Conferinţe, declaraţii, briefinguri

Declaraţie de presă după un an de mandat la conducerea diplomaţiei române

Vorbitor: 
Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe
Data: 
17.11.2015
Locaţia: 
Bucureşti, sediul MAE


Vă mulţumesc pentru prezenţa dumneavoastră astăzi aici. Aşa cum există un început de mandat, la fel există, în mod firesc, şi un final al acestuia. Vă rog să îmi scuzaţi emoţiile, dar este prima oară când îmi termin un mandat de ministru al afacerilor externe. Aş vrea să vă prezint succint realizările Ministerului Afacerilor Externe din acest an, de fapt de când am preluat mandatul de ministru al afacerilor externe, în noiembrie 2014.

Şi aş dori să vă spun, mai întâi, că fiecare zi pe care am petrecut-o lucrând în Ministerul Afacerilor Externe în ultimii 19 ani, ca diplomat de carieră – iar în ultimul an ca ministru al afacerilor externe – a fost un prilej de responsabilitate suplimentară, de preocupare şi de muncă asiduă pentru politica externă a României. Am încercat să folosesc fiecare zi, oră, minut pentru a lucra cât mai eficient, împreună cu colegii mei – şi pot să vă spun că nu a existat week-end pe care să nu îl petrec la lucru.

Dar nimeni nu poate să obţină succese în mod individual – nici conducerea ministerului, nici ţara în ansamblul său. Este un efort de Echipă – şi vreau să le mulţumesc colegilor mei diplomaţi, consuli şi personal de specialitate care au lucrat alături de mine în această Echipă.

Am încercat să îmi fac cum am ştiut mai bine datoria, şi sper că ceea ce am făcut împreună pentru diplomaţie şi pentru interesele României a adus rezultate concrete şi palpabile, în timp ce alte proiecte la care am lucrat, aflate în „construcţie” în acest moment, îşi vor produce rezultatele în viitor.

Viziunea mea este cunoscută şi o aplic în fiecare lucru pe care îl fac – am aplicat-o în fiecare clipă pe care am petrecut-o ca şef al diplomaţiei române: politica externă este, în primul rând, un efort de construcţie, cu migală, viziune şi efort constant, de zi cu zi.  Rezultatele durabile, în termeni de politică externă, nu pot veni imediat, ci reclamă o abordare atentă, concept cu concept, demers cu demers. Diplomaţia cere eforturi de luni şi uneori ani în urmărirea concretizării unui proiect sau unui plan de anvergură, care odată dus la bun capăt aduce beneficii durabile pentru ţară. Sper că aceste eforturi să fie continuate de colegii mei.

Vreau de la început să urez succes noului ministru – este un diplomat de carieră de prestigiu, cu o vastă experienţă în diplomaţie, pe care îl respect şi cu care am lucrat mult de-a lungul timpului. Am avut o cooperare excelentă cu domnia sa în calitate de consilier prezidenţial pentru politică externă şi îl asigur şi în continuare de întregul meu sprijin, dacă va fi necesar.

CE AM FĂCUT?

Exercitarea mandatului de ministru al afacerilor externe în acest an de activitate a vizat realizarea concretă a interesului naţional al României, ridicarea şi consolidarea profilului internaţional al ţării şi materializarea cât se poate de eficientă a obiectivului de asigurare a securităţii statului român, în sens larg – nu doar militar, dar şi economic, energetic, social, cultural.

În 2015, diplomaţia română a avut rolul nu numai de a reacţiona, ci de a fi proactivă şi dinamică, astfel încât să protejeze mai bine interesele României. Am lucrat la construirea unei centuri de securitate în jurul nostru, care să contracareze şi să înlocuiască centura de instabilitate existentă. Pentru că, aşa cum arătam la începutul mandatului, dar şi în discursul pe care l-am ţinut cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, în jurul celor două organizaţii din care facem parte s-a creat un veritabil coridor de instabilitate, cu multe puncte fierbinţi (de la agresiunea Federaţiei Ruse în Ucraina şi modificarea echilibrului de securitate în regiunea Mării Negre prin ocuparea ilegală şi militarizarea Crimeei, în Est, până la ascensiunea fenomenului terorist, provocarea în creştere a migraţiei ilegale, crizele diverse şi instabilitatea statală, în Sud). Arătam, cu acel prilej, în septembrie, că România – aflată la graniţa răsăriteană a UE şi NATO şi la punctul de inflexiune cu vecinătatea lor sudică, prin regiunea extinsă a Mării Negre, – are datoria şi responsabilitatea de a ajuta substanţial la efortul de a proiecta stabilitate, democraţie şi prosperitate. Arătam că avem o veritabilă şi excepţională vocaţie de „punte” către această vecinătate, pe care trebuie să o folosim, această datorie şi responsabilitate fiind nu doar pentru noi, ca stat, dar şi pentru comunitatea de valori din care facem parte.

Toate eforturile diplomatice din acest an s-au constituit, prin urmare, într-o „reţea” de iniţiative şi propuneri convergente – pentru a face România mai sigură, într-o perioadă complexă, într-un mediu internaţional complicat, mai ales în vecinătatea noastră.

Printre cele mai importante iniţiative ale României au fost cele legate de: revizuirea Strategiei de Securitate a UE şi respectiv a Politicii Europene de Vecinătate (PEV). Pentru primul instrument România a venit cu propuneri concrete privind concentrarea echilibrată asupra vecinătăţilor estică şi sudică ale UE; angajarea mai eficientă în misiunile Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC); o mai bună coordonare UE-NATO şi concentrarea pe aspectele ţinând de securitatea energetică şi cibernetică.

Pentru al doilea instrument am propus, după cum ştiţi, printre altele, ideea creării unor platforme de dialog pe teme de securitate în sens larg, dedicate statelor partenere, pe care le-am denumit Security Trusts, ca formate gândite cu obiectivul reconstruirii încrederii şi stimulării cooperării cu statele vecine şi „vecinii vecinilor”, dar şi cu implicarea altor actori interesaţi în stabilitatea regiunilor în cauză. Prin urmare,  formate multidimensionale de discuţie între actorii amintiţi, pentru creşterea înţelegerii reciproce, stimularea dialogului, care să ducă la construirea încrederii şi, ca efect, la soluţionarea crizelor. Mă bucur să vă informez că – din informaţiile preliminare existente – Comunicarea de mâine, 18 noiembrie, a Comisiei şi SEAE privind revizuirea Politicii Europene de Vecinătate reţine în mare parte acest concept sub forma unor formule-cadru de dialog cu vecinii vecinilor, marii donatori şi instituţiile financiare internationale (ele vor purta o denumire specifică, dar nu o voi devoala înainte de prezentarea oficială de mâine); de asemenea, PEV revizuită va include şi o dimensiune de securitate în sens larg, aşa cum am propus noi prin Security Trusts. În esenţă, elementele de fond ale propunerii noastre se pare că vor fi incluse în viitoarea PEV revizuită – sper să se regăsească în varianta finală a Comunicării – ceea ce înseamnă că aportul nostru conceptual a fost apreciat şi pus în valoare.

Ca dimensiune importantă a PEV, am pledat cu prilejul Summit-ului de la Riga din mai pentru un Parteneriat Estic revizuit şi mai vizionar. Ca urmare, am propus în septembrie, alături de omologul din Polonia, crearea unui grup de lucru la nivelul UE pentru eficientizarea şi injectarea cu viziune a instrumentului Parteneriatului Estic. Prima reuniune a acestui grup a avut loc vinerea trecută, 13 noiembrie, la Bruxelles, cu participarea României, Poloniei, Suediei, Slovaciei, Letoniei şi Olandei. Acest efort trebuie continuat.

Totodată, am propus, în acest an, într-o iniţiativă comună cu Germania şi Bulgaria, revizuirea Sinergiei Mării Negre – pe care ţara noastră doreşte să o revitalizeze, sinergia oferind avantajul deschiderii spre ansamblul riveranilor la Marea Neagră – state membre UE, state candidate, state membre PaE şi „vecini ai vecinilor”. Sinergia poate contribui la dezvoltarea şi creşterea eficienţei cooperării în regiunea Mării Negre şi între aceasta şi UE. Sper că acest proiect va fi concretizat în perioada următoare. De altfel, şi Sinergia va fi integrată în PEV revizuită, aşa cum veţi vedea în Comunicarea de mâine a Comisiei şi a SEAE.