Discursuri

DISCURS

Vorbitor: 
Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe
Data: 
13.07.2015
Eveniment: 
Lansarea Preşedinţiei Luxemburgheze a Consiliului UE la Bucureşti
Locaţia: 
Bucureşti, sediul Reprezentanţei Comisiei Europene în România


Excelenţele Voastre,
Doamnelor şi Domnilor,
Stimaţi invitaţi,

Este o plăcere să particip la evenimentul de lansare, la Bucureşti, a Preşedinţiei luxemburgheze a Consiliului UE. În numele Ministerului român al Afacerilor Externe şi al Guvernului României, vă urez succes în realizarea mandatului dumneavoastră pentru următoarele şase luni.

Luxemburgul preia Preşedinţia Consiliului UE într-un perioadă extrem de complicată pe plan european, marcată de diverse provocări, de la criza datoriilor din Grecia până la provocările fenomenului migraţiei, persistenţa unei situaţii volatile de securitate în vecinătatea estică şi sudică a UE, pentru a enumera doar câteva dintre dosarele de maximă actualitate care necesită o acţiune europeană eficientă.

Toate provocările cu care se confruntă UE reclamă răspunsuri coerente şi politici coordonate şi sustenabile, cu viziune pe termen lung. Experienţa Luxemburgului, ca stat membru fondator, care exercită pentru a 12-a oară Preşedinţia Consiliului UE, şi abordarea comunitară, pro-europeană, definitorie, de altfel, pentru acţiunea sa la nivel UE, creează premisele unui semestru orientat spre obţinerea de rezultate atât în beneficiul cetăţenilor europeni, cât şi al proiectului european în ansamblu.

Relaţia noastră cu Luxemburgul este cu totul specială din perspectiva traseului României pe calea europeană. Mă bucur că aţi amintit sărbătorirea, anul acesta, la 25 aprilie, a 10 ani de la semnarea Tratatului de Aderare, la Luxemburg – moment cu profunde conotaţii simbolice pentru România. Am avut cu această ocazie plăcerea de a-l avea ca invitat la Bucureşti pe omologul meu din Luxemburg, domnul ministru Jean Asselborn, care este un prieten apropiat al României, alături de care am marcat acest eveniment important pentru România şi Europa. Deja cu acest prilej am discutat în detaliu cooperarea noastră consolidată pe durata Preşedinţiei luxemburgheze a Consiliului UE.

În spiritul acestui parteneriat româno-luxemburghez, construit pe baza interesului comun de a avansa agenda europeană şi temele sale majore, precum şi pe respectul pentru valorile şi libertăţile fundamentale europene, doresc să asigur Preşedinţia luxemburgheză de sprijinul deplin al României pentru un mandat de succes la conducerea Consiliului UE.


Doamnelor şi Domnilor,
Stimaţi invitaţi,

Ne dorim cu toţii o Uniune puternică şi stabilă, bazată pe respectul deplin pentru valorile şi libertăţile fundamentale, capabilă să ofere răspunsuri durabile problemelor actuale.

După cum cunoaşteţi, în ultimele zile s-au desfăşurat la nivel european mai multe reuniuni pe marginea situaţiei şi a perspectivelor soluţionării crizei datoriilor din Grecia.

România a exprimat, în toată această perioadă, speranţa că vor fi găsite, de comun acord, soluţii care să însemne „DA” pentru viitorul european al Greciei. Am considerat întotdeauna că forţa proiectului european rezidă în capacitatea de a găsi soluţii comune în situaţii de criză. Iată, chiar în timpul acestei prezentări, primele informaţii care vin de la reuniunea Eurogrupului sunt că s-a ajuns la un acord cu privire la un nou program de asistenţă financiară pentru Grecia şi salut în numele Ministerului de Externe, al Guvernului României această soluţie care arată faptul că Uniunea Europeană are capacitatea de a găsi, în situaţii de criză, soluţii pentru cele mai complicate probleme

Cetăţenii îşi doresc soluţii pragmatice dar, în egală măsură, lideri care să inspire, în continuare, dezvoltarea proiectului european şi recâştigarea încrederii în acesta. O astfel de Uniune, mai aproape de cetăţenii săi prin proiectele şi iniţiativele pe care le generează, este un obiectiv de prim plan pentru Preşedinţia luxemburgheză, dar şi o prioritate pe care România o susţine pe deplin.

De aceea, susţinem agenda propusă de Preşedinţia luxemburgheză ale cărei linii principale converg cu cele stabilite prin Agenda Strategică agreată de Consiliul European din iunie 2014.

România sprijină obiectivele Preşedinţiei luxemburgheze care vizează, în esenţă, crearea şi creşterea locurilor de muncă, revitalizarea pieţei unice, îndeosebi a componentei sale digitale, gestionarea migraţiei şi consolidarea profilului global al UE.

România va urmări, totodată, evoluţiile privind consolidarea creşterii şi stimularea investiţiilor prin implementarea Planului Juncker şi va pleda în continuare pentru o distribuţie cât mai echitabilă a proiectelor în întreaga Uniune, astfel încât acestea să contribuie, în mod substanţial, la obiectivul asigurării convergenţei reale între statele membre.  

Creşterea economică, de o manieră robustă şi sustenabilă, este, de asemenea, un obiectiv prioritar pe agenda europeană şi pe cea a Preşedinţiei luxemburgheze. România împărtăşeşte acest obiectiv şi îşi menţine angajamentul în susţinerea consolidării Uniunii Economice şi Monetare (UEM) de o manieră transparentă în raport cu statele membre din afara zonei euro, precum şi prin utilizarea de instrumente de acţiune care să ţină cont de particularităţile statelor membre.

Într-o Uniune în centrul căreia trebuie să se afle cetăţenii europeni, România a susţinut şi continuă să susţină utilitatea promovării unei dimensiuni sociale a politicilor economice ale Uniunii. În egală măsură, însă, orice decizie în acest sens trebuie să fie luată cu respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cu evitarea creşterii costurilor sociale. România va continua să promoveze activ, la nivel european, obiectivul respectării depline a liberei circulaţii a lucrătorilor, a drepturilor acestora, ca pilon fundamental al pieţei interne. Contăm pe sprijinul Preşedinţiei luxemburgheze şi al Comisiei Europene pentru ca acest principiu să fie respectat la nivelul întregii Uniuni. Vom urmări în continuare ca acesta să nu fie afectat, ca urmare a unor luări de poziţie populiste în unele state membre, pentru că nu este acceptabilă nici o discriminare între lucrători – sau membri ai familiilor lor – care muncesc corect şi plătesc impozite în statele lor de destinaţie.

Evoluţiile dramatice din ultima perioadă au propulsat obiectivele privind gestionarea migraţiei, consolidarea securităţii interne a UE şi lupta împotriva terorismului în prim planul acţiunii europene. România a participat activ la dezbaterea europeană în acest domeniu şi la procesul de adoptare a unor măsuri eficiente la nivel european, pentru a face faţă actualelor provocări. De altfel, una dintre propunerile recente ale României, lansate în contextul eforturilor în plan european şi global de combatere a terorismului, vizează crearea unei Curţi internaţionale privind combaterea terorismului.

În domeniul gestionarii migraţiei, inclusiv propunerile de punere în aplicare a mecanismului de relocare intra şi extra UE, reiterăm deschiderea României de a participa, pe baza angajamentului formulat la Consiliul European din iunie, la efortul comun, pe baza solidarităţii şi responsabilităţii necesare la nivelul UE, dar şi având în vedere necesitate unei soluţii echilibrate, cu luarea în considerare a realităţilor specifice economice şi sociale din statele membre şi a capacității statelor membre de a lua parte la acest efort.

România va sprijini Preşedinţia în promovarea unei poziţii comune a UE şi a statelor sale membre la Conferința ONU privind schimbările climatice de la sfârşitul anului de la Paris. Este important să avem în vedere promovarea unei poziţii echilibrate, care să asigure realizarea unui acord global cu caracter obligatoriu, cu participarea tuturor partenerilor internaţionali şi care, în acelaşi timp, să asigure menținerea competitivității industriei europene la nivel global.

România salută accentul pus de Preşedinţie pe îndeplinirea obiectivelor cuprinse în Strategia pentru Piaţa Digitală Unică. Pentru România este important ca Strategia europeană să ofere soluţii pentru decalajul digital dintre diferitele regiuni europene, să contribuie la creşterea productivităţii, a bunăstării cetăţenilor europeni şi la întărirea coeziunii sociale.

Sperăm, totodată, că spiritul de deschidere manifestat de partea luxemburgheză ne va ajuta pe durata mandatului său să facem progrese reale în dosarul aderării României la spaţiul Schengen. În acest sens, vom continua să lucrăm cu Preşedinţia luxemburgheză şi cu toţi partenerii noştri europeni pentru a avansa pe acest dosar.

* * *

În planul relaţiilor externe, sprijinim obiectivul întăririi rolului global al UE. Acesta începe, de altfel, în imediata vecinătate a Uniunii şi depinde direct de credibilitatea mesajului şi a sprijinului concret transmis de UE partenerilor săi din această regiune. Pe durata semestrului luxemburghez, vor continua discuţiile în plan european atât în ceea ce priveşte crearea unei noi strategii de securitate a UE, cât şi în ceea ce priveşte procesul de revizuire a Politicii Europene de Vecinătate (PEV).

Considerăm că noua Politică Europeană de Vecinătate va trebui să proiecteze o viziune pe termen lung de dezvoltare a relaţiilor UE cu vecinii, capabilă să răspundă intereselor noastre comune şi aspiraţiilor partenerilor, precum şi provocărilor multiple din vecinătatea UE. Este nevoie de un cadru diferenţiat şi flexibil de relaţionare cu partenerii din Politica Europeană de Vecinătate, păstrând ca obiectiv fundamental dezvoltarea unei zone de democraţie, stabilitate şi prosperitate în vecinătatea noastră. 

În acelaşi timp, considerăm esenţială consolidarea încrederii între Uniune şi partenerii săi, dar şi cu vecinii acestora. În acest sens, în procesul de revizuire a PEV, România a promovat ideea înfiinţării unor platforme informale de dialog cu „vecinii vecinilor”, deschise asocierii actorilor globali şi/sau regionali interesaţi, obiectivul fiind ameliorarea  climatului regional prin consolidarea încrederii.

Consolidarea relaţiilor cu partenerii estici trebuie să rămână o prioritate strategică a acţiunii externe a UE, în special cu acei parteneri care au început aplicarea provizorie a Acordurilor de Asociere, precum Republica Moldova, Georgia, Ucraina. Un element central al eforturilor UE trebuie să fie plasarea acestor parteneri pe o traiectorie europeană stabilă şi consolidarea capacităţii lor de a rezista la presiunile externe.

România acordă, de aceea, o atenţie deosebită promovării active a Parteneriatului Estic ca instrument eficient în susţinerea parcursului european al acelor ţări partenere care au obiective ambiţioase în raport cu Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte Republica Moldova, România pledează pentru susţinerea în continuare de către UE a eforturilor Chişinăului de implementare a AA/DCFTA, care dă deja bune rezultate, şi pentru punerea în aplicare, în mod riguros, a agendei de reforme. Acestea sunt premisele de bază ale ancorării solide a statului vecin în parcursul său european. Aşteptăm, ca şi partenerii noştri europeni, formarea cât mai rapidă a unui nou Guvern la Chişinău, care să fie în măsură să continue aprofundarea reformelor în spirit european. În privinţa Ucrainei, sunt importante implementarea Acordurilor de la Minsk şi pregătirea aplicării provizorii a DCFTA, începând cu 1 ianuarie 2016, alături de o acţiune solidară şi coerentă a UE raportat la Ucraina.


Doamnelor şi domnilor,

Mizele agendei actuale sunt foarte mari. Ne dorim o Uniune puternică şi capabilă să facă faţă, cu succes, multiplelor provocări în plan internaţional. Una dintre acestea este legată de securitatea energetică.

Sprijinim atenţia acordată de Preşedinţie dezvoltării sistemului de guvernanţă aferent Uniunii Energetice. Este important ca acesta să fie suficient de flexibil pentru statele membre, să existe posibilitatea ca acestea să îşi stabilească singure mix-ul energetic. În acelaşi timp, sprijinim demersurile de finalizare a pieţei interne în domeniu şi considerăm că un accent deosebit trebuie să revină asigurării securităţii energetice.

De asemenea, nu trebuie să neglijăm rolul pozitiv al politicii de extindere, care a contribuit nemijlocit la succesul durabil şi credibilitatea proiectului european. Rămânem ferm convinşi că menţinerea unei perspective pozitive pentru ţările candidate şi aspirante la aderarea la UE, în baza respectării condiţionalităţilor aferente, va sprijini, în continuare, procesele de reformă din aceste ţări.

Nu în ultimul rând, cooperarea regională contribuie nemijlocit la creşterea securităţii şi stabilităţii europene. România exercită, începând cu 1 iulie 2015, pentru o perioadă de 6 luni, Preşedinţia-în-Exerciţiu (PiE) a Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN/BSEC). România va promova implementarea Agendei Economice pentru un Parteneriat Întărit în OCEMN, creşterea potenţialului organizaţiei de stimulare a dezvoltării economice a statelor membre, cu accent asupra domeniilor transport, mediu, energie, dar şi consolidării cooperării în domeniul afacerilor interne, în special pentru combaterea crimei organizate. Dorim dinamizarea interacţiunii dintre UE şi OCEMN, prin desfăşurarea de proiecte în zone comune de interes, stimularea participării UE în activităţile OCEMN şi revigorarea  Sinergiei Mării Negre, o iniţiativă importantă a UE  în actualul context regional.

* * *

Avem o agendă europeană complexă şi ambiţioasă pentru următoarele şase luni. Suntem încrezători că Preşedinţia luxemburgheză va coordona în mod eficient eforturile noastre pentru avansarea priorităţilor asumate şi pentru dezvoltarea, în continuare, a proiectului nostru comun european.

Vă urez mult succes şi vă asigur de întregul sprijin al Românie!