Discursuri

SMART DIASPORA 2020+

Vorbitor: 
Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe
Data: 
15.09.2015
Locaţia: 
Bucureşti, Palatul Cotroceni

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi participanţi,

Dragi prieteni,

Sunt bucuros să particip la acest nou eveniment de marcă al tinerilor noştri colaboratori, de la Liga Studenţilor Români din Străinătate și de la Fundaţia CAESAR, pentru promovarea unui proiect esențial precum strategia SMART DIASPORA 2020+.

Am realizat, încă de când am primit invitaţia – pentru care vă mulţumesc - că acest eveniment va reprezenta și un bilanţ de etapă pentru CAESAR și LSRS, dar şi un prilej de dezbatere a modalităților de dezvoltare a proiectelor existente și de prezentare a noilor iniţiative din partea celor mai active, pot spune, organizaţii de tineri români cu filiale în străinătate.

Ne-am întâlnit de mai multe ori în decursul unui interval de timp relativ scurt, iar schimbul de idei, observaţii şi proiecte a dobândit, din februarie 2015, şi un cadru formal de acţiune, prin semnarea Protocolului de colaborare dintre Ministerul Afacerilor Externe şi Liga Studenţilor Români din Străinătate, respectiv cu Fundaţia CAESAR.

A fost o concretizare a propunerii pe care am prezentat-o la Gala Studenţilor Români din Străinătate de la începutul anului.

Premisa de la care am plecat, atunci când am propus semnarea acelui Protocol, a fost aceea că promovarea obiectivelor României, inclusiv a celor de politică externă, trebuie să se sprijine mult mai mult pe contribuţia adusă de tinerii de valoare aflați, sperăm, temporar în afara României şi pe performanţele acestora - mai ales în domenii ca educaţia, cercetarea, inovarea, cultura, ştiinţa.

În al doilea rând a fost vorba de încercarea de a pune în valoare, în activitatea noastră diplomatică, potenţialul și energia tinerilor români de prestigiu din străinătate. Vizăm, de asemenea, atragerea lor spre o carieră diplomatică – dacă o doresc - și implicarea lor în proiecte comune, într-un efort în care s-au angajat și alte instituţii. Reiterez deschiderea și angajamentul nostru de fructificare, prin misiunile noastre diplomatice, a experienţei și contactelor deja stabilite de filialele Ligii, în ţările unde activează. De asemenea, prin Protocolul semnat de noi, reprezentanții Ligii sunt încurajați și sprijiniți să efectueze stagii de practică la Ambasadele României și în  Centrala MAE. 

Este o preocupare permanentă pentru noi să avem o colaborare reală și eficientă între filialele LSRS şi misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din ţările de reşedinţă.

Stimaţi invitaţi,

Constatăm, în această perioadă, evoluţii complexe ale contextului de securitate, acutizarea unor teme geopolitice majore, care reprezintă nu numai o provocare, dar şi asumarea unor noi responsabilităţi pentru întreaga comunitate diplomatică – şi, în general, pentru toate forţele care compun societatea românească. De aceea, tema ediţiei recent încheiate a Reuniunii Diplomaţiei Române s-a referit la România şi provocările de securitate la limitele spaţiului european şi euro-atlantic. Riscuri, oportunităţi şi acţiune diplomatică.  Obţinerea de rezultate în acest context complex obligă diplomaţia română – inclusiv din perspectiva pregătirilor pentru Preşedinţia Consiliului UE din semestrul al doilea din anul 2019 – la o atitudine flexibilă, dinamică și proactivă, dar și la o acţiune unitară, solidară şi o punere în valoare autentică a valorilor şi principiilor europene și euro-atlantice. Aşa cum am transmis şi şefilor de misiuni şi oficii consulare, efortul diplomaţiei române trebuie să se centreze pe găsirea şi aplicarea de soluţii inovatoare și concrete pentru provocările la adresa proiectului european şi euroatlantic. Nu vom reuşi acest lucru decât prin coagularea tuturor factorilor relevanţi, cu expertiză şi iniţiativă, printre care vă număraţi.

Am explicat în intervenţia mea de la începutul Reuniunii Diplomației folosirea termenul de limită în titulatura acestei ediţii, precum şi sensurile actuale pe care le acord conceptului de “limes”. Menţionam că este pentru prima oară în istoria noastră, de „graniţă”, când ne aflăm în interiorul comunităţii de valori căreia întotdeauna i-am aparţinut cultural şi axiologic. Iar acest concept reflectă în primul rând o realitate geopolitică: România se află la frontiera externă a UE şi a NATO în regiunea strategică extinsă a Mării Negre, o regiune cu multiple provocări, unde avem interese strategice incontestabile – de securitate, economice și inter-umane.

Le spuneam ambasadorilor români şi o spun din nou aici: avem datoria şi responsabilitatea, pentru noi, ca ţară, şi pentru comunitatea de valori din care facem parte, să folosim această vocaţie a țării noastre de „punte” pentru a proiecta stabilitate, democraţie, prosperitate.

Dumneavoastră, ca reprezentanţi ai elitei tinerilor români de peste hotare, sunteţi parte integrantă a obiectivelor, eforturilor, valorilor, dar şi a responsabilităţilor acestei comunităţi la care mă refer. Însuşi contextul complicat al acestor zile ne arată că suntem datori ca împreună să asigurăm şi să generăm prin eforturi comune stabilitate socială și  securitate.

Or, această realitate demonstrează mai mult ca oricând actualitatea a ceea ce afirmam încă de la începutul colaborării noastre, anume necesitatea activării resursei strategice pe care o reprezintă tinerii, implicarea lor în procesul de dezvoltare a României, prin valorificarea expertizei dobândite în străinătate, prin idei, soluţii şi acţiuni cât mai concrete.

Am avut ocazia, cu prilejul marcării a 135 de ani de relaţii diplomatice dintre România şi S.U.A. printr-o expoziţie deosebită organizată împreună cu Ambasada S.U.A. la Bucureşti şi cu Biblioteca Naţională a României, să evoc rolul elitei intelectualităţii interbelice în modernizarea României, în afirmarea valorilor româneşti peste hotare. Am dat atunci o serie de exemple de personalităţi de origine română care şi-au desăvârşit studiile, şi-au desfăşurat activitatea în Statele Unite sau şi-au legat creaţia de mediul cultural, academic, ştiinţific, artistic american, contribuind semnificativ la dezvoltarea colaborării în domeniile de specializare.

Tinerii care studiază și se formează acum peste hotare pot avea și trebuie să aibă şi astăzi același rol. Sunt mulţi  cercetători, profesori, oameni de ştiinţă sau artiști de origine română care, în ultimele decenii, contribuie semnificativ la evoluţiile din domeniile în care sunt activi, de la lingvistică, ştiinţe sociale, artă la medicină, cibernetică sau astronomie. Trebuie însă să învățăm să promovăm aceste valori și acasă, în țară, să le creăm acel mediu propice în care să se afirme și să își aducă contribuția la dezvoltarea României.

Prin mandatul său, Ministerul Afacerilor Externe susţine şi promovează oportunităţile de dezvoltare pentru tineri, inclusiv ca ofertă de studii şi de carieră în străinătate, în domenii în care expertiza românească este recunoscută, dar şi în domeniile de inovare. Dar noi sperăm, totuși, că la un moment dat, tinerii instruiți și formați peste hotare vor reveni acasă.

S-au făcut paşi importanţi: marile infrastructuri de cercetare localizate în ţară, începerea experimentelor de frontieră în cadrul proiectului Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), recenta admitere a României ca membru deplin al CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară) sunt argumente consistente pentru integrarea cercetării româneşti în fluxul activ al cercetării mondiale, pentru proiecte de colaborare în domenii de vârf ale inovaţiei şi tehnologiei, dar mai ales pentru promovarea României ca destinaţie de carieră.

Doamnelor şi domnilor,

Cred că este momentul să trecem la proiecte de lungă durată, de construcţie. În 2018, când românii de pretutindeni vor aniversa un centenar cu o istorică încărcătură simbolică, – Centenarul Marii Uniri şi al formării României moderne, diplomaţia română se va alătura acestui context. În anul următor, 2019, vom avea ca prioritate exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, un obiectiv major de etapă pentru politica externă a României, pentru diplomaţia română şi pentru al cărui succes va trebui să mobilizăm toate resursele intelectuale pe care le avem la dispoziţie. Sunt convins că şi dumneavoastră ați putea contribui la acest efort.

În acest context, invit reprezentanţii Ligii şi ai Fundaţiei CEASAR să avem pentru început, pe tema implicării în aceste proiecte de construcţie ale diplomaţiei române, o dezbatere în cadrul recentei platforme de dialog pe care am iniţiat-o sub genericul Dialoguri@MAE.

În final, doresc să reiterez, cu deplină convingere, disponibilitatea ministerului pe care îl conduc, de a participa cu iniţiative şi proiecte concrete la sprijinirea şi afirmarea tinerilor români aflaţi peste hotare, precum şi de a se alătura demersurilor de construire a acelui mediu instituţional şi privat reformat, modern, eficient, dinamic, care să reprezinte pentru aceştia cel mai puternic argument pentru revenirea acasă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.