete ale aplicării Acordului de mic trafic pentru comunitatea locală şi să înmânăm împreună primele permise de mic trafic.

Am discutat, de asemenea, şi am stabilit împreună reluarea activităţii comisiei mixte privind minorităţile naţionale. Primul pas va fi întâlnirea copreşedinţilor acestui comitet pentru a pune la punct detaliile organizatorice necesare.

Am discutat, de asemenea, despre celelalte dosare care sunt pe agenda bilaterală, despre perspectiva deschiderii unui Institut Cultural Român la Kiev, cu filială la Cernăuţi, despre dosarul Bâstroe, am discutat împreună că este nevoie de o soluţie bilaterală care să fie agreată de către părţi şi care să fie în conformitate cu dreptul internaţional. Am discutat despre deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei comune. Am discutat, de asemenea, despre posibilităţile concrete de sprijin în aplicarea Acordului de Asociere a Ucrainei cu Uniunea Europeană, arătând că România este disponibilă, în cazul în care va fi nevoie, să venim în întâmpinarea unor solicitări de expertiză pe care le-ar putea avea colegii din Ucraina.

Iarăşi, am amintit faptul că România e naţiune lider al fondului NATO de sprijin în domeniul combaterii ameninţărilor cibernetice şi vom lucra împreună pentru implementarea acestui proiect.

După cum ştiţi, România participă la acest fond cu 500 de mii de euro împreună cu expertiza specialiştilor români în domeniu.

Închei prin a spune că, în evaluarea noastră de vecini, prieteni şi parteneri, implementarea programului de reforme din Ucraina reprezintă până la urmă cel mai bun avocat al Ucrainei în aspiraţiile sale europene şi euroatlantice, cu precădere în perspectiva summit-ului de la Riga al Parteneriatului Estic, despre care de asemenea am discutat şi am exprimat susţinerea părţii române pentru liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii ucraineni. Suntem alături de Ucraina în această perioadă dificilă, prin urmare, puteţi conta pe România.

Pavlo Klimkin: Stimate domnule ministru, stimaţi domni şi doamne, domnul ministru a evidenţiat principalele momente ale discuţiei noastre, dar de la început aş vrea să spun că principalul scop al vizitei mele, într-un moment foarte complicat pentru Ucraina, este de a face tot ce este posibil ca relaţiile dintre România şi Ucraina să corespundă spiritului de parteneriat strategic şi să fie orientate în viitor. Adică să avem susţinerea României, a orientării europene a Ucrainei, ca aceste relaţii să aibă o nouă dinamică, care să influenţeze asupra situaţiei de securitate în regiune şi în domeniul umanitar, ca relaţiile noastre să fie nu numai în beneficiul statelor noastre, ci a întregii regiuni. Avem un astfel de potenţial şi mi-aş dori, şi cred că este ambiţia noastră comună ca miniştri, şi cred că este şi ambiţia conducerii ucrainene şi române, ca relaţiile dintre statele noastre să aibă un caracter strategic şi să fie cel puţin la fel cum sunt astăzi relaţiile între Ucraina şi Polonia. Sper că avem un astfel de potenţial şi sper că o să avem fermitatea ca să ajungem la un astfel de rezultat.

Am avut astăzi nişte întâlniri foarte consistente cu preşedintele României şi cu vicepremierul Oprea şi, de asemenea, am propus să facem o primă şedinţă comună a Guvernelor din Ucraina şi România, ca să avem posibilitatea să vorbim nu numai la nivel de miniştri de externe, nu numai la nivel de preşedinţi, dar şi la nivel de alte ministere şi alţi miniştri care au competenţele lor specifice.

Domnul ministru deja a evidenţiat principalele aspecte ale colaborării, de aceea, aş vrea încă o dată să menţionez asupra aspectului minorităţilor, care este o chestiune destul de sensibilă. Dar aş vrea să accentuez încă o dată că, în procesul de mobilizare care are loc în Ucraina, nu este niciun fel de dezechilibru pe criteriu etnic, din contră. Ca exemplu, în două raioane care sunt la frontieră cu România, unde sunt mai mult de 100.000 de persoane, au fost mobilizaţi nu mai mult de 25 de persoane. Adică nu putem vorbi despre o discriminare sau un dezechilibru pe criteriu etnic. Încă o dată mă repet, pentru noi este foarte importantă relaţia cu România, inclusiv dimensiunea umanitară, adică dimensiunea între oameni. De aceea suntem cointeresaţi ca copreşedinţii comisiei mixte pentru minorităţi să se întâlnească cât mai degrabă, să identifice priorităţile şi să înceapă o colaborare cât mai practică.

În mod special, vreau să mulţumesc Guvernului României pentru faptul că Guvernul român şi partea română ne ajută foarte mult în procesul de apropiere de Uniunea Europeană şi ca noi, ca stat, să putem corespunde standardelor NATO.

Foarte importantă în acest context este şi contribuţia României la fondul de sprijin al NATO pentru asigurarea securităţii cibernetice a Ucrainei. Mai mult decât atât, România este stat naţiune care coordonează acest proiect de susţinere. Noi considerăm aceasta ca un ajutor care este acordat de către Guvernul României pentru Ucraina.

De asemenea, aş menţiona că în Ucraina se ştie foarte bine că România a fost primul stat care a ratificat Acordul de Asociere Ucraina – UE şi această situaţie a influenţat atitudinea pozitivă a populaţiei faţă de România.

Împreună cu domnul ministru, am evidenţiat toate sectoarele, toate elementele de colaborare bilaterală, inclusiv cel economic, am convenit să fie convocată încă o sesiune a comisiei mixte pe probleme economice şi suntem cointeresaţi ca viitoarea vizită a preşedintelui României în Ucraina să fie una de succes, să fie consistentă şi să fie foarte importantă pentru relaţia noastră.

Încă o dată mulţumesc prietenului şi colegului meu Bogdan Aurescu pentru invitaţia şi pentru negocierile pe care le-am avut astăzi. Vreau să adaug că îl aştept întotdeauna în Ucraina, la Kiev. Iar după ce Parlamentul ucrainean va ratifica Acordul privind micul trafic de frontieră, o să ne întâlnim undeva la frontiera comună să putem înmâna oamenilor primele permise de trecere a frontierei. Dar important este să vorbim cu oamenii de pe ambele părţi ale frontierei şi să auzim de la ei ceea ce noi, ca miniştri de Externe, putem face practic pentru ei. Şi, de asemenea, să obţinem informaţii de la oameni, ce ne pot recomanda ei pentru viitoarele sesiuni comune ale Guvernului Ucrainei şi României. Încă o dată, domnule Aurescu, vă mulţumesc pentru vizita de astăzi şi pentru ajutorul şi asistenţa pe care ne-o dă România. Încă o dată vreau să menţionez că noi, pe toată perioada aceasta complicată şi dificilă pentru noi, am simţit sprijinul României faţă de Ucraina referitor la integritatea şi suveranitatea ei. România are o poziţie foarte fermă şi referitor la anexarea Crimeii şi referitor la situaţia din Donbas, de aceea, noi vă suntem foarte recunoscători şi sperăm că această poziţie va fi în continuare aceeaşi. Încă o dată mulţumesc.

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice