Dosare de actualitate

Summit-ul NATO de la Varşovia (8-9 iulie 2016)

Emis de șefii de stat și de guvern participanți la întrunirea Consiliului Nord-Atlantic de la Varșovia, din 8-9 iulie 2016.

1. Noi, șefii de stat și de guvern ai țărilor membre ale Alianței Nord-Atlantice, ne-am întrunit la Varșovia într-un moment definitoriu pentru securitatea națiunilor și populațiilor noastre.  Suntem încântați să o avem alături de noi pe Muntenegru, care a fost invitată să devină cel de al 29-lea membru al Alianței noastre.

2. Misiunea esențială a NATO este neschimbată: să se asigure că Alianța rămâne o comunitate fără precedent bazată pe libertate, pace, securitate și valori comune, inclusiv libertatea individuală, drepturile omului, democrația și statul de drept.  Suntem uniți în angajamentul nostru față de Tratatul de la Washington, și față de scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite (ONU) precum și față de legătura transatlantică, care este vitală.  În scopul protejării și apărării securității noastre indivizibile și a valorilor comune, Alianța trebuie și va continua să îndeplinească în mod eficace toate cele trei sarcini fundamentale enunțate în conceptul strategic: apărarea colectivă, gestiunea crizei și cooperarea în securitate.  Aceste sarcini rămân complet relevante, sunt complementare și contribuie la protejarea libertății și securității tuturor aliaților. 

3. Ne exprimăm recunoștința profundă față de curajul arătat de toți bărbații și femeile din țările Aliate și partenere care au participat sau care participă în cadrul misiunilor și operațiunilor conduse de către NATO precum și în cadrul misiunilor și operațiunilor aliaților, care contribuie la securitatea Alianței.  Aducem omagiu tuturor celor care au fost răniți sau care au făcut sacrificiul suprem în timp ce serveau scopurile și valorile noastre comune.

 4. De la ultimul nostru summit din țara Galilor din 2014, am luat o serie de măsuri pentru consolidarea apărării noastre colective, pentru dezvoltarea capacităților noastre și pentru sporirea rezilienței noastre.  Ne-am angajat să punem la dispoziția forțelor noastre armate resurse suficiente și susținute.  Astăzi, în fața unui mediu de securitate tot mai divers, imprevizibil și exigent, am luat măsuri suplimentare pentru apărarea teritoriului nostru și protecția populațiilor noastre, pentru protejarea stabilității în afara granițelor noastre și pentru continuarea adaptării politice, militare și instituționale a Alianței noastre. 

5. La periferia NATO și dincolo de aceasta, se observă un arc de insecuritate și instabilitate.  Alianța se confruntă cu o serie de provocări și amenințări de securitate care provin atât din est, cât și din sud; din partea unor actori statali, dar și non-statali; din partea unor forțe militare, dar și din partea atacurilor teroriste, cibernetice sau hibride.  Acțiunile agresive ale Rusiei, inclusiv activitățile militare provocatoare de la periferia teritoriului NATO, precum și voința dovedită a acesteia de a-și atinge scopurile politice prin intermediul amenințărilor și prin folosirea forței, constituie o sursă de instabilitate regională, reprezintă o provocare fundamentală la adresa Alianței, au afectat securitatea euro-atlantică și amenință obiectivul nostru de lungă durată, aceea a unei Europe întregi, libere și pașnice.  Securitatea noastră este de asemenea profund afectată de situația de securitate din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, situație care s-a deteriorat semnificativ în întreaga regiune.  Actele de terorism, în special cele comise de către așa-numitul Stat Islamic din Irak și Levant (ISIL)/Da’esh, au atins un nivel de intensitate fără precedent, ajung în toate teritoriile Aliate și reprezintă la momentul de față o amenințare imediată și directă la adresa națiunilor noastre și a comunității internaționale.  Instabilitatea din Orientul Mijlociu și Africa de Nord contribuie de asemenea la criza refugiaților și a migranților.

6. Noul mediu de securitate, aflat continuă evoluție, necesită capacitatea de a face față provocărilor și amenințărilor de orice fel și din orice direcție.  Fondată pe solidaritate, coeziunea Alianței și indivizibilitatea securității noastre, NATO rămâne cadrul trans-atlantic pentru o apărare colectivă puternică și forumul esențial pentru consultări și decizii de securitate între aliați.  Cea mai mare responsabilitate a Alianței este aceea de a proteja și apăra teritoriul și populațiile noastre în fața atacurilor, conform Articolului 5 din Tratatul de la Washington.  Astfel, se reînnoiește accentul pus pe descurajare și apărarea colectivă.  În același timp, NATO trebuie să-și mențină capacitatea de a răspunde apelurilor din afara frontierelor sale, și să continue să se angajeze în mod activ în proiectarea stabilității și sporirea securității internaționale prin colaborarea cu partenerii și celelalte organizații internaționale.

7. Aliații se confruntă cu o gamă largă de amenințări teroriste care reprezintă o amenințare directă la adresa securității populațiilor noastre, și, într-o măsură mai extinsă, la adresa stabilității și prosperității internaționale.  În ultimele luni, ne-am confruntat cu atacuri teroriste cumplite care au avut loc pe solul și în orașele noastre.  În particular, ISIL/Da'esh reprezintă o amenințare gravă pentru regiunea extinsă a Orientului Apropiat și Africii de Nord, precum și pentru țările noastre.  Drept răspuns, toți aliații NATO și mulți dintre partenerii NATO contribuie la coaliția globală de luptă împotriva ISIL.  Mulțumită acestei acțiuni hotărâte, campania coaliției mondiale a făcut progrese considerabile, sprijinindu-se pe experiența noastră de lucru împreună și cu partenerii în cadrul operațiunilor, instruirilor și exercițiilor conduse de către NATO.  ISIL/Da'esh pierde teren, controlul rutelor de aprovizionare și al resurselor strategice, pierzându-și de asemenea liderii, luptătorii și adepții.  Pentru garantarea înfrângerii pe termen lung a ISIL/Da'esh, națiunile noastre rămân dedicate susținerii acestei dinamici și acțiunii coaliției globale.  În acest context, este important ca autoritățile irakiene să continue să promoveze politici pentru a asigura includerea la toate nivelurile de guvernare, inclusiv în cadrul forțelor de apărare și securitate.  Suntem de asemenea conștienți de faptul că o luptă eficace și durabilă împotriva ISIL/Da'esh în Siria va fi posibilă numai cu condiția existenței unui guvern legitim, și subliniem necesitatea unei tranziții politice imediate și veritabile în această țară.  Condamnăm atacurile barbare neîncetate comise de către ISIL/Da'esh împotriva tuturor populațiilor civile, în special vizarea sistematică și deliberată a unor întregi comunități religioase și etnice.  Condamnăm de asemenea cu cea mai mare fermitate actele violente și lașe comise de către ISIL/Da'esh pe teritoriul Aliat.  Dacă este amenințată securitatea oricărui Aliat, nu vom ezita să luăm toate măsurile necesare pentru a asigura apărarea noastră colectivă.  Având în vedere consecințele umanitare dramatice ale acestei crize precum și repercusiunile acesteia asupra stabilității și securității regionale, aliații oferă asistență umanitară și în materie de securitate în întreaga regiune.

8. Amenințarea globală a terorismului nu cunoaște frontiere, naționalități sau religie.  Vom continua să luptăm împotriva acestei amenințări în conformitate cu dreptul internațional și cu scopurile și principiile Cartei ONU, cu hotărâre și în solidaritate cu aliații și partenerii care au fost victime ale atacurilor teroriste.  Suntem pregăti să facem mai multe pentru a contracara această amenințare, inclusiv prin ajutarea partenerilor noștri să își asigure securitatea, să se apere împotriva terorismului și să își dezvolte rezistența în fața atacurilor.  În timp ce ne întărim cooperarea în scopul prevenirii atacurilor teroriste, al atenuării și al răspunsului eficace în fața acestora, inclusiv prin eforturile noastre de proiectare a stabilității, suntem în egală măsură conștienți de necesitatea de a aborda condițiile care favorizează răspândirea terorismului. 

9. De peste douăzeci de ani, NATO se străduiește să construiască un parteneriat cu Rusia, inclusiv prin intermediul Consiliului NATO-Rusia.  Activitățile și politicile recente ale Rusiei au redus stabilitatea și securitatea, au sporit imprevizibilitatea și au modificat mediul de securitate.  În timp ce NATO își onorează angajamentele internaționale, Rusia a încălcat valorile, principiile și angajamentele care stau la baza relației NATO-Rusia, așa cum sunt enunțate în Documentul Fundamental al Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic din 1997, în Actul Fondator NATO-Rusia din 1997 și în Declarația de la Roma din 2002, a înșelat încrederea care stă la baza cooperării noastre și a atacat principiile fundamentale ale arhitecturii de securitate globale și Euro-Atlantice.  Deciziile pe care le-am luat, inclusiv aici la summit-ul nostru, sunt pe deplin compatibile cu angajamentele noastre internaționale, prin urmare nu pot fi considerate de către nimeni ca fiind în contradicție cu Actul Fondator NATO-Rusia.

10. Acțiunile și politicile destabilizatoare ale Rusiei includ: anexarea ilegală și nelegitimă a Crimeii, pe care nu o recunoaștem și nu o vom recunoaște și la adresa căreia facem apel la Rusia să o revoce; violarea prin forță a frontierelor statelor suverane; destabilizarea deliberată a Ucrainei de Est; exerciții inopinate pe scară largă contrare spiritului Documentului de la Viena, precum și acțiuni militare provocatoare în apropierea frontierelor NATO, inclusiv în regiunile Mării Baltice și ale Mării Negre și ale Mediteranei de Est; retorica, conceptul militar și postura corespondentă din domeniul nuclear, iresponsabile și agresive; precum și violările sale repetate ale spațiului aerian al țărilor Alianței.  În plus, intervenția militară a Rusiei, prezența militară semnificativă și susținerea regimului din Siria, precum și folosirea prezenței sale militare din Marea Neagră pentru proiectarea puterii în Mediterana de Est au constituit riscuri și provocări suplimentare cu privire la securitatea aliaților și a altor state.

11. NATO a răspuns acestui mediu de securitate modificat prin consolidarea posturii sale de descurajare și apărare, inclusiv printr-o prezență avansată în partea orientală a Alianței, precum și prin întreruperea întregii cooperări civile și militare dintre NATO și Rusia, rămânând în același timp deschisă la dialogul politic cu Rusia.  Ne reafirmăm aceste decizii.

12. Așa cum am agreat, discuția cu Rusia ne permite să ne comunicăm în mod clar pozițiile, criza din și din jurul Ucrainei fiind, în circumstanțele actuale, primul nostru punct pe ordinea de zi.  Rămânem deschiși unui dialog periodic, concentrat și substanțial cu o Rusie dispusă să se angajeze în Consiliul NATO-Rusia pe bază de reciprocitate, pentru evitarea neînțelegerilor, erorile de calcul și escaladările involuntare și pentru a spori transparența și previzibilitatea.  Avem de asemenea linii militare de comunicație.  Am agreat să continuăm să utilizăm toate aceste canale pentru a aborda problemele critice cu care ne confruntăm, și facem apel la Rusia să valorifice toate liniile de comunicație.

13. Transparența și reducerea riscurilor din domeniul militar, în reciprocitate, au potențialul de a îmbunătăți stabilitatea și securitatea în zona euro-atlantică.  În acest context, facem apel la Rusia să se angajeze constructiv în discuțiile în curs de desfășurare în cadrul Organizației pentru securitate și cooperare în Europa (OSCE) având ca scop modernizarea documentului de la Viena, să ajute la reducerea lacunelor care reduc transparența militară.

14. Alianța nu caută confruntări și nu reprezintă nicio amenințare pentru Rusia.  Dar nu putem face și nu vom face niciun compromis la principiile pe care se sprijină Alianța noastră și securitatea în Europa și America de Nord.  NATO va continua să fie transparentă, previzibilă și fermă.

15. Așa cum am convenit în summit-ul nostru din Țara Galilor, vom continua discuțiile noastre strategice cu privire la securitatea Euro-Atlantică și abordarea noastră cu privire la Rusia.  Așa cum am convenit de asemenea în Țara Galilor, continuăm să credem că un parteneriat între NATO și Rusia, fondat pe respect pentru legislația și angajamentele internaționale, inclusiv așa cum sunt reflectate în Actul Fondator NATO-Rusia și declarația de Roma, ar avea o valoare strategică.  Regretăm faptul că, în ciuda apelurilor repetate făcute din anul 2014 de către aliați și de către comunitatea internațională față de Rusia, pentru ca aceasta să își schimbe direcția, condițiile pentru această relație nu există la momentul de față.  Natura relațiilor Alianței cu Rusia și aspirațiile pentru parteneriat vor depinde de o modificare clară, constructivă a acțiunilor Rusiei, care să demonstreze respectarea legislației internaționale și a obligațiilor și responsabilităților sale internaționale.  Până atunci, nu putem reveni la normalitate.

16. O Ucraină independentă, suverană și stabilă, dedicată în mod ferm democrației și statului de drept, este cheia pentru securitatea Euro-Atlantică.  Rămânem fermi în suportul acordat suveranității Ucrainei și a integrității teritoriale a acesteia, în granițele recunoscute pe plan internațional, și în susținerea dreptului Ucrainei de a decide asupra propriului său viitor și a traseului politicii sale externe, fără interferențe externe, așa cum este stabilit în Actul Final de la Helsinki.   Condamnăm în mod ferm acțiunile agresive ale Rusiei împotriva Ucrainei și nerespectarea continuă a dreptului internațional și a obligațiilor sale internaționale, care au implicații grave pentru stabilitatea și securitatea din întregul spațiu Euro-Atlantic.

17. Rusia poartă responsabilitatea deplină pentru deteriorarea gravă a situației drepturilor omului din peninsula Crimeii, mai ales discriminarea împotriva populației tătare din Crimeea și a altor membri ai comunităților locale.   Cerem ca autoritățile de fapt din Rusia să ia măsurile necesare pentru a asigura siguranța, drepturile și libertățile tuturor celor care trăiesc în peninsulă.  Trebuie să li se permită structurilor internaționale de monitorizare să își desfășoare activitățile esențiale în vederea protejării drepturilor omului.  Condamnăm sporirea generalizată în curs a dispozitivelor militare din Crimeea, și ne îngrijorează eforturile și planurile declarate ale Rusiei cu privire la sporirea în continuare a dispozitivelor sale militare din regiunea Mării Negre.

18. Suntem dedicați unei soluții pașnice la conflictul din Ucraina de Est, care a dus la pierderea a aproape 10.000 vieți omenești, precum și reintegrării zonelor controlate de rebelii susținuți de Rusia din regiunile Donețk și Luhansk.  Acest lucru va necesita implementarea deplină a acordurilor de la Minsk  pe baza unui acord de încetare completă a focului și a retragerii de armament verificate pe plan internațional.  Facem apel către toți semnatarii să respecte întru totul angajamentele pe care și le-au asumat. 

19. Rusia, în calitate de semnatară a Acordurilor de la Minsk, poartă o responsabilitate semnificativă în acest sens.  În ciuda angajamentului declarat pentru acordurile de la Minsk, Rusia persistă în destabilizarea deliberată a Ucrainei de est, cu încălcarea dreptului internațional.  Rusia continuă să furnizeze rebelilor arme, echipamente și personal, precum și asistență financiară și de altă natură, intervenind de asemenea militar în conflict.  Ne îngrijorează extrem de mult destabilizarea și situația de securitate în curs de deteriorare din Ucraina de Est.  Facem apel la Rusia să renunțe la acțiunile agresive și să își folosească influența considerabilă asupra rebelilor pentru a-și respecta întrutotul angajamentele, mai ales să permită respectarea regimului de încetare a focului, implementarea măsurilor de sporire a încrederii și pentru dezarmare.

20. Susținem pe deplin misiunea specială de monitorizare a OSCE, care are un rol-cheie în ajutorul acordat de-escaladării conflictului și subliniem importanța accesului complet și nestingherit al personalului de monitorizare al OSCE.  Împiedicarea activității misiunii speciale de monitorizare, care continuă să aibă loc preponderent în zonele aflate sub controlul rebelilor susținuți de Rusia, reprezintă o încălcare a acordurilor de la Minsk și împiedică în mod grav funcția de monitorizare a misiunii speciale de monitorizare.  Facem apel la persoanele responsabile să oprească orice atac împotriva observatorilor OSCE și să tragă la răspundere autorii acestor fapte.  De asemenea, apreciem ca lăudabilă activitatea misiunii consultative a UE de asistare a Ucrainei în domeniul reformei din sectorul securității civile, inclusiv al poliției și al statului de drept.

21. Salutăm eforturile formatului Normandia și ale grupului de contact trilateral pentru avansarea implementării acordurilor de la Minsk în scopul deschiderii căii spre reintegrarea completă a regiunilor Donețk și Luhansk, inclusiv adoptarea unei legi electorale locale pentru Ucraina de est; susținerea de alegeri locale, atunci când situația de securitate o va permite, în conformitate cu legislația ucraineană și standardele OSCE relevante și cu o prezență puternică a observatorilor internaționali; punerea în aplicare a statutului special și a amnistiei; retragerea forțelor străine; și restabilirea controlului Ucrainei asupra părții sale de graniță internațională.   Condamnăm folosirea de către rebeli a zonelor rezidențiale pentru lansarea de armament greu.  Cerem tuturor părților să ia măsuri concrete pentru reducerea victimelor civile și pentru a adera strict la cerințele dreptului umanitar internațional.

22. Ne menținem angajamentul cu privire la o abordare internațională coerentă susținută, în special între NATO și Uniunea Europeană (UE).  Răspunsul NATO este în sprijinul acestui efort general, care include sancțiuni decise de către UE, G7 și alții, pentru a promova o soluție pașnică la conflict și pentru a aborda acțiunile Rusiei.

23. Ne confruntăm cu provocări în curs de evoluție în regiunile Mării Baltice și Mării Negre, Atlanticul de Nord, precum și în zona Mării Mediterane, care prezintă o importanță strategică pentru Alianță și pentru partenerii noștri.  Rusia continuă să își consolideze prezența militară, să crească activitățile militare, să introducă noi capacități ultra-performante și să aducă provocări la adresa securității regionale.  Aceste evoluții au dus la creșterea imprevizibilității, care ar putea fi atenuată prin măsuri reciproce de transparență și reducere a riscurilor.  Recunoscând indivizibilitatea securității Aliate, vom continua să monitorizăm îndeaproape situația din aceste regiuni.  Răspunsul nostru va fi adaptat la circumstanțele specifice din fiecare regiune.  Vom lucra de asemenea împreună cu partenerii interesați pentru a ne spori cunoașterea situației și pentru a dezvolta abordări comune la provocările în curs de evoluție. 

În regiunea Mării Baltice,  unde situația de securitate s-a deteriorat din anul 2014, Alianța a dezvoltat relații de parteneriat reciproc avantajoase cu Finlanda și Suedia, pe o gamă largă de probleme.  Apreciem contribuțiile semnificative ale Finlandei și Suediei la operațiunile conduse de NATO.  Suntem dedicați procesului continuu de consolidare în continuare a colaborării noastre cu acești parteneri de oportunități sporite, inclusiv prin intermediul consultărilor politice regulate, prin schimbul de cunoștințe privind situația și prin exerciții comune, pentru a răspunde provocărilor comune într-un mod eficient și la timp.

Și în regiunea Mării Negre s-a deteriorat în ultimii ani situația de securitate.  Vom continua să abordăm implicațiile pentru NATO ale evoluțiilor din regiune și le vom lua în considerare în abordările și politicile Alianței. Vom continua să sprijinim, în mod corespunzător, eforturile regionale întreprinse de către statele riverane Mării Negre care au ca scop asigurarea securității și stabilității.  Ne vom consolida de asemenea dialogul și colaborarea în acest sens cu Georgia și Ucraina.

În Atlanticul de Nord, ca și în alte părți, Alianța va fi pregătită să descurajeze și să apere împotriva oricăror amenințări potențiale, inclusiv împotriva liniilor maritime de comunicare și a abordărilor pe cale maritimă ale teritoriului NATO.  În acest context, vom consolida în continuare postura noastră maritimă și cunoașterea detaliată a situației. 

24. Continuăm să susținem dreptul tuturor partenerilor noștri de a face alegeri independente și suverane cu privire la politica externă și de securitate, fără presiuni sau constrângeri externe.  Rămânem dedicați în susținerea noastră pentru integritatea teritorială, independența și suveranitatea Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei și Republicii Moldova.  În acest context, continuăm să susținem eforturile către o rezolvare pașnică a conflictelor din Caucazul de Sud, precum și a celor din Republica Moldova, în baza acestor principii și a normelor de drept internațional, a Cartei ONU și a Actului Final de la Helsinki.  Le transmitem tuturor părților un îndemn să se angajeze în rezolvarea pașnică a conflictelor, într-un mod constructiv și cu voință politică consolidată, în cadrele de negociere stabilit.

25. Crizele și instabilitatea care persistă în întreaga regiune a Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, în special în Siria, Irak și Libia, precum și amenințarea terorismului și extremismului violent în întreaga regiune și dincolo de aceasta, demonstrează faptul că securitatea regiunii are implicații directe pentru securitatea NATO.  În plus față de conflictele care se propagă din statele care eșuează sau cele aflate în disoluție, față de terorism și extremism violent, suntem puși în fața cu alte amenințări și provocări de securitate transnaționale comune, inclusiv traficul de arme de calibru mic și de armament ușor, proliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora, precum și amenințări la adresa securității maritime și a furnizării de energie electrică.  Rețelele de traficanți profită de această situație în detrimentul persoanelor strămutate.  Pacea și stabilitatea în această regiune sunt esențiale pentru Alianță.  Prin urmare, subliniem nevoia de a face mai multe pentru instaurarea unui climat de calm durabil și pentru a pune capăt violențelor.

26. Ne adaptăm postura de apărare și descurajare pentru a răspunde amenințărilor și provocărilor, inclusiv celor venite din sud.  În același timp, continuăm să ne bazăm pe rețeaua noastră de securitate bazată pe colaborare pentru sporirea dialogului politic, pentru favorizarea relațiilor constructive în regiune și pentru a spori suportul acordat partenerilor printr-o colaborare practică, precum și creșterea capacității de apărare și gestionarea crizelor.  Explorăm de asemenea opțiuni pentru posibile contribuții ale NATO la eforturile internaționale de instaurare a stabilității în regiune, bazându-ne pe decizii luate de către miniștrii noștri de externe în luna mai.

27. Rămânem preocupați și vigilenți în fața crizei în curs de desfășurare din Siria, care are ramificații directe pentru stabilitatea regională și pentru securitatea frontierei sud-estice a NATO.  Dinamica acestui conflict - inclusiv terorismul și extremismul violent în toate formele și manifestările lor, tragedia umanitară pe care acesta l-a provocat, precum și fluxul masiv de migranți - prezintă provocări și amenințări la adresa stabilității, securității și prosperității internaționale.  Ne reiterăm angajamentul deplin și hotărârea de apărare a teritoriului și granițelor NATO împotriva oricăror amenințări și de a aborda provocările care reies din conflictul din Siria.  Condamnăm orice fel de violență nediscriminată față de populația civilă și infrastructura civilă.  Condamnăm de asemenea în cei mai duri termeni campania neoprită și nediscriminată de bombardamente, inclusiv folosirea armelor incendiare și violența regimului Assad și a suporterilor săi care iau în mod deliberat în vizor populația civilă și infrastructura civilă.  Condamnăm de asemenea violențele nediscriminate împotriva populației civile, în special cele întreprinse de către ISIL/Da'esh, Frontul Al Nusra și de alte grupuri desemnate ca organizații teroriste de către ONU.

28. Facem apel la regimul sirian să respecte întru totul prevederile tuturor Rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU (RCSONU) și să ia măsuri imediate pentru o tranziție politică reală în conformitate cu RCSONU 2254 și cu Comunicatul de la Geneva din 30 iunie 2012.   Subliniem faptul că stabilitatea și securitatea nu pot fi reinstaurate în Siria în lipsa unei tranziții politice adevărate către o conducere nouă, reprezentativă, bazată pe un proces politic de incluziune și condus de către sirieni.  În acest sens, susținem procesul politic sub auspiciile ONU și eforturile grupului internațional de sprijin pentru Siria de asistență pentru procesul politic.  Cerem implementarea completă a prevederilor umanitare ale RCSONU 2254 și a acordului de încetare a ostilităților.  Condamnăm cu fermitate încălcările acordului de încetare a ostilităților, în special cele făcute de către regim și suporterii acestuia.  Aceste încălcări constituie un obstacol serios pentru procesul politic.  Facem apel la părțile acordului de încetare a ostilităților să își mențină angajamentul în favoarea acestui acord și a implementării sale depline.

29. Susținem eforturile realizate de către Irak pentru construirea de instituții care pot să restaureze stabilitatea și securitatea din țară.  Salutăm succesele de până acum ale forțelor de securitate irakiene în respingerea ISIL/Da'esh și în recuperarea teritoriilor-cheie ocupate de către acesta.  Participarea tuturor irakienilor, prin intermediul reconcilierii naționale și a unei guvernări incluzive este crucială, și încurajăm prin urmare autoritățile irakiene să continue să implementeze politici pentru a depăși segregările de ordin etnic, confesionale și religioase și pentru a asigura reprezentativitatea incluzivă în toate instituțiile guvernamentale, precum și pentru a dezvolta forțele de securitate ale țării.

30. Salutăm evenimentele politice care au avut loc în Libia din decembrie 2015; susținem eforturile conduse de ONU și Libia, care au dus la acordul politic libian și recunoaștem Guvernul de Uniune Națională ca singurul guvern legitim din Libia.  Încurajăm implementarea deplină a acordului politic și ne exprimăm suportul pentru eforturile depuse de către Primul Ministru și Președintele Consiliului prezidențial în sensul unui proces politic de incluziune menit să promoveze reconcilierea națională pentru stabilirea unor structuri de stat funcționale.  Aceste eforturi marchează un pas important pentru consolidarea tranziției democratice a Libiei.  Unificarea tuturor forțelor libiene sub autoritatea Consiliului prezidențial va fi cheia pentru abilitatea Libiei de a lupta împotriva terorismului.

31. Actele teroriste precum și traficul de arme, droguri și ființe umane din întreaga regiune Sahel-Sahara continuă să amenințe atât securitatea regională cât și pe a noastră.  Salutăm eforturile ONU și UE și subliniem importanța un angajament puternic al comunității internaționale în sensul abordării provocărilor complexe de securitate și politice din această regiune.  În Mali, salutăm aprobarea acordului de pace, măsurile luate în aplicarea sa și susținerea comunității internaționale pentru stabilizarea țării.  Salutăm de asemenea angajamentul militar robust al aliaților în regiunea Sahel-Sahara, pentru susținerea suveranității și integrității teritoriale ale țărilor din regiune precum și a securității Alianței.  Apreciem acțiunea partenerilor noștri africani de întărire a colaborării regionale pentru abordarea problemelor de securitate din Sahel. 

32. Postura militară a Alianței este, prin natura sa, defensivă.  În centrul misiunii și scopului Alianței stau acțiunile de descurajare și apărare - ca mijloace fundamentale de prevenire a conflictelor, de protejare a teritoriilor și populațiilor Aliate și de păstrare a libertății de decizie și acțiune a Alianței în orice moment, precum și de susținere a principiilor și valorilor consacrate în Tratatul Nord Atlantic.  Ne vom asigura că NATO are întreaga gamă de capacități necesare pentru descurajarea și apărarea împotriva potențialilor adversari și a întregii game de amenințări cu care Alianța s-ar putea confrunta din orice direcție.

33. Toate acțiunile pe care le-am luat pentru a consolida postura noastră de descurajare și apărare necesită o investiție corespunzătoare în capacități și dezvoltarea de forțe foarte capabile și dislocabile.  Securitatea și apărarea noastră în ansamblu depind atât de cât de mult cheltuim, cât și de cum cheltuim.  Ar trebui ca mai multe investiții să fie direcționate către realizarea priorităților noastre de capacitate.  Este esențial ca aliații să afișeze voința politică de a furniza capacitățile necesare și de a trimite forțe atunci când este necesar.  Aliații trebuie de asemenea să se asigure că forțele sunt detașabile, sustenabile si interoperabile.  Angajamentul privind investițiile în domeniul apărării convenit la summit-ul din Țara Galilor este un pas important în această direcție și astăzi ne reafirmăm importanța acestuia.  Prin acest Angajament, am fost de acord să inversăm tendința de scădere a bugetelor de apărare, să ne utilizăm fondurile în cel mai eficient mod și să promovăm o distribuție mai echilibrată a costurilor și responsabilităților. 

34. De la summit-ul din Țara Galilor, lucrurile au luat o nouă turnură.  La nivel colectiv, cheltuielile cu apărarea ale aliaților au crescut în anul 2016 pentru prima dată din 2009.  În doar doi ani, majoritatea aliaților au oprit sau inversat în termeni reali scăderea cheltuielilor cu apărarea.  Astăzi, cinci aliați respectă liniile directoare ale NATO de cheltuire a minim de 2 % din produsul lor intern brut pe apărare.  Zece aliați respectă liniile directoare NATO de cheltuire a mai mult de 20 % din bugetele lor de apărare pe echipamente majore, inclusiv pe cercetarea-dezvoltarea aferentă.  Rezultatele sunt de asemenea importante, mai ales gradul de detașabilitate și sustenabilitate a forțelor Aliate.  Aliații continuă să aducă contribuții majore la operațiunile, misiunile și activitățile NATO, precum și la structurile de comandă și forțe ale NATO. Aliații investesc resurse considerabile în pregătirea forțelor, capacităților și infrastructurii lor pentru activitățile Alianței și operațiunile aliaților, care contribuie la securitatea noastră colectivă.  Sunt încă foarte multe lucruri de făcut.  Continuă eforturile de realizare a unei repartizări mai echilibrate a costurilor și responsabilităților.  Miniștrii din domeniul apărării vor continua să evalueze anual progresul.

35. În Țara Galilor, am aprobat Planul nostru de acțiune pentru creșterea nivelului de reacție, pentru a răspunde rapid la modificările fundamentale din mediul de securitate de la granițele NATO de granițele și de mai departe care sunt de interes pentru aliați.  Acesta răspunde la provocările reprezentate de Rusia și implicațiile lor strategice.  Răspunde de asemenea riscurilor și amenințărilor care provin din vecinătatea noastră sudică, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.  În mai puțin de doi ani, acesta a contribuit deja la o adaptare substanțială a posturii militare a NATO.  Planul de acțiune al Alianței pentru creșterea nivelului de reacție a sporit în mod semnificativ disponibilitatea, viteza de reacția și flexibilitatea care ne sunt necesare pentru a face față mediului de securitate schimbat.  Salutăm implementarea Planului. 

36. Măsurile de Asigurare ale Planului de acțiune al Alianței pentru creșterea nivelului de reacție au oferit în ultimii doi ani o prezență militară continuă și o activitate semnificativă în partea estică a Alianței, pe bază de rotație.  Aceste măsuri defensive demonstrează solidaritatea noastră colectivă și hotărârea de protejare a tuturor aliaților. Măsurile de asigurare oferă cerința fundamentală de bază pentru asigurare și descurajare.  În plus, măsurile de asigurare adaptate puse la dispoziția Turciei pentru a răspunde provocărilor de securitate în creștere din partea sa sudică, contribuie la securitatea Alianței ca un întreg și vor fi implementate integral.  Măsurile de asigurare sunt flexibile și scalabile ca răspuns la situația de securitate în evoluție și vor fi revizuite anual de către Consiliu.

37. Prin Măsurile de Adaptare pe termen mai lung ale Planului de acțiune al Alianței pentru creșterea nivelului de reacție, am:

a. Sporit Forța de Răspuns NATO, crescând disponibilitatea acesteia și sporindu-i semnificativ volumul, făcând din ea o forță comună mai capabilă și mai flexibilă, constând dintr-un element terestru de nivel de divizie cu componente aeriene, maritime și de forțe de operațiuni speciale.

b. Creat o nouă forță operațională comună cu un grad foarte înalt de disponibilitate (VJTF), capabilă să înceapă dislocarea în termen de două-trei zile.  Aceasta a fost certificată, testată în exerciții urgente și este în stare de alertă din 2015.  Au fost identificate șapte țări-cadru1 VJTF și a fost stabilit un plan de rotație pentru VJTF până în anul 2022.

c. Stabilit opt unități multinaționale de integrare a forțelor NATO pe teritoriul aliaților din partea de est a Alianței, pentru asistarea în pregătirea forțelor Alianței și pentru primirea de întăriri atunci când este necesar.

d. Luat măsurile necesare pentru a crește capacitatea NATO de a consolida prin noi proiecte de infrastructură și o flexibilitate sporită mișcarea rapidă a forțelor pe teritoriul național.

e. Ca parte a Structurii de Forțe NATO, a făcut astfel încât cartierul general al corpului multinațional nord-est din Polonia să devină complet operațional și a stabilit cartierul general al unei divizii multinaționale Sud-Est în România, pentru a prelua comanda unităților de integrare a forțelor NATO și pentru a oferi opțiuni flexibile de comandă și control în regiunile aferente.

f. decis să consolideze  cu capacități suplimentare forțele navale permanente ale NATO.

g. stabilit un program mai ambițios de exerciții NATO.  Exercițiile naționale constituie o parte importantă din acest efort.  Numai în anul 2015, NATO și aliații au organizat 300 de exerciții, inclusiv cel mai mare și mai complex exercițiu NATO de mai mult de zece ani - Trident Juncture 2015 în Italia, Portugalia și Spania.

h. îmbunătățit planificarea în avans și a permit un proces decizional mai rapid pentru a asigura o capacitate de reacție atât militară, cât și politică.

i. agreat o strategie cu privire la rolul NATO în lupta contra practicilor de război hibrid, care sunt implementate în colaborare cu UE.

j. stabilit un cadru pentru adaptarea NATO ca răspuns la provocările și amenințările în creștere provenite din sud.

Aceste măsuri de adaptare vor rămâne un stimulent major al adaptării militare a NATO și trebuie să fie susținute în timp.

38. Având în vedere mediul de securitate schimbat și în evoluție, adaptarea trebuie să continue.  Prin urmare, am hotărât să consolidăm și mai mult postura de descurajare și apărare a Alianței.  Continuând pe linia succesului avut de Planul de acțiune pentru creșterea nivelului de reacție, astăzi adoptăm o abordare generală cu privire la descurajare și apărare, care se bazează pe toate instrumentele pe care le are NATO la dispoziție.  Acest lucru va pune la dispoziția Alianței o gamă de opțiuni pentru a putea răspunde oricăror amenințări, de oriunde ar apărea acestea.  Având în vedere natura, tipurile și originile variate ale amenințărilor, ne vom adapta răspunsul la circumstanțele specifice.  Luate în ansamblu, măsurile pe care le aprobăm în cadrul acestui summit vor spori securitatea tuturor aliaților și vor asigura protecția teritoriului, populațiilor, spațiului aerian și a liniilor maritime de comunicație ale Alianței, inclusiv a celor trans-atlantice, împotriva oricăror amenințări, indiferent de unde ar apărea.  În acest context, răspunsul nostru este unit și adecvat la noul mediu de securitate, demonstrând capacitatea și dorința noastră de a ne apăra unul pe altul.  Ca parte a poziției Alianței, aceste măsuri sunt de natură defensivă, proporționale, consecvente cu angajamentele noastre internaționale și demonstrează respectul nostru pentru arhitectura de securitate europeană bazată pe norme.

39. Măsurile credibile de descurajare și apărare sunt esențiale ca măsură de prevenire a conflictelor și războaielor.  În același timp, ca parte a abordării generale a Alianței față de oferirea de securitate pentru populațiile și teritoriile NATO, măsurile de descurajare trebuie să fie însoțite de un dialog semnificativ și un angajament cu Rusia, în vederea transparenței reciproce și a reducerii riscurilor.  Aceste eforturi nu vor fi făcute în detrimentul asigurării unor măsuri credibile ale NATO pentru descurajare și apărare.

40. Am hotărât să stabilim o prezență avansată sporită în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia pentru a demonstra fără echivoc, ca parte a posturii noastre globale, solidaritatea și hotărârea aliaților, precum și posibilitatea de a acționa prin declanșarea unui răspuns aliat imediat în fața oricărei agresiuni.   De la începutul anului 2017, prezența avansată sporită va include forțe multinaționale puse la dispoziție de către națiunile cadru și de alți aliați care își aduc contribuția pe bază de voluntariat, într-un mod durabil și prin rotație.  Acestea se vor baza pe patru grupări tactice fiecare de dimensiunile unui batalion, care pot opera concertat cu forțele naționale, prezente în permanență în aceste țări, susținute de o strategie viabilă de întărire.  Apreciem ofertele Canadei, Germaniei, Regatului Unit și ale Statelor Unite de a servi drept națiuni-cadru pentru prezența multinațională robustă din Letonia, Lituania, Estonia, respectiv Polonia.  Am acceptat de asemenea oferta Poloniei de a pune la dispoziție un cartier general de divizie existent, ca bază pentru stabilirea cartierului general pentru o divizie multinațională, sub rezerva aprobării modalităților de către Consiliu.  Recunoaștem rolul integral pe care îl vor juca națiunile gazdă în cadrul prezenței avansate întărite.  Apreciem de asemenea contribuțiile suplimentare de la nivelul întregii Alianțe pentru susținerea acestui demers important.  Recunoaștem angajamentele semnificative ale aliaților în materie de resurse.

41. Vom dezvolta de asemenea o prezență avansată adaptată în partea de sud-est a teritoriului Alianței.  Măsuri adecvate, adaptate pentru regiunea Mării Negre și care includ inițiativa României de stabilire a unei brigada-cadru multinaționale pentru a ajuta la îmbunătățirea instruirii integrate a unităților Aliate din cadrul Cartierului General al Diviziei Multinaționale Sud-Est, vor contribui la consolidarea măsurilor de descurajare și posturii defensive, la cunoașterea situației și la demonstrarea pe timp de pace a intenției NATO de operare fără constrângeri.  Acesta va oferi de asemenea un semnal puternic de sprijin pentru securitatea regională.  Vor fi evaluate opțiunile unei prezențe NATO aeriene și maritime sporite. 

42. Ca parte din Planul de acțiune pentru creșterea nivelului de reacție și ca o contribuție la postura noastră de descurajare și apărare, am stabilit un cadru pentru adaptarea NATO ca răspuns la provocările și amenințările în creștere care provin din sud.  Cadrul se concentrează pe o mai bună înțelegere și cunoaștere a situației la nivel regional, pe capacitatea de anticipare și răspuns la crize originare din sud, capacități îmbunătățite de operațiuni expediționare și pe capacitatea NATO de proiectare a stabilității prin intermediul parteneriatelor regionale și prin eforturile de construire a capacității.  Vom trece la implementarea acestui cadru.

43. În cadrul unei abordări mai largi și a eforturilor concertate ale Comunității internaționale, trebuie de asemenea să asigurăm descurajarea și apărarea împotriva actorilor non-statali care au aspirații, capacități și resurse similare celor ale unui stat și care amenință sau afectează securitatea populațiilor aliate și integritatea teritoriului țărilor aliate.  Am convenit o serie de măsuri pentru a răspunde acestei amenințări, inclusiv prin a ne asigura că aceasta este monitorizată și evaluată în mod corespunzător și că planurile relevante vor fi actualizate conform necesităților.

44. Nu vom accepta să fim constrânși de niciun adversar potențial în ceea ce privește libertatea de mișcare terestră, aeriană sau maritimă a trupelor aliate către și în interiorul oricărei părți din teritoriul Alianței.  Capacitățile, instruirea și exercițiile Alianței contribuie la libertatea noastră de acțiune.  Rămânem pregătiți să trimitem rapid întăriri oricărui Aliat care ar fi amenințat, al nevoie, pentru a face față oricărei eventualități.

45. Ne vom asigura că NATO are întreaga gamă de capacități necesare pentru realizarea întregii game de misiuni ale Alianței, inclusiv descurajarea și apărarea împotriva potențialilor adversari și a întregii game de amenințări cu care Alianța s-ar putea confrunta din orice direcție.  În conformitate cu prioritățile noastre de planificare a apărării, suntem dedicați să livrăm forțe și capacități mai grele și mai performante, precum și mai multe forțe cu un nivel de disponibilitate mai mare.  Responsabilitatea principală pentru realizarea acestui lucru rămâne în sarcina fiecăruia dintre aliați. Abordările multinaționale sunt valoroase pentru realizarea acestor nevoi vitale. 

46. Ne vom asigura că structura de comandă NATO rămâne robustă și agilă și capabilă să susțină toate elementele de comandă și control efectiv pentru provocări simultane pe tot spectrul de misiuni.  Având în vedere mediul de securitate modificat și aflat în continuă evoluție, precum și cerințele generale crescute, vom realiza o evaluare funcțională a structurii actuale.

47. Vom continua să ne îmbunătățim capacitatea de anticipare strategică, prin creșterea cunoașterii situației, mai ales în est și în sud și în Atlanticul de Nord.  Este din ce în ce mai importantă abilitatea noastră de înțelegere, urmărire și, în cele din urmă, anticipare a acțiunilor potențialilor adversari, prin capacități de Informații, Recunoaștere și Supraveghere (IRS) și acorduri cuprinzătoare privind schimbul de informații.  Acestea sunt esențiale pentru a permite luarea unor decizii politice și militare prompte și informate.  Am stabilit adecvarea capacităților necesare pentru a ne asigura viteza de răspuns, față de forțele noastre cu cel mai înalt grad de operativitate. 

48. Postura maritimă a Alianței susține cele patru roluri constând din apărarea și descurajarea colectivă, gestiunea crizelor, securitatea cooperativă și securitatea maritimă, contribuind astfel de asemenea la proiecția stabilității.  Forțele Navale Permanente constituie o capacitate maritimă esențială a Alianței și sunt piesa centrală a posturii maritime a NATO.  Ele sunt sporite și vor fi aliniate cu Forța de Răspuns NATO sporită a Alianței, pentru a face ca NATO să beneficieze de forțele maritime cu cel mai înalt grad de pregătire.  Vom continua să ne îmbunătățim postura maritimă prin exploatarea întregului potențial al puterii maritime per ansamblu a Alianței.  Se desfășoară lucrări pentru operaționalizarea strategiei maritime a Alianței, precum și cu privire la viitorul operațiunilor maritime ale NATO, care sunt esențiale pentru postura maritimă a NATO.  Aliații iau de asemenea în calcul inițiative complementare de guvernanță maritimă, pentru a contribui la acest efort.

49. Interoperabilitatea forțelor noastre armate este fundamentală pentru succesul nostru și o valoare adăugată importantă pentru Alianța noastră.  Prin instruiri și exerciții, dezvoltarea standardelor NATO și a soluțiilor tehnice comune, prin Forța de Reacție a NATO, Măsurile de Asigurare, prezența avansată în partea de est a Alianței și prin operațiuni comune în Afganistan, Kosovo și Marea Mediterană, toți aliații își sporesc de asemenea interoperabilitatea în cadrul NATO precum și cu partenerii, după caz.  Acest lucru le permite forțele noastre armate să lucreze cu succes împreună, fie în cadrul operațiunilor NATO sau în formate naționale, de coaliție, UE sau ONU, ceea ce contribuie la securitatea noastră comună.

50. Salutăm multiplele inițiative multinaționale și naționale concrete, realizate în mod independent sau sub auspiciile Apărării Inteligente sau a Conceptului Națiunilor-Cadru, care întăresc Alianța.  Acestea contribuie direct la dezvoltarea capacităților și la postura noastră consolidată de descurajare și apărare.  Vom asigura coerența generală și unitatea eforturilor între toate elementele de dezvoltare a capacităților și prezență militară a Alianței, inclusiv între prezența avansată și activitățile și inițiativele militare multinaționale și naționale ale aliaților.

51. Cea mai mare responsabilitate a Alianței este aceea de a proteja și apăra teritoriul și populațiile noastre în fața atacurilor, conform Articolului 5 din Tratatul de la Washington.  Nimeni nu ar trebui să pună la îndoială hotărârea NATO, atunci când este amenințată securitatea oricăruia dintre membrii săi.  NATO va menține întreaga gamă de capacități necesare pentru descurajarea și apărarea împotriva oricărei amenințări la adresa siguranței și securității populațiilor noastre, oriunde ar apărea.

52. Măsurile credibile de descurajare și apărare sunt esențiale ca măsură de prevenire a conflictelor și războaielor.  Prin urmare, descurajarea și apărarea, bazate pe o combinație adecvată de capacități de apărare nucleară, convențională și anti-rachetă, rămân un element de bază al strategiei noastre per ansamblu.  O postură robustă de descurajare și apărare întărește coeziunea Alianței, inclusiv legătura trans-atlantică, printr-o distribuire echitabilă și durabilă a rolurilor, responsabilităților și sarcinilor.  NATO trebuie să continue să își adapteze strategia în conformitate cu tendințele mediului de securitate - inclusiv în ceea ce privește capacitățile și alte măsuri necesare – pentru a se asigura că postura de descurajare și apărare a NATO per ansamblu este capabilă să facă față doctrinei și capacităților potențialilor adversari, și că aceasta rămâne credibilă, flexibilă, rezistentă și adaptabilă.

53. Scopul aliaților este acela de a susține descurajarea ca un element de bază al apărării noastre colective și de a contribui la securitatea indivizibilă a Alianței.  Atâta timp cât există arme nucleare, NATO va rămâne o alianță nucleară.  Forțele strategice ale Alianței, în principal cele ale Statelor Unite, constituie garanția supremă a securității aliaților.  Forțele nucleare strategice independente ale Regatului Unit și ale Franței au un rol de descurajare propriu și contribuie la securitatea de ansamblu a Alianței.  Aceste centre decizionale separate ale aliaților contribuie la descurajare, complicând calculele potențialilor adversari. Postura de descurajare nucleară a NATO se bazează, în parte, pe armamentul nuclear al Statelor Unite avansat în Europa și pe capacitățile și infrastructura furnizate de aliații în cauză.  Acești aliați se vor asigura că toate componentele de descurajare nucleară ale NATO rămân în condiții de siguranță, securitate și eficacitate.  Acest lucru necesită o concentrare susținută a factorilor de conducere și excelență instituțională pentru misiunea nucleară de descurajare și directive de planificare aliniate cerințelor secolului XXI.  Alianța va asigura cea mai largă participare posibilă a aliaților în ceea ce privește acordurile lor agreate de repartizare a sarcinii nucleare.

54. Scopul fundamental al capacității nucleare a NATO este acela de menținere a păcii, de prevenire a constrângerilor și de descurajare a agresiunilor.  Armele nucleare sunt unice.  Orice utilizare de arme nucleare împotriva NATO ar modifica în mod fundamental natura unui conflict.  Circumstanțele în care NATO ar putea fi nevoită să folosească armele nucleare sunt extrem de improbabile.  Totuși, dacă securitatea fundamentală a oricăruia dintre membrii săi ar fi amenințată, NATO are capacitățile și hotărârea de a impune unui adversar costuri care ar fi inacceptabile și care ar depăși cu mult beneficiile pe care poate spera să le obțină un adversar.

55. Apărarea anti-rachetă poate completa rolul armelor nucleare în acțiunile de descurajare; aceasta nu poate însă să le înlocuiască.  Capacitatea este pur defensivă.  Amenințarea la adresa populațiilor, teritoriilor și forțelor NATO, adusă de proliferarea rachetelor balistice continuă să crească, iar apărarea anti-rachetă face parte dintr-un răspuns mai larg pentru contracararea acestora.

56. La summit-ul nostru de la Lisabona din 2010 am decis să dezvoltăm o capacitate NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (BMD) pentru a îndeplini sarcina noastră principală de apărare colectivă.  Obiectivul acestei capacități este acela de a furniza o acoperire deplină și protecție pentru toate populațiile, teritoriul și forțele europene ale NATO împotriva amenințărilor în creștere generate de proliferarea rachetelor balistice, având la bază principiile indivizibilității securității aliaților și solidarității NATO, distribuirii echitabile a riscurilor și sarcinilor, precum și provocării rezonabile, luând în considerare nivelul amenințării, disponibilitatea și fezabilitatea tehnică potrivit celor mai recente evaluări comune ale amenințării, agreate de Alianță.  Dacă eforturile internaționale vor reduce amenințările generate de proliferarea rachetelor balistice, capacitatea NATO de apărare antirachetă se va adapta corespunzător.

57. La Summit-ul de la Chicago din 2012, am declarat atingerea capacității BMD a NATO interimare ca prim pas relevant din punct de vedere operațional.  La summit-ul din Țara Galilor am salutat dislocarea avansată a navelor Aegis cu capabilități BMD la Rota, Spania, care ar putea fi puse la dispoziția NATO.  Astăzi a fost atinsă o nouă etapă în dezvoltarea BMD a NATO și suntem încântați să declarăm atingerea capacității inițiale operaționale a BMD a NATO.  Acesta este un pas semnificativ în direcția unei BMD a NATO care oferă o capacitate mai avansată de apărare a populațiilor, teritoriilor și forțelor noastre din Europa sudică parte din NATO, în fața unui potențial atac cu rachete balistice.  Situl Aegis Ashore din Deveselu, România reprezintă o parte semnificativă din această creștere a capacităților, iar acțiunile de comandă și control (C2) ale sitului Aegis Ashore sunt în curs de transfer către NATO.  Salutăm de asemenea faptul că Turcia găzduiește un radar avansat de detecție la distanță a BMD la Kürecik și că Polonia va găzdui un sit Aegis Ashore la baza militară de la Redzikowo.  Suntem de asemenea încântați că aliații au oferit contribuții naționale suplimentare voluntare, și încurajăm și alte contribuții voluntare, care vor aduce robustețe capacității.

58. Așa cum este cazul tuturor operațiunilor NATO, controlul politic total exercitat de către aliați este esențial și va fi asigurat asupra capacității BMD.  Vom continua să aprofundăm supravegherea politică a BMD a NATO, pe măsură ce această capacitate va fi dezvoltată.  Este esențial ca funcționalitatea rețelei C2 a Alianței pentru BMD să corespundă acestei dezvoltări.  În acest context, următoarea etapă majoră necesară pentru capacitatea BMD a NATO va fi completarea următorului element de bază al C2 al BMD a NATO.  Încheierea de ansamblu a sistemului C2 pentru BMD a NATO va oferi ulterior funcționalitățile suplimentare necesare pentru ca BMD să ajungă la maturitate.

59.  Ne vom dezvolta în continuare angajamentul cu state terțe, punctual, pentru a crește transparența și încrederea și pentru a spori eficacitatea de apărare împotriva rachetelor balistice.  Acest lucru ar putea implica schimbul de informații, consultări și colaborări.  Sistemul de apărare antirachetă al NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei și nu va submina capacitățile strategice de descurajare ale Rusiei.  Apărarea antirachetă a NATO este proiectată să apere împotriva potențialelor amenințări provenind din afara spațiului Euro-Atlantic.  Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este eficient împotriva sistemului strategic al Rusiei de descurajare nucleară și că nu există nicio intenție de restructurare a acestui sistem pentru a avea în viitor o astfel de capacitate.  Prin urmare, declarațiile ruse care amenință să țintească aliații din cauza BMD a NATO sunt inacceptabile și contraproductive.  În cazul în care Rusia este gata să discute cu NATO pe tema BMD, și sub rezerva acordului Alianței, NATO rămâne deschisă pentru discuții.  

60. BMD a NATO se bazează pe contribuții voluntare naționale, inclusiv pe senzori și interceptori finanțați prin resurse naționale, pe aranjamente de găzduire și pe extinderea capacității BMD.  Sistemele de comandă și control pentru BMD a NATO sunt singura parte din BMD a NATO care este eligibilă pentru finanțarea comună.  

61. Dispunem totodată Consiliului să urmărească regulat implementarea capabilității BMD a NATO, inclusiv înaintea reuniunilor ministeriale de afaceri externe și de apărare, și să elaboreze un raport cuprinzător asupra progreselor înregistrate și problemelor ce necesită atenție pentru dezvoltarea sa viitoare, până la următorul Summit.

62. Controlul armamentelor, dezarmarea și neproliferarea continuă să joace un rol important în asigurarea obiectivelor de securitate ale Alianței.   Atât succesele, cât și eșecurile înregistrate în aceste domenii pot avea un impact direct asupra nivelului de amenințări perceput de către NATO.  În acest context, este deosebit de importantă respectarea angajamentelor asumate în baza prevederilor tratatelor din domeniul dezarmării și neproliferării, inclusiv Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune (Tratatul INF), care este un element important al securității euro-atlantice.  În acest sens, aliații cer Rusiei să mențină viabilitatea Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune, prin asigurarea respectului deplin și verificabil al prevederilor acestuia.

63. Rămânem profund îngrijorați de proliferarea armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă (ADM), precum și a vectorilor purtători ai acestora de către state și actori ne-statali, care continuă să prezinte o amenințare pentru populațiile, teritoriile și forțele noastre  Abordarea provocărilor serioase ale proliferării rămâne o prioritate internațională urgentă.

64. Aliații subliniază angajamentul lor puternic față de implementarea completă a Tratatului privind Neproliferarea Nucleară.  Alianța își reafirmă hotărârea să construiască o lume mai sigură pentru toți și să creeze condițiile pentru o lume fără arme nucleare în concordanță cu toate prevederile Tratatului privind Neproliferarea Nucleară, inclusiv Articolul VI, într-un mod etapizat și verificabil care promovează stabilitatea internațională și care se bazează pe principiul securității nediminuate pentru toți. Aliații își reafirmă angajamentul de a progresa către scopurile și obiectivele Tratatului privind Neproliferarea Nucleară, prin consolidarea reciprocă a trei piloni: dezarmarea nucleară, non-proliferarea și utilizările pașnice a energiei nucleare.

65. După sfârșitul războiului rece, NATO a redus dramatic numărul de arme nucleare, staționate în Europa și dependența de arme nucleare în strategia NATO.  Rămânem hotărâți să contribuim la crearea condițiilor pentru reduceri suplimentare în viitor, pe bază de reciprocitate, recunoscând faptul că progresele din domeniul controlul armamentelor și al dezarmării trebuie să țină cont de mediul de securitate internațional predominant.  Regretăm faptul că astăzi nu sunt favorabile condițiile pentru dezarmare.

66. Facem un apel către toate statele să se angajeze în combaterea efectivă a proliferării armelor de distrugere în masă, prin universalizarea Convenției pentru Interzicerea Armelor Chimice, Convenției pentru Interzicerea Armelor Biologice și Toxice, Tratatului pentru Interzicerea Totală a Testelor Nucleare, negocierile privind Tratatul de interzicere a producerii de material fisil și prin Inițiativa de Securitate în domeniul Proliferării.  Folosirea continuată a armelor chimice în Irak și Siria, pe care o condamnăm, subliniază în continuare în amenințarea în curs de evoluție și de creștere a amenințării armelor de distrugere în masă la adresa Alianței.

67. Suntem profund preocupați de comportamentul provocator persistent al Republicii Populare Democrate Coreene și condamnăm în termeni duri testul nuclear al R.P.D. Coreene din data de 6 ianuarie 2016, lansarea din 7 februarie 2016 care a utilizat tehnologii de rachete balistice, precum și multiplele teste de rachete balistice efectuate de atunci încoace.  Solicităm aplicarea riguroasă a RCSONU 2270 și a celorlalte rezoluții relevante ale Consiliului de securitate.  Facem apel către guvernul de la Pyongyang să înceteze și să abandoneze imediat toate programele nucleare și balistice existente, într-o manieră completă, verificabilă și ireversibilă, precum și să se angajeze din nou în discuții internaționale.

68. Apreciem încheierea Planului Comun și Cuprinzător de Acțiune (JCPOA) între statele E3/E3+3 și Iran, semnat la 14 iulie 2015, precum și implementarea în curs de desfășurare a acestuia, începând cu 16 ianuarie 2016.  Subliniem de asemenea importanța colaborării totale și la timp a Iranului cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), în scopul implementării JCPOA.  Cu toate acestea, menținem o îngrijorare serioasă la adresa dezvoltării de către Iran a programului de rachete balistice și a continuării testelor balistice, care sunt incompatibile cu RCSONU 2231.

69. Rămânem dedicați controlului armamentelor convenționale ca un element-cheie al securității euro-atlantice.  Implementarea integrală și respectarea acestor angajamente este esențială pentru a reconstrui încrederea și siguranța în regiunea Euro-Atlantică.  Activitatea militară unilaterală a Rusiei în și în jurul Ucrainei continuă să submineze pacea, securitatea și stabilitatea în regiune; respectarea selectivă a prevederilor Documentului Viena și Tratatului Cer Deschis, precum și refuzul de a pune în aplicare Tratatul privind Forțele Convenționale în Europa (CFE), au erodat impactul pozitiv al acestor instrumente de control al armamentelor.  Aliații fac un apel la Rusia să respecte pe deplin aceste angajamente.  Aliații sunt hotărâți să mențină, să întărească și să modernizeze regimul de control al armamentelor convenționale în Europa, pe baza principiilor fundamentale și a angajamentelor, inclusiv reciprocitate, transparență și consimțământul statului gazdă.  Subliniem importanța modernizării Documentului de la Viena pentru a asigura relevanța continuă a acestuia în mediul de securitate aflat în curs de evoluție, inclusiv prin actualizarea sa substanțială din 2016.

70. Atacurile cibernetice prezintă o provocare clară la adresa securității Alianței și ar putea fi la fel de dăunătoare pentru societățile moderne ca și atacurile convenționale.  Am agreat în Țara Galilor că apărarea cibernetică este parte a sarcinii de bază a NATO privind apărarea colectivă.  Acum, în Varșovia, reafirmăm mandatul defensiv al NATO și recunoaștem cyber-spațiul ca un domeniu de operațiuni în care NATO trebuie să se apere la fel de eficient ca și în aer, la sol sau pe mare.  Acest lucru va îmbunătăți capacitatea NATO de protejare și desfășurare a operațiunilor pe aceste domenii și ne va păstra libertatea de acțiune și de decizie, în toate împrejurările.  Va susține acțiunile NATO de descurajare și apărare pe scară mai largă: apărarea cibernetică va continua să fie integrată în planificarea operațională și operațiunile și misiunile Alianței, și vom lucra împreună pentru a contribui la succesul acestora.  În plus, acest lucru va asigura o organizare mai eficientă a apărării NATO împotriva atacurilor cibernetice și o mai bună gestionare a resurselor, abilităților și capacităților.  Acest lucru face parte din adaptarea pe termen lung a NATO.  Continuăm să implementăm Politica întărită în domeniul apărării cibernetice a NATO, și să consolidăm capacitățile NATO în domeniul apărării cibernetice, beneficiind de tehnologii de ultimă generație.  Ne reafirmăm angajamentul de a acționa în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv Carta ONU, dreptul umanitar internațional și legislația privind drepturile omului, după caz.  Vom continua să urmărim principiul limitării și vom susține menținerea păcii, securității și stabilității spațiului cibernetic la nivel internațional.  Apreciem activitatea realizată cu privire la normele internaționale voluntare privind comportamentul responsabil al statelor și măsurile de sporire a încrederii în legătură cu spațiul cibernetic.

71. Ne vom asigura că aliații sunt echipați pentru și că îndeplinesc cerințele specifice secolului XXI.  Astăzi, prin angajamentul nostru pentru apărarea cibernetică, ne-am angajat să sporim apărările cibernetice ale rețelelor și infrastructurilor noastre naționale, în regim prioritar.  Fiecare Aliat își va onora responsabilitatea de a îmbunătăți rezistența și abilitatea de a răspunde rapid și eficient în fața atacurilor cibernetice, inclusiv în contexte hibride.  Alături de adaptarea continuă a capacităților NATO de apărare cibernetică, acest lucru va consolida apărarea cibernetică a Alianței.  Ne extindem capacitățile și domeniul de aplicare a Domeniului Cibernetic al NATO, în cadrul căruia aliații își pot construi competențe, pot îmbunătăți expertiza și pot face schimb de cele mai bune practici.  Ne menținem angajamentul de a încheia colaborări bilaterale și multilaterale de apărare cibernetică, inclusiv cu privire la schimbul de informații și de cunoaștere a situației, educație, instruire și exerciții.  Parteneriatele solide joacă un rol cheie în abordarea eficientă a provocărilor cibernetice.  Vom continua să aprofundăm colaborarea cu UE, așa cum am agreat, inclusiv prin implementarea în curs de desfășurare a Aranjamentului Tehnic care contribuie la o mai bună prevenire și reacție în fața atacurilor cibernetice.  Ne vom consolida în continuare parteneriatele cu alte organizații internaționale și națiuni partenere, precum și cu industria și mediul academic prin parteneriatul cibernetic NATO-Industrie.

72. Am luat măsuri pentru a asigura capacitatea noastră de abordare eficientă a provocărilor prezentate de războiul hibrid, în care sunt folosite combinații extinse, complexe și adaptabile de mijloace convenționale și neconvenționale, precum și măsuri militare, paramilitare sau civile, disimulate sau nedisimulate, în scheme extrem de integrate, de către actori statali și non-statali, pentru a-și atinge obiectivele.  Ca răspuns la această provocare, am adoptat o strategie și planuri de punere în aplicare cu privire la rolul NATO în lupta împotriva războiului cibernetic.  Responsabilitatea principală de a răspunde amenințărilor sau atacurilor cibernetice rămâne în sarcina națiunii vizate.  NATO este pregătită să ajute un aliat în orice stadiu al unei campanii hibride.  Alianța și aliații vor fi pregătiți să lupte împotriva războiului hibrid, ca parte din apărarea colectivă.  Consiliul ar putea decide să invoce articolul 5 din Tratatul de la Washington.  Alianța se angajează în sensul unei colaborări și coordonări eficiente cu partenerii și organizațiile internaționale relevante, în special cu UE, în cadrul eforturilor de luptă împotriva războiului hibrid.

73. Astăzi ne-am luat angajamentul de a continua să ne sporim rezistența și de a păstra și dezvolta în continuare capacitatea noastră individuală și colectivă de a rezista în fața oricărei forme de atac armat.  Pregătirea sectorului civil este un pilon central al rezistenței aliaților și joacă un rol critic în apărarea colectivă a Alianței.  Deși acest lucru rămâne o responsabilitate națională, NATO poate susține aliații în procesul de evaluare și, la cerere, de creștere a pregătirii acestora în domeniul pregătirii sectorului civil.  Vom îmbunătăți nivelul de pregătire a sectorului civil prin realizarea cerințelor NATO inițiale pentru rezistență națională, care se axează pe continuitatea guvernului, continuitatea serviciilor esențiale, securitatea infrastructurilor civile critice și susținerea forțelor militare cu mijloace civile.  În acest context, salutăm liniile directoare privind rezistența, aprobate de miniștrii din domeniul apărării în luna iunie 2016.

74. Ne vom asigura că NATO continuă să fie pregătită atât din punct de vedere strategic, cât și operațional, cu politici, planuri și capacități de contracarare a unei game largi de amenințări de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară (CBRN) realizate de actori statali sau non-statali, pe baza politicii globale NATO la nivel strategic pentru prevenirea proliferării ADM șu apărare împotriva amenințărilor CBRN, pe care am aprobat-o în anul 2009, și așteptăm cu interes un raport cu privire la implementarea continuă a acesteia, în cadrul următorului nostru summit.

75. La Chicago, în 2012, am lansat inițiativa comună cu privire la informații, supraveghere și recunoaștere (JISR).  JISR este un domeniu de capacități de mare valoare, complexă și cu întindere mare.  Ca urmare a angajamentelor noastre, salutăm declarația din februarie 2016 cu privire la capacitățile operaționale inițiale ale JISR, concentrate pe sporirea cunoașterii situației Forței de Reacție NATO, prin competențe sporite în colectarea și schimbul de informații și date.  Aliații intenționează de asemenea să lucreze împreună pentru promovarea schimbului de informații, utilizând platformele și rețelele NATO și optimizând utilizarea platformelor și rețelelor multilaterale pentru sporirea eforturilor generale ale JISR, inclusiv, dar fără a ne limita la, proiectul JISR pentru Apărare Inteligentă.

76. În continuare, vom susține aceste realizări și vom acorda suportul pentru rotațiile Forței de reacție NATO din viitor, prin intermediul capacităților JISR necesare.  Vom extinde de asemenea domeniul de aplicare al inițiativei noastre JISR, utilizând în cel mai eficient mod contribuțiile complementare JISR ale aliaților, pentru creșterea atât a anticipării, cât și a cunoașterii strategice.  În acest context notăm de asemenea progresele semnificative realizate cu privire la capacitatea aliată de supraveghere terestră (AGS).  Această capacitate va deveni operațională în 2017, conform planificării, și va fi completată în unele cazuri prin contribuțiile în natură ale aliaților.

77. Forța aeropurtată de detecție timpurie și de control (AWACS) a NATO continuă să se dovedească esențială nu doar pentru monitorizarea spațiului nostru aerian, dar și o parte critică a capacităților NATO de comandă și control.  AWACS a NATO va continua să fie modernizată și extinsă în funcțiune până în anul 2035.  Până în anul 2035, Alianța trebuie să aibă o capacitate care să succeadă AWACS E-3.  În urma cerințelor militare la nivel înalt, am hotărât să inițiem împreună procesul de definire a opțiunilor pentru viitoarele capacități NATO de supraveghere și control.

78. Inițiativele multinaționale și naționale oferă o contribuție importantă la dezvoltarea capacității și la întărirea posturii noastre.  NATO va continua să lucreze îndeaproape cu UE, după cum s-a stabilit, pentru a se asigura că inițiativele noastre Apărare Inteligentă (Smart Defense) și Punere în comun și partajare (Pooling and Sharing) sunt complementare și se întăresc reciproc și sprijină dezvoltarea de capacități și interoperabilitatea în scopul evitării duplicărilor inutile și maximizării eficienței la capitolul costuri.  în cadrul summit-ului din Țara Galilor, șase aliați au lansat un efort multinațional, sub conducerea Danemarcei, pentru a răspunde cerințelor lor cu privire la munițiile aer-sol cu ghidaj precis.  Apreciem progresul realizat de atunci de acest grup, inclusiv extinderea acestuia cu încă doi aliați și procesarea primei sale achiziții multinaționale, utilizând inițiativa de achiziții a Statelor Unite pentru țările aflate la conducere.  Salutăm progresul înregistrat în punerea în aplicare a conceptului NATO privind țările-cadru.  Un grup de 16 aliați, sub conducerea Germaniei, lucrează la stabilirea unor formațiuni mai extinse, pentru livrarea de forțe și capacități utilizabile.  Un alt grup, condus de Italia și format din șase națiuni, dezvoltă programe și activități menite să sprijine angajamentele operaționale ale Alianței.  Apreciem inițiativa de asigurare europeană lansată de către Statele Unite, inclusiv brigada de blindate, cu funcționare prin rotație și stocurile poziționate în avans ale armatei terestre SUA.  Salutăm inițiativa transatlantică de creștere a capacităților și antrenament (TACET), care va promova dezvoltarea capacităților, inter-operabilitatea și instruirea și care va spori rezistența NATO ca răspuns la provocările din regiunea Mării Baltice.  Salutăm de asemenea inițiativa de antrenament inter-armate multinațională sporită (CJET), care prevede activități similare cu România și Bulgaria.   Apreciem progresul realizat în livrarea Forței Expediționare Comune sub conducerea Regatului Unit, care constă din forțe integrate, flexibile și cu un înalt nivel de pregătire, provenind de la șapte aliați.  Salutăm de asemenea validarea, prin intermediul unui exercițiu desfășurat în anul 2016, a Forței expediționare comune UK-Franța, care va spori abilitatea Alianței de a răspunde rapid oricărei provocări.  Apreciem decizia Grupului de la Visegrad de a oferi o prezență pe bază de rotație în statele baltice în decursul anului 2017, pentru a efectua exerciții în sprijinul activităților Aliate.  Apreciem de asemenea scrisoarea de intenție cu privire la colaborarea internațională pentru stabilirea mijloacelor aeriene de atac electronic.  Salutăm eforturile Aliate de abordare, după caz, a dependențelor existente de echipamentul militar învechit de origine rusească. 

79. Pentru ca Alianța să fie în măsură să răspundă amenințărilor în desfășurare, reforma NATO în domeniul informațiilor trebuie să fie un proces continuu, dinamic.  Continuă să crească importanța informațiilor în susținerea proceselor noastre de planificare, operațiuni și luare a deciziilor.  pentru a îmbunătăți abilitatea NATO de utilizare a unei game extinse de resurse de informații, am căzut de acord să creăm o nouă divizie comună pentru informații și securitate, care va fi condusă de un secretar general adjunct pentru informații și securitate.  Noul secretar general adjunct pentru informații și securitate va direcționa activitățile de informații și securitate ale NATO, asigurând o mai bună utilizare a personalului și resurselor existente, maximizând în același timp utilizarea eficientă a informațiilor furnizate de către aliați.

80. Pe fondul unui mediu de securitate mondial din ce în ce mai instabil, și pe baza unei posturi sporite de descurajare și apărare, dorim să contribuim mai mult la eforturile comunității internaționale pentru proiectarea stabilității și consolidarea securității în afara teritoriului nostru, contribuind astfel la securitatea generală a Alianței.

81. Eforturile noastre de consolidare a rolului Alianței în proiectarea stabilității va fi ghidată prin principii de durată, inclusiv o abordare la 360 de grade, angajamentul față de democrație, drepturile omului și statul de drept, complementaritatea cu actorii internaționali, în special cu ONU, UE și OSCE și axată pe valoarea adăugată a NATO, proprietatea și aproprierea la nivel local, implicarea partenerilor, incluziunea, colaborarea adaptată, angajamentele pe termen lung, prioritizarea și durabilitatea, precum și coerența generală.

82. Alianța răspunde deja acestor provocări și va continua să facă acest lucru, construind pe baza experienței sale recunoscute și a gamei sale de instrumente de gestionare a crizelor și de securitate în colaborare. Valoarea adăugată a NATO în contribuția la eforturile comunității internaționale include abilitatea acesteia de a oferi asistență și consiliere în domeniul reformei apărării, într-un mod coerent, rezultatele sale recunoscute în instruirea și dezvoltarea forțelor locale, inclusiv în situații mai dificile, precum și educația pentru apărare.  Inițiativa pentru construirea capacităților de apărare și în domenii de securitate conexe (DCB) pe care am adoptat-o în Țara Galilor s-a dovedit a fi un instrument deosebit de important în sprijinul proiectării stabilității, oferind suport pentru Georgia, Irak, Iordania și Republica Moldova.  Ne angajăm să dezvoltăm în continuare și să alocăm în mod corespunzător resurse pentru eforturile noastre de creștere a capacităților.

83. Păstrându-ne abilitatea de a răspunde crizelor de dincolo de frontierele noastre, NATO va continua să urmărească securitatea în colaborare prin parteneriate cu țările relevante și celelalte organizații internaționale, și prin investirea în construirea capacităților și eforturilor de instruire, care le vor permite țărilor să-și sporească rezistența și să își asigure propria securitate.

84. NATO va continua să își consolideze rolul în proiectarea stabilității, inclusiv prin îmbunătățirea înțelegerii regionale și a cunoașterii situației, adaptându-se în continuare în fața provocărilor și amenințărilor primite din toate părțile, întărindu-și dimensiunea maritimă și dezvoltând o abordare mai strategică, mai coerentă și mai eficientă în materie de parteneriate.  Aceste eforturi se vor baza pe contribuțiile importante pe care le pot aduce partenerii.  Alianța, inclusiv cu ajutorul partenerilor acolo unde este cazul, va continua să ajute la gestionarea provocărilor - înainte, în timpul și după conflict - acolo unde acestea afectează securitatea Alianței.  Trebuie de asemenea să continue implementarea politicilor și inițiativelor agreate ale Alianței.  În același timp, vom continua să luăm în considerare implicațiile politice ale efortului nostru.

85. Ne confruntăm cu provocări pe termen lung și ne-am luat angajamentul pentru a ne asigura că NATO are o abordare pe termen lung și durabilă, cu resurse și structuri adecvate și durabile, utilizând în mod optim mecanismele de finanțare existente.  Însărcinăm Consiliul să evalueze progresele înregistrate cu privire la implementarea eforturilor noastre de a asigura stabilitatea, inclusiv zonele specifice prezentate de miniștrii de afaceri externe în luna mai 2016, punând accent pe modalitatea în care eforturile pot deveni durabile, mai bine organizate și susținute, și să raporteze până la data reuniunii miniștrilor noștri de afaceri externe, din luna decembrie 2016.

86. Într-o declarație separată emisă astăzi, alături de Afganistan și partenerii noștri din operațiunea misiunii Resolute Support, ne-am reafirmat angajamentul nostru reciproc pentru asigurarea securității pe termen lung și a stabilității în Afganistan.  NATO și partenerii săi de operațiuni s-au angajat să susțină misiunea Resolute Support dincolo de anul 2016 printr-un model flexibil, regional, pentru a continua să ofere instruire, consiliere și asistență instituțiilor și forțelor de securitate afgane; să continue contribuțiile naționale la susținerea financiară a Forțelor naționale afgane de apărare și securitate, inclusiv până la sfârșitul anului 202; și să consolideze și să sporească parteneriatul durabil pe termen lung. Afganistanul și-a luat o serie semnificativă de angajamente.  NATO și partenerii săi de operațiuni vor continua să joace un rol de sprijin important în concretizarea acestora.

87. Împreună cu restul comunității internaționale, scopul nostru rămâne acela ca Afganistanul să nu mai redevină niciodată un refugiu sigur pentru teroriști care pot reprezenta o amenințare pentru securitatea noastră, și ca acesta să fie capabil să susțină propria securitate, precum și dezvoltarea economică și socială, respectând în același timp drepturile omului pentru toți cetățenii săi, în special pe cele ale femeilor și copiilor.  Rămânem hotărâți și uniți în angajamentul nostru pentru un Afganistan sigur și stabil.

88. Rămân esențiale relațiile de bună vecinătate și cooperare regională și sprijin pentru un Afganistan sigur și stabil.  Calea către o rezolvare durabilă a conflictului este un proces de pace și reconciliere de incluziune, condus și stăpânit de către afgani, proces care respectă constituția afgană și drepturile omului, inclusiv mai ales drepturile femeilor.  Comunitatea regională și cea internațională în general trebuie să respecte și să susțină un astfel de proces și rezultatul acestuia.

89. În conformitate cu RCSONU 1244, forța Kosovo condusă de NATO (KFOR) va continua să contribuie la asigurarea unui mediu de securitate sigur și stabil și a libertății de mișcare în Kosovo în strânsă cooperare cu autoritățile din Kosovo și cu Uniunea Europeană.  În timp ce salutăm progresul realizat prin intermediul dialogului felicitat de Uniunea Europeană între Belgrad și Pristina, situația de securitate din Kosovo este în general stabilă, deși rămân provocări.  Modificările în prezența trupelor noastre vor rămâne bazate pe condiții, nu bazate pe o planificare.  În plus, Alianța va continua să sprijine dezvoltarea organizațiilor de securitate din Kosovo, inclusiv prin intermediul echipei consultative NATO de la fața locului și în conformitate cu deciziile aliate, și va păstra sub examinare natura sprijinului suplimentar.  Notăm solicitarea Kosovo pentru o relație consolidată cu NATO și vom da un răspuns până cel mai târziu la reuniunea din decembrie a miniștrilor de afaceri externe, cu privire la modalitățile de a dezvolta în continuare susținerea noastră.

90. NATO a adus o contribuție importantă la eforturile internaționale de combatere a pirateriei în largul coastelor Somaliei prin Operațiunea Ocean Shield, care și-a atins obiectivele strategice militare.  Notăm faptul că ultimul atac reușit al piraților în Oceanul Indian a avut loc în mai 2012.  Deși am convenit încetarea activității Operațiunii la sfârșitul anului 2016, NATO va rămâne angajată în lupta împotriva pirateriei prin menținerea gradului de conștientizare maritimă și prin continuarea legăturilor strânse cu alți actori în lupta internațională împotriva pirateriei.

91. Am transformat operațiunea Active Endeavour, operațiunea maritimă pe care am introdus-o în Marea Mediterană conform Articolului 5 și care a contribuit la lupta împotriva terorismului, într-o operațiune de securitate maritimă care nu se supune articolului 5, Operațiunea Sea Guardian, care este capabilă să realizeze o gamă completă de sarcini specifice operațiunilor de securitate maritimă, după necesități.

92. În urma deciziilor luate de către miniștrii noștri din domeniul apărării în luna februarie 2016, aliații au contribuit rapid cu mijloace maritime la eforturile internaționale de curbare a fluxului de migrație neregulată din Marea Egee, în contextul crizei refugiaților și a migranților.  Activitatea NATO a adăugat valoare prin oferirea de informații în timp real cu privire la fluxurile de migranți neregulate, către Turcia, Grecia și Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene, FRONTEX.  Această activitate se desfășoară în cooperare cu autoritățile naționale relevante și prin stabilirea unor legături directe între Comandamentul Maritim (MARCOM) și FRONTEX la nivel operațional.  Este o contribuție eficientă la eforturile existente pentru controlul migrației neregulate din zonă, oferind de asemenea noi oportunități de cooperare consolidată cu UE la nivel tactic și operațional în contextul curbării migrației neregulate.  Această activitate va fi evaluată în septembrie și revizuită la timp pentru întrunirea miniștrilor noștri din domeniul apărării din luna octombrie.

93.  Am căzut de acord, în principiu, asupra unui posibil rol al NATO în Mediterana Centrală, pentru a completa și / sau, la solicitarea Uniunii Europene, susține, după caz, Operațiunea Sophia a Uniunii Europene, prin furnizarea unei game de capacități inclusiv Informații, Supraveghere și Recunoaștere și suport logistic; prin contribuții la dezvoltarea capacității pazei de coastă și marinei libiene, dacă acest lucru va fi solicitat de către autoritățile libiene legitime și/sau UE; și în contextul punerii în aplicare a RCSONU 2292 cu privire la situația din Libia, în strânsă colaborare cu UE.

94. Ne reafirmăm angajamentul față de un parteneriat pe termen lung cu Irak, precum și pentru a oferi asistență acestei țări prin inițiativa pentru construirea capacităților de apărare și în domenii de securitate conexe (DCB), convenită în Țara Galilor.  Ne angajăm să întărim forțele și instituțiile din domeniul apărării din Irak, prin măsurile de construire a capacităților de apărare convenite în luna august 2015, pe baza solicitării primite din partea Irakului.  Am realizat progrese în implementarea pachetului adaptat de asistență DCB pentru Irak, după cum s-a convenit, profitând de disponibilitatea Centrului pentru forțele de operațiuni speciale Regele Abdullah al II-lea din Iordania și a centrelor de instruire și educație din Turcia. 

95. Prin intermediul activităților DCB implementat în Iordania, care includ lupta împotriva dispozitivelor explozive improvizate, neutralizarea explozibililor și munițiilor și geniu, precum și planificarea civilă-militară și consiliere cu privire la reforma sectorului de securitate în Irak, NATO instruiește irakieni în anumite domenii.  Bazându-ne pe acest efort, am hotărât să răspundem afirmativ solicitării din data de 5 mai 2016 primite din partea Primului Ministru irakian, și am fost de acord să oferim instruire NATO pe teritoriul Irakului pentru forțele de securitate și militare irakiene, în domeniile agreate, inclusiv, ca parte a programului DCB, să continuăm să susținem construcția de capacitate instituțională, pentru a contribui la structuri și politici eficace și eficiente cu scopul asigurării, pe termen mediu și lung, a dezvoltării capacității de instruire irakiene.  Acest efort al NATO în Irak va continua să fie realizat pentru a asigura complementaritatea și valoarea adăugată; incluziune; aproprierea la nivel local; durabilitatea și prioritizarea; coerența globală și colaborarea adaptată.  Păstrarea incluziunii la nivelul guvernului irakian, precum și al forțelor de apărare și securitate din această țară, vor păstra o importanță majoră.  Planificarea inițială pentru implementarea acestor activități în țară ar trebui să se încheie la timp pentru a fi revizuite de către miniștrii din domeniul apărării din luna octombrie, ceea ce va permite începerea instruirilor și a construcției de capacitate să înceapă în Irak până în ianuarie 2017.

96. Conștienți de amenințarea prezentată de ISIL / Da'esh pentru toate națiunile și populațiile noastre, am fost de acord în principiu să creștem contribuția Alianței la eforturile Coaliției Globale împotriva ISIL, oferind accesul direct la AWACS a NATO pentru obținerea de către Coaliție a unei mai bune cunoașteri a situației.  Acest sprijin este planificat să înceapă în toamnă, sub rezerva procedurilor naționale de aprobare, iar Autoritățile militare ale NATO stabilesc detaliile la momentul de față.  Prin oferirea acestui sprijin, ne reafirmăm hotărârea de a contribui la soluționarea provocările din domeniul securității care provin din sud, inclusiv a terorismului.  Această contribuție la Coaliția globală nu face din NATO un membru al acestei coaliții.

97. În conformitate cu decizia noastră Țara Galilor, suntem pregătiți să oferim Libiei consiliere în domeniul construcției apărării și a instituțiilor de securitate, ca urmare a unei cereri primite din partea Guvernului de Uniune Națională, precum și să dezvoltăm un parteneriat pe termen lung, care ar putea duce la participarea acestei țări în Dialogul Mediteraneean, ceea ce ar constitui un cadru natural pentru colaborarea noastră.  Orice asistență NATO oferită Libiei ar fi furnizată în complementaritate deplină și în strânsă coordonare cu alte eforturi internaționale, inclusiv cele ale ONU și UE, în conformitate cu deciziile luate.  Proprietatea libiană a procesului va fi esențială.

98. Parteneriatele NATO sunt și vor continua să reprezinte un element esențial al modului în care funcționează NATO.  Succesul parteneriatelor NATO este demonstrată prin contribuția strategică adusă de acestea la securitatea Alianței și cea internațională.  De-a lungul ultimelor decenii, Alianța a dezvoltat parteneriate structurate - Parteneriat pentru pace, Dialogul Mediteraneean, Inițiativa de Cooperare de la Istanbul și relații cu partenerii din întreaga lume - cu țările interesate în stabilirea unui dialog politic și colaborarea practică, angajându-se în mod activ cu alți actori și organizații internaționale pe o gamă largă de probleme politice și legate de securitate.  Împreună am construit o rețea extinsă pentru asigurarea securității prin cooperare.  Complexitatea și volatilitatea mediului de securitate subliniază necesitatea unei abordări mai adaptate, individuale și flexibile pentru a face colaborarea prin parteneriate mai strategică, coerentă și eficace.  Ne reafirmăm angajamentul, pe baza obiectivelor, priorităților și a principiilor Politicii pentru Parteneriate de la Berlin, de a ne extinde dialogul politic și cooperarea practică cu orice națiune care împărtășește valorile Alianței și interesul pentru pacea și securitatea internațională.  Ne vom dezvolta în continuare parteneriatele astfel încât acestea să continue să îndeplinească atât interesele aliaților, cât și pe cele ale partenerilor. 

99. Salutăm contribuțiile continue și substanțiale pe care partenerii noștri fac prin mobilizarea, alături de aliați, în cadrul operațiunilor și misiunilor, și prin contribuțiile la activitățile de cooperare practică, inclusiv fonduri fiduciare și eforturi de construire a capacităților.  Partenerii servesc de asemenea alături de forțele armate ale mai multor aliați în afara formatelor existente, în special în vederea combaterii terorismului.  Acest lucru a sporit interoperabilitatea noastră și a întărit rezistența într-un mediu de securitate schimbat. 

100. În Țara Galilor, am aprobat inițiativa pentru interoperabilitate cu partenerii, am lansat platforma de interoperabilitate, care a devenit un format cheie pentru lucrul cu partenerii pe o gamă largă de aspecte legate de interoperabilitate și pregătirea pentru gestