Conferinţe, declaraţii, briefinguri

Declaraţii comune de presă susţinute de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul afacerilor externe și al cooperării internaționale al Republicii Italiene, Paolo Gentiloni, după consultările avute la Bucureşti

Vorbitor: 
Bogdan Aurescu, Paolo Gentiloni
Data: 
09.07.2015

 

Bogdan Aurescu:

Doamnelor şi domnilor, îmi face o deosebită plăcere să-l am astăzi invitat la Bucureşti pe colegul meu, domnul ministru al afacerilor externe al Republicii Italiene, domnul Paolo Gentiloni. Dragă Paolo, bine ai venit din nou la Bucureşti. Este o deosebită satisfacţie să reiterez faptul că Romania şi Italia au o relaţie excelentă, o relaţie de parteneriat strategic consolidat, creată in 1997, apoi consolidată în 2008, ilustrată - dacă mai era nevoie - de cadenţa deosebită a dialogului bilateral, inclusiv între Ministerele Afacerilor Externe, iar vizita de astăzi confirmă din nou această realitate. Pentru Romania - şi sunt convins că, după dialogul avut astăzi, şi pentru Italia - reprezintă o prioritate păstrarea ritmului intens al acestui dialog, de natură să impulsioneze şi mai mult relaţia noastră bilaterală. Am discutat astăzi, printre altele, şi am convenit să întărim contactele şi frecvenţa contactelor între ministerele noastre, între ministerele sectoriale şi să începem să pregătim cea de-a treia, următoarea şedinţă de guvern comună, ceea ce reprezintă de asemenea şi un impuls pentru relaţiile noastre la nivel economic.

De altfel, trebuie spus că relaţiile economice între România şi Italia sunt extrem de solide. Italia este unul dintre principalii parteneri economici ai României; este al doilea partener comercial al Romaniei. Anul trecut valoarea schimburilor romano-italiene a ajuns la un nivel record de 12,57 miliarde de euro, în creştere faţă de anul anterior, iar perspectivele pentru acest an sunt de asemenea foarte îmbucurătoare. La 31 martie, valoarea schimburilor bilaterale era de 3,33 miliarde euro, în creştere cu aproape 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Iarăşi trebuie spus că există un interes deosebit al companiilor italiene pentru a investi în România. Sunt peste 40.500 de societăţi italiene create în ţara noastră, iar misiunea noastră este de a le oferi tot sprijinul pentru a avea oportunităţi crescute de investiţii şi de afaceri.

Am discutat astăzi împreună despre importanţa comunității romaneşti din Italia, care este un liant foarte puternic intre cele două state. Este cea mai numeroasă comunitate românească din afara graniţelor şi în acelaşi timp prima comunitate de cetăţeni străini în Italia şi faptul că un număr atât de mare de români au ales să trăiască în Italia este iarăşi o confirmare a ospitalităţii şi a deschiderii societăţii italiene şi am mulţumit domnului ministru pentru sprijinul pe care autorităţile italiene îl acordă pentru integrarea acestei comunităţi în societatea italiană şi, în acelaşi timp, pentru sprijinul acordat pentru programele pe care le dezvoltăm pentru păstrarea limbii şi culturii române în cadrul acestor comunităţi. De asemenea, am discutat despre modalităţi de a acţiona împreună pentru a facilita în continuare această integrare şi pentru a potenţa contribuţia pe care comunitatea românească o aduce în relaţiile noastre bilaterale.

Fără îndoială că am discutat şi un număr important de teme care se află pe agenda europeană, teme de actualitate, care se află pe ordinea de zi a UE, am  discutat despre importanţa găsirii unei soluţii pentru criza din Grecia, am discutat de asemenea despre problema migraţiei şi am subliniat susţinerea deplină a Romaniei pentru o soluţie echilibrată, care să se bazeze pe solidaritate şi în acelaşi timp pe responsabilitate împărtășită la nivelul Uniunii Europene şi care să aibă în vedere şi realitățile economice şi sociale ale ţărilor membre. Am arătat faptul că, în conformitate  cu angajamentele asumate la Consiliul European, România este deschisă participării, pe baza eforturilor şi capacităților sale, la efortul comun de gestionare a situaţiei migraţiei. De asemenea, am apreciat deschiderea pe care Ministerul de Externe italian a arătat-o pentru a împărtăși României din experienţa pe care o are în gestionarea unei preşedinţii europene, unei preşedinţii rotative a Consiliului Uniunii Europene şi suntem în contact între departamentele de resort pentru a beneficia de această experiență a Italiei în vederea pregătirii preşedinţiei pe care România o va exercita în semestrul II al anului 2019, pregătire pe care noi am început-o deja în cadrul Ministerului de Externe.

