Discursuri

Discursul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la cea de-a cincea ediţie a platformei de dezbateri “Dialoguri@MAE”

Vorbitor: 
Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe
Data: 
18.09.2015
Eveniment: 
Dialoguri@MAE: „Contribuţia României la consolidarea formatelor de cooperare la Marea Neagră – oportunităţi şi provocări. Preşedinţia în Exerciţiu a României la OCEMN”
Locaţia: 
Bucureşti, sediul MAE

 

Doamnelor şi domnilor,

Stimate domnule ambasador Christides,

Domnule profesor Dungaciu,

Sunt deosebit de încântat să ne revedem din nou în acest format, la cea de-a cincea întâlnire a Dialogurilor la MAE, pe care le-am iniţiat pentru că am considerat că este important ca interacţiunea constructivă şi directă cu societatea civilă, cu mediul academic, cu specialişti şi toţi cei interesaţi de dezbaterile privind politica externă a României şi de relaţii internaţionale să se constituie într-o veritabilă platformă de dialog, care nu este doar o formă de comunicare publică a Ministerului, dar în acelaşi timp și un instrument de feedback foarte util pentru diplomaţi.

Mă bucur că avem ocazia să îl avem astăzi alături de noi pe Secretar general al Secretariatului Internaţional al Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră, care vorbi imediat după mine despre priorităţile pe care le avem în cadrul Organizaţiei, pentru că orice discuţie despre cooperarea la Marea Neagră este o temă deosebit de complexă care pleacă de la realitatea palpabilă, cel puţin pentru România, că este nevoie de colaborarea regională în regiunea Mării Negre. Avem nevoie de dezvoltarea unor relaţii economice reciproc avantajoase, avem nevoie de ridicarea nivelului de trai al cetăţenilor din această regiune şi mai mult decât orice avem nevoie de consolidarea stabilităţii şi păcii în regiunea Mării Negre. Este o zonă de importanţă strategică, dată de resursele naturale, mai ales cele energetice, dar şi de resursele umane de care această zonă dispune. Spunea un mare istoric român, Gheorghe I. Brătianu, într-un fascinant volum despre Marea Neagră că aceasta este o „mare aproape închisă, care nu comunică cu Mediterana decât prin îngusta ieşire a strâmtorilor; cu toate acestea, datorită marilor fluvii care se varsă în ea din adâncurile stepei sau din masivele Europei Centrale, datorită reţelei multiple a drumurilor continentale ce ajung în porturile ei, ea merită, tot atât de mult ca şi alte mări mai deschise curenţilor din larg, numele de „placă turnantă” a marelui trafic şi a schimburilor internaţionale. Acest caracter de zonă de tranziţie şi de răscruce între Europa şi Asia îl imprimă popoarelor şi statelor stabilite pe litoralul ei”.

Aceste evaluări rămân deosebit de actuale şi astăzi. Degradarea mediului de securitate global şi regional, creşterea complexităţii factorilor care determină conflictele, toate acestea determină o impredictibilitate crescută a sistemului de relaţii internaţionale, realitate care este aplicabilă şi regiunii Mării Negre.

Constatăm în prezent, mai mult ca oricând, că utilizarea hibridă a ameninţărilor clasice dar şi acelor asimetrice face aproape imposibilă contracararea de către un singur stat, în mod solitar, a întregii game de provocări cu care se confruntă. Pericolul ca dezordinea să devină starea de fapt a sistemului internaţional – adică o nouă „normalitate” pe care nu trebuie însă să o acceptăm – poate fi diminuat, în principal, prin cooperarea internaţională. În vederea eliminării cauzelor ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii în sens larg, diplomaţia română şi-a propus ca obiectiv fundamental, alături alţi actori relevanţi, să identifice corect factorii determinanţi ai crizelor şi relaţiile dintre aceştia, dar şi să găsească răspunsuri. Răspunsurile la aceste ameninţări implică niveluri decizionale diferite şi solicită abordări multidisciplinare.

Problema principală cu care se confruntă Regiunea Mării Negre este fractura geopolitică dintre diverşii actori regionali, generată de antinomiile existente, în principal, în domeniile politico-militar, economic şi energetic şi care se reflectă în interesele contrare ale statelor riverane. Pe de altă parte, comportamentul şi disponibilitatea de cooperare a statelor din regiune este modelată, în principal, de percepţia asupra propriei securităţi şi a celei regionale, cât şi de interpretarea diferită a istoriei, inclusiv a istoriei recente. Regiunea Mării Negre a fost mereu, de-a lungul mileniilor, dar şi în istoria noastră recentă, la confluenţa intereselor geostrategice divergente ale Estului şi Vestului şi ale influenţelor Sudului, confluenţă care ne-a modelat istoria. Spuneam recent la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, că avem o vocaţie de ţară-graniţă, de limes, în această regiune la frontiera externă a UE şi a NATO. Trebuie să folosim această vocaţie de „limes-punte” pentru a proiecta stabilitate, democraţie şi prosperitate în regiune.

Cred că reuniunea noastră de astăzi poate contribui la procesul de reflecţie referitor la găsirea instrumentelor, platformelor de cooperare care pot contribui efectiv la ameliorarea securităţii regionale, la transformarea regiunii strategice a Mării Negre într-o regiune mai predictibilă, într-o regiune care să fie atractivă pentru investiţii pentru proiecte de infrastructură.

Întrebarea care se pune este: Unde intervine în această ecuaţie geopolitică OCEMN? Organizaţia este o platformă de întâlniri relativ frecvente între Statele Membre, la diverse niveluri, pe probleme de cooperare economică, ceea ce conturează un sistem de a lucra împreună, există potenţial de a conveni acţiuni comune, ceea ce este esenţial pentru a face progrese în realizarea obiectivelor care au fost stabilite prin Carta Organizaţiei pe care atunci când eram mai tânăr am avut prilejul să o negociez din partea României, în general pentru a întări pacea în regiunea Mării Negre.

Este platformă care aduce în jurul aceleiaşi mese 12 state din regiune, extrem de diverse ca suprafaţă şi mărime a populaţiei, ca nivel de dezvoltare, ca interese economice şi, în acelaşi timp, cu o mare varietate de probleme ele însele şi între ele.

Filozofia Organizaţiei este că, prin dezvoltarea cooperării economice şi participarea la proiecte economice, se creează interese reciproce comune care, la un moment dat vor fi suficient de puternice pentru a crea încrederea necesară şi pentru a reglementa pe căi paşnice diferendele dintre ele, chiar dacă unele dintre aceste confruntări dintre ele au generat chiar şi conflicte armate.

În mod concret, revenind la provocările actuale şi având în vedere anexarea ilegală a Crimeii, existenţa unor conflicte deschise în jurul Mării Negre şi în Vecinătatea Sudică a UE, este necesară mobilizarea tuturor forţelor pentru prevenirea transformării conflictului din Ucraina într-un alt, al cincilea, conflict îngheţat în regiune sau degenerarea într-un conflict armat regional. Aceasta este o preocupare constantă a diplomaţiei române încă de la momentul apariţiei acestei crize.

Prin contribuţia sa specifică în domeniul economic, Organizaţia poate avea rolul de a normaliza situaţia regională. Sub egida sa, este necesară o articulare mai bună a cooperării economice inter-guvernamentale în mod efectiv, realizând atmosfera necesară pentru ca statele participante să îşi reglementeze problemele pe căi politice, în conformitate cu principiile dreptului internaţional.

De asemenea, trebuie să ţinem cont de faptul că Marea Neagră îşi menţine rolul cheie în asigurarea securităţii energetice a statelor riverane şi chiar a întregii UE, în special în ce priveşte transportul de gaze naturale, unde se succed sau sunt concomitent propuse foarte multe proiecte vizând conectarea pieţei europene. Aglomerarea de proiecte în regiune reflectă de fapt atractivitatea economică a Mării Negre şi importanţa sa geopolitică: fie că vorbim de transportul gazelor naturale, despre interconectarea regională a reţelelor energetice, despre trasarea unor rute noi de aprovizionare cu energie. Resursele energetice din platoul continental al Mării Negre, la rândul lor, aduc avantaje incontestabile cadrului energetic regional, în termeni de predictibilitate, de siguranţă, de costuri mai reduse, de sprijinirea accesării acestor resurse cu prioritate.

În cadrul mai larg al asigurării securităţii la Marea Neagră, România a fost şi este angajată ferm şi pentru consolidarea securităţii energetice a Republicii Moldova. În martie 2015 am consemnat un prim moment simbolic - primele livrări de gaze naturale peste Prut. Şi vom continua aceste eforturi de concretizare a proiectelor de conectare a Republicii Moldova la reţelele europene de transport al gazului şi electricităţii.

De asemenea, trebuie făcută o menţiune aici şi la potenţialul Mării Negre pentru asigurarea transportului de mărfuri între Asia Centrală şi Europa Centrală şi de Est. Lucrăm împreună cu state din regiune, din Caucaz, din Asia Centrală pentru concretizarea unui coridor de transport al acestor mărfuri care să conecteze Marea Caspică şi Marea Neagră, utilizând potenţialul portului Constanţa şi al transportului peste Dunăre, conectând astfel potenţialul acesta al Mării Negre de potenţialul Strategiei pentru Regiunea Dunării.

Ca membru fondator al OCEMN, România s-a implicat intens în consolidarea cadrului de cooperare oferit de Organizaţie. Avem în prezent Preşedinţia-în-exerciţiu pentru acest semestru al anului 2015; este a 5-a preşedinţiei a României la OCEMN în decursul celor 23 de ani de existenţă ai procesului. Principala preocupare o reprezintă continuarea dezvoltării cooperării regionale în cadrul Organizaţiei. În conformitate cu ariile prioritare stabilite prin Agenda Economică pentru un Parteneriat Întărit în OCEMN – document strategic care este menit să ghideze activitatea Organizaţiei în următorii ani, adoptat în 2012 la Istanbul, ne-am propus să continuăm şi în cadrul acestei preşedinţii şi să dăm substanţă procesului de întărire a eficienţei Organizaţiei şi să venim cu propuneri şi contribuţii concrete în câteva domenii pe care le considerăm de interes major pentru toate Statele Membre.

Actualul mandat este bine exprimat prin motto-ul pe care l-am ales: Building Stability, Enhancing Connectivity. Este un moto care reflectă angajamentul ferm al României faţă de Organizaţie, cu două repere principale: Building Stability - înseamnă contribuţia la consolidarea respectării principiilor şi angajamentelor fundamentale pe care Statele Membre şi le-au asumat prin Carta OCEMN şi prin Declaraţia de la Bosfor – mă refer aici la prevederile care sunt legate intrinsec de colaborarea între Statele Membre pentru asigurarea stabilităţii, păcii şi dezvoltării, cu trimitere directă la respectarea principiilor dreptului internaţional.

În al doilea rând, articularea cooperării în jurul conceptului de „conectivitate” este de natură să încadreze misiunea şi caracterul de cooperare economică al OCEMN cu abordările care au loc în spaţiul mai larg, direct învecinat regiunii noastre, şi care accentuează necesitatea cooperării sectoriale, mă refer la domenii ca transporturi, energie, protecţia mediului, cooperării în domeniul asistenţei pentru situaţii de urgenţă, dialogul cu societatea civilă, dar şi combaterea criminalităţii transfrontaliere şi a evaziunii fiscale.

Toate aceste elemente sperăm că îşi vor fixa repere precise şi termene concrete de realizare inclusiv în urma dezbaterii informale la nivelul miniştrilor afacerilor externe OCEMN pe care PiE RO o va organiza pe 29 septembrie 2015, în marja Adunării Generale ONU, la New York.

România este în momentul de faţă Ţara Coordonatoare pentru trei dintre cele 20 de Grupuri de Lucru ale Organizaţiei: Transporturi, Protecţia Mediului şi Combaterea Criminalităţii. Aceste Grupuri de Lucru sunt organisme specializate în care experţii din Statele Membre discută şi elaborează propuneri privind colaborarea în plan concret şi în ce priveşte proiectele de cooperare pe care le au de întreprins. România deţine, din 2014, preşedinţia Grupului de Lucru Ad-Hoc pentru Dezvoltarea Reţelei Maritime a OCEMN – unul dintre cele două proiecte majore ale OCEMN în domeniul transporturilor –, iar de la 1 mai 2015 România găzduieşte la Constanţa Secretariatul Tehnic Comun al acestui Proiect, pentru doi ani.

Într-o scrisoare recentă, domnul Secretar General Christides a propus folosirea Grupului de Lucru pe Combaterea Criminalităţii şi pentru discutarea problemei refugiaţilor. Adică concret - ce se poate face pentru ca statele membre să îşi consolideze cooperarea printr-un schimb de informaţii mai eficient în ceea ce priveşte reţelele de trafic ilicit de persoane, care exploatează, de multe ori cu final tragic, situaţia acestor persoane.

Dincolo de această problemă stringentă, avem mare nevoie în OCEMN să reclădim încrederea reciprocă aşa încât să putem demara proiecte şi acţiuni de cooperare care de servească dezvoltării durabile a statelor noastre. Domnul Secretar general Christides ne va spune mai multe despre stadiul în care se află acest proces de eficientizare a Organizaţiei, dar mai ales despre perspectivele lui.

 

Stimaţi colegi,

urmărim să potenţăm atenţia europeană asupra regiunii. Dorim să avem o contribuţie concretă la întărirea relaţionării între OCEMN şi UE.

În acest scop, încurajăm o abordare complementară, luând în considerare toate platformele relevante care, într-un fel sau altul, sunt legate de regiunea Mării Negre. În acest sens, dorim armonizarea politicilor şi proiectelor din cadrul Sinergiei Mării Negre cu cele din Parteneriatul Estic, Strategia UE pentru Regiunea Dunării, Strategia de Securitate Maritimă şi Strategia UE pentru Asia Centrală, Politica Maritimă Integrată a UE, Instrumentul de Asistenţă de Preaderare, amplificând astfel capacităţile UE de actor relevant în raport cu vecinii şi cu vecinii vecinilor săi.

Amintind despre Sinergia Mării Negre, care este o platformă importantă de intensificare a dialogului regional. Ea cuprinde proiecte concrete în domenii precum mediu, transport, energie, turism, relaţia cu societatea civilă şi organizaţiile neguvernamentale pentru promovarea democraţiei şi drepturilor omului. În vederea revitalizării acestei iniţiative, în acest an România împreună cu Germania şi Bulgaria, au avut o iniţiativă de a revizui Sinergia Mării Negre. Este, dacă vreţi, o formă de concretizare în regiunea Mării Negre a conceptului de Security Trusts – pe care l-am propus în cadrul eforturilor de revizuire a Politicii Europene de Vecinătate şi pe care l-am prezentat chiar într-o altă sesiune a Dialogurilor. Spuneam atunci că aceste Security Trusts sunt platforme de dialog permanent sau ad-hoc pe teme de securitate în sens larg, structuri care sunt dedicate statelor partenere cu scopul redobândirea încrederii şi stimulării cooperării cu statele vecine sau „vecinii vecinilor”, dar şi prin implicarea altor actori mai mari interesaţi în stabilitatea regiunilor în cauză. Construind încredere, stimulând dialogul, vom putea contribui la înțelegerea pozițiilor dverselor state din regiune și astfel la  soluţionarea conflictelor din vecinătăţile UE. Noi a propus trei astfel de platforme: pentru regiunea Mării Negre şi Caucaz; zona Golfului şi a Orientului Mijlociu; şi Africa Sub-sahariană.

Sinergia Mării Negre mai oferă, însă, avantajul deschiderii spre ansamblul riveranilor la Marea Neagră şi include şi state membre UE, şi state candidate, şi state membre ale Parteneriatului Estic, dar şi „vecini ai vecinilor”, exact aşa cum propune conceptul Security Trusts. În complementaritate cu acest concept şi chiar reprezentând o manifestare a conceptului de Security Trusts la Marea Neagră, Sinergia poate să contribuie şi la dezvoltarea şi creşterea eficienţei cooperării în regiunea Mării Negre şi între aceasta şi UE. În continuarea acestei complementarităţi, la începutul lunii septembrie România şi Polonia au propus crearea unui grup de lucru pentru eficientizarea Parteneriatului Estic.

De asemenea, includerea Politicii Maritime Integrate în domeniile principale de cooperare în regiunea Mării Negre reprezintă o oportunitate de dezvoltare de către statele riverane a unei agende maritime comune, cu sprijinul Comisiei Europene. Este o această agendă care ar putea să includă, conform modelului utilizat cu folos de multe state membre UE, aspecte legate de aşa numita „creşterea albastră”, planificarea spaţială maritimă, supravegherea maritimă, cunoaşterea mediului marin. „Economia albastră” poate  contribui decisiv la creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă în domenii precum ca gestionarea pescuitului, turismul costier şi maritim, protecţia mediului marin, siguranţa navigaţiei, energia obţinută în largul mării, securitatea transporturilor etc. Prin cooperare la nivel regional în aceste domenii se pot obţine beneficii şi mai consistente în aceste domenii pentru comunităţile costiere.

Pornind de la premisa (testată şi la Marea Baltică, dar şi în regiunea Adriatică-Ionică şi în Mediterana) că o abordare integrată a afacerilor maritime poate să contribuie la creşterea competitivităţii, la atragerea de noi investiţii, România susţine în continuare elaborarea unei strategii maritime a UE pentru Marea Neagră.

Succesul interacţiunii cu UE depinde de cooperarea directă OCEMN cu Comisia Europene. În relaţia OCEMN-UE este nevoie ca fondul să prevaleze asupra formei, în ce priveşte planificarea eficientă a costurilor, pe baza unor estimări financiare realiste.

La finele acestui an, după mandatul României, Preşedinţia OCEMN va fi preluată de Federaţia Rusă. Este un moment important, atât în plan simbolic, cât şi practic, Organizaţia putând câştiga din continuitatea interacţiunii cu UE, pe care o vom asigura în linie cu PiE OCEMN anterioare. Fără îndoială, Federaţia Rusă este un actor regional major. Există interese concrete ale UE şi F. Ruse subsumate cooperării din cadrul OCEMN, iar pentru corelarea lor avem nevoie de utilizarea tuturor oportunităţilor. Mă refer aici la o abordare trans-tematică, de natură să îmbine elemente din Agenda Economică a OCEMN cu contribuţiile concrete pe care serviciile specializate ale Comisiei le pot aduce în cadrul Organizaţiei.

Vom continua să susţinem cu perseverenţă această linie de acţiune, pentru că România va activa în continuare ca parte a Troicii OCEMN, alături de Federaţia Rusă şi de Serbia.

Văd viitorul Organizaţiei modelat de două imperative, care se potenţează reciproc: pe de o parte respectul pentru documentele fondatoare ale Organizaţiei, care este o condiţie sine qua non a cooperării, pe de altă parte atenţia acordată de membrii săi, barometrul firesc al valorii unui astfel de instrument.

Un element cheie al cooperării este evident reprezentat de relaţiile de bună vecinătate. OCEMN nu se poate dezvolta pe deplin făcând abstracţie de dialogul care ste absolut necesar la nivel politic. Organizaţia în sine are un rol foarte important de jucat în încurajarea culturii dialogului, întrucât a fost printre primele iniţiative de cooperare regională lansate în această zona, iar PiE română urmăreşte să-şi aducă o contribuţie directă în acest sens.

Dialogul este fundamental în rezolvarea tuturor problemelor, indiferent cât de adânc înrădăcinate ar fi acestea. În materializarea acestei propuneri vom urmări cu stricteţe documentele legale şi statutare ale Organizaţiei pentru că până la urmă obiectivul nostru şi al tuturor este acela de a îmbunătăţi dialogul şi climatul de cooperare în Organizaţie şi în regiune.

În 2017, OCEMN va aniversa 25 de ani de la momentul iniţial. România consideră potrivit să propună celorlalţi 11 membri ai Organizaţiei lansarea unei dezbateri privind viitorul cooperării în acest format. Cei 25 de ani pe care îi vom aniversa în 2017 trebuie să depăşească caracterul festiv, să evalueze realist ceea ce am reuşit să facem împreună timp de 25 de ani. Este momentul că încă din mandatul românesc să începem să reflectăm, împreună cu toate Statele Membre ce putem face pentru ca organizaţia să fie mai eficientă, ce putem face pentru ca obiective strategice ale Organizaţiei să se realizeze.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă urez o dezbatere activă !