De altfel, Uniunea Europeană putem spune că este astăzi confruntată cu o serie de provocări majore, o serie de provocări complexe, cu implicaţii de perspectivă şi discuţiile au arătat faptul că România şi Italia continuă să pledeze pentru o uniune puternică, pentru o Uniune unitară, coezivă, care să poată să rezolve problemele care sunt astăzi pe agenda Uniunii Europene, în baza respectului pentru valorile şi principiile fundamentale care formează baza proiectului european.

Am mulţumit şi folosesc şi acest prilej să-i mulţumesc colegului meu pentru sprijinul ferm şi fără rezerve pe care Italia îl acordă procesului de aderare a României la spaţiul Schengen şi sunt convins că vom beneficia şi în continuare de sprijinul Italiei pentru o decizie pozitivă în acest dosar. Am discutat împreună şi despre perspectiva europeană a Balcanilor de Vest pe care ambele state o susţin. În contextul evoluţiilor recente înregistrate în vecinătatea UE, este cu atât mai important pentru UE şi pentru statele candidate să reafirmăm valoarea adăugată pe care o are politica de extindere a UE, evident, asigurându-ne în acelaşi timp că statele candidate sunt pregătite şi îndeplinesc criteriile de aderare la UE.

Am discutat de asemenea şi despre situaţia din Republica Moldova, din Vecinătatea Estică în general şi am subliniat că este extrem de important in această perioadă ca forţele politice de la Chişinău să reuşească formarea cat mai rapidă a unui guvern care să beneficieze de o majoritate proeuropeană, care să permită gestionarea problemelor economice, dar şi a procesului de reformă din Republica Moldova în aplicarea acordurilor de liber schimb şi, respectiv, a acordurilor de asociere. Am discutat, de asemenea, şi despre situaţia din Ucraina care ne îngrijorează deopotrivă pentru că este extrem de important ca acest dosar să-şi găsească o soluţie politico-diplomatică, şi nu una conflictuală, nu una militară, iar Acordurile de la Minsk să fie aplicate în totalitate.

În conformitate cu interesul pe care ambele state îl au pentru vecinătatea UE, atât Vecinătatea Estică, cat şi Vecinătatea Sudică, unde se găsesc foarte multe probleme cărora trebuie să le găsim o soluţie, am convenit să lucrăm împreună pentru procesul de reformă al politicii europene de vecinătate, proces de reformă la care atât Romania, cât şi Italia şi-au adus deja o contribuţie substanţială prin propunerile care au fost făcute la nivelul UE. Am constatat că avem abordări similare, de exemplu în ceea ce priveşte discuţiile cu vecinii vecinilor. Vă reamintesc propunerea pe care România a făcut-o de creare a acelor platforme de dialog pe teme de securitate în sens larg, în care să implicăm şi vecinii vecinilor şi alţi actori care pot fi interesaţi în asigurarea unei vecinătăţi stabile, unei vecinătăţi care să nu creeze probleme UE, atât in Est, cat şi în Sud.

Vom continua dialogul nostru pentru că avem foarte multe alte teme de interes. Mă refer, de exemplu, la pregătirea summit-ului NATO din Polonia de anul viitor care are o legătură destul de mare cu ceea ce se întâmplă în vecinătatea noastră, mai ales în Vecinătatea Estică. Vom discuta în continuare şi despre situaţia din Libia, pentru că este un aspect care interesează ambele state şi am vorbit deja destul de aprofundat despre modul în care România şi Italia pot coopera pentru combaterea terorismului. Am discutat şi despre proiectul pe care îl propune România de creare a unei Curți internaţionale care să combată terorismul, subliniind faptul că este important să folosim toate instrumentele disponibile, inclusiv cele de drept internaţional pentru a preveni, pentru a descuraja dar şi pentru a combate şi pedepsi pe cei care se fac vinovaţi de săvârșirea unor crime de terorism, fenomen care, din păcate, după cum putem constata, a dobândit o anumită amploare în perioada aceasta.

Închei prin a spune câteva cuvinte despre acordul pe care tocmai l-am semnat. Este vorba de un acord între cele două guverne privind mormintele de război, un document cu o încărcătură istorică şi în acelaşi timp simbolică pentru cele două state şi naţiuni care va constitui, în momentul în care va intra în vigoare, cadrul adecvat pentru cinstirea memoriei eroilor români şi italieni căzuţi pe teritoriul fiecăruia dintre cele două state în timpul celor două războaie mondiale. Este un efort comun pentru a onora memoria înaintașilor noştri. Pe teritoriul Italiei există aproximativ 90 de locuri de înhumare pentru aproximativ 2.000 de eroi români căzuţi în timpul primului război mondial. În România sunt înhumați aproximativ 2.200 de eroi italieni căzuţi in cele două războaie mondiale. Acordul reglementează colaborarea între părţi pentru identificarea, pentru amenajarea şi îngrijirea mormintelor şi operelor comemorative şi este important, inclusiv in contextul în care în aceşti ani celebrăm un număr important de ani de la începutul primului război mondial şi de la sfârșitul celui de al doilea război mondial, prin urmare încă un domeniu de cooperare între cele două ţări. Mulţumesc din nou, domnule ministru, dragă Paolo, pentru această vizită şi pentru dialogul extrem de substanţial care - pot să spun fără nici un fel de rezervă - contribuie şi mai mult la dezvoltarea parteneriatului strategic consolidat dintre ţările noastre.

Paolo Gentiloni (traducere neoficială):

Vă mulţumesc, îţi mulţumesc, Bogdan. Mulţumesc pentru cuvintele de prietenie, mulţumesc pentru primire şi mulţumesc pentru atâtea prilejuri de întâlnire şi de dialog pe care le-am avut în aceste luni şi care astăzi s-au concretizat prin această vizită la Bucureşti. Este corect, este just ca în cadrul acestor relaţii atât de pozitive să existe şi un acord care să privească istoria, memoria ţărilor noastre. Deseori istoria este prilej de legătură între ţări; din păcate, în zone din Europa încă mai sunt probleme, dar relaţiile excelente dintre Italia şi România sunt confirmate prin faptul că şi pe terenul istoriei, al memoriei noi facem eforturi împreună să ne amintim. Avem relaţii politice excelente, aşa cum se confirmă prin numeroasele vizite de stat care au avut loc în Italia şi România în ultimul an şi în cadrul acestor relaţii excelente, din punct de vedere politic, există şi o intensificare extraordinară a relaţiilor economice şi comerciale. Italia nu a descoperit România de câteva luni sau de câţiva an, ci a pariat pe viitorul economic al acestei ţări de foarte multă vreme. Ceea ce este foarte interesant este faptul că acest pariu se reînnoieşte, se relansează continuu. Prin urmare, avem un bilanţ important în spatele nostru, aşa cum reamintea şi Bogdan, 12 miliarde de euro ca schimburi comerciale, Italia fiind al doilea partener comercial al României, dar avem şi o alimentare continuă a acestui ţesut al relaţiilor. În fiecare lună, gândiţi-vă, există peste 100 de societăţi italiene noi care vin în România, în fiecare lună deci peste 100 şi sunt zeci de mii cele înregistrate în România. În această dimineaţă, am avut încă o mărturie a acestei vitalităţi la întâlnirea care a avut loc cu un sector al oamenilor de afaceri italieni, sectorul construcţiilor şi al infrastructurilor, cu circa 120 de reprezentanţi ai societăţilor italiene care astăzi şi mâine vor avea alte întâlniri şi business to business cu partea lor română. Ideea principală este faptul că încrederea în stabilitatea şi în creşterea economică este cea care caracterizează România şi este o încredere care se reînnoieşte în sistemul oamenilor de afaceri italieni şi care conduce nu numai la creşterea schimburilor, dar şi la intensificarea prezenţei noastre în această ţară, ştiind că sunt motive foarte vechi şi legături la fel de vechi de civilizaţie şi de istorie, de limbă care ne unesc şi care se reînnoiesc în mod continuu cu noile oportunităţi în acest caz, vorbind şi despre oportunităţi oferite de programe europene, în următorii şase sau şapte ani, care evident sunt foarte relevante.

Dacă există în anumite sectoare nişte controverse, le rezolvăm ca între prieteni care se aşează în jurul unei mese discutând despre aceste subiecte şi eu cred, prin urmare, că pot să spun că din partea italiană există o foarte mare consideraţie faţă de oportunităţile pe care România le oferă şi faţă de relaţiile dintre ţările noastre.

Am avut posibilitatea în cursul zilei de astăzi să mă întâlnesc şi cu domnul prim-ministru, precum şi cu preşedintele ţării, confirmând astfel importanța politică a relaţiilor noastre.

Acelaşi lucru se poate spune despre prezenţa comunităţii române în ţara mea, care, aşa cum reamintea şi Bogdan, este cea mai numeroasă comunitate de români în străinătate, dar este şi cea mai numeroasă comunitate străină în Italia, deci un milion şi jumătate de români care reprezintă grupul de neitalieni cel mai numeros în ţara mea. Trebuie să ştiţi, şi ştiţi cu siguranţă foarte bine că relaţiile actuale de integrare în societatea italiană a comunităţii române sunt absolut pozitive din toate punctele de vedere - economic, cultural - şi asistăm de câţiva ani şi la o tendinţă, pentru noi foarte importantă, de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii gestionate de oameni de afaceri, de români în ţara noastră.

Aceasta este o mărturie a relaţiei noastre, consolidată inclusiv de prezenţa României ca stat participant la Expo Milano 2015 şi de vizitele care au avut loc - în cursul lunii mai preşedintele României a vizitat Expo Milano.

În ceea ce priveşte tematicile legate de relaţiile noastre bilaterale, care sunt excelente, evident, avem de a face şi cu diferite dificultăţi în context internaţional şi regional. Am vorbit despre acestea, ne pregătim să le înfruntăm împreună, pornind de la tematica deosibită pentru Italia, extrem de actuală care cu siguranţă că este de interes pentru întreaga Europă, şi anume tematica emigrării. Astăzi, în privinţa emigrării nu trebuie să punem nişte ziduri, ci trebuie să avem o responsabilitate comună. Iar eu sunt foarte mulţumit de faptul că între România şi Italia există această idee de a avea o responsabilitate comună. Evident, am vorbit şi despre alte tematici regionale, internaţionale. Italia şi România sunt în favoarea unui parcurs de asociere progresivă cu Europa a regiunii Balcanilor de Vest. Când mă gândesc la nivelul crizei, de pildă, exact vorbind despre această temă a emigrării, dar vorbim şi de tensiunea războaielor care au traversat regiunea Balcanilor de Vest, nu acum 50 de ani, ci cu 20 de ani în urmă - peste câteva zile aniversăm la Sarajevo - şi îmi dau seama că Europa, relaţia cu Europa a contribuit la această încetare a războaielor, la o soluţionare raţională a emigrării ilegale. Trebuie să mergem înainte pe acest parcurs cu Balcanii de Vest şi trebuie să angajăm, să implicăm tot mai mult şi Republica Moldova din acest punct de vedere pentru că nu vorbim numai despre un interes din partea României, care este deosebit, deoarece este o ţară cu care are o graniţă comună, dar este un interes al întregii Europe.

În final, profit de acest prilej pentru a confirma faptul că noi, italienii, nu numai că suntem interesaţi, suntem şi implicaţi efectiv prin fapte să contribuim pe cât posibil la un obiectiv pe care eu îl consider necesar pentru Europa, şi anume ca în câteva zile să ajungem la o soluţie convingătoare în criza din Grecia. Evident, pentru a ajunge la o soluţie este nevoie de o contribuţie pozitivă şi constructivă din partea guvernului grec, dar noi, europenii, cei din zona euro în mod deosebit şi întreaga Europă trebuie să înţelegem clar că obiectivul nostru este în primul rând unul politic pentru ca Europa să ajungă la o înţelegere şi la o soluţie. Vă mulţumesc.

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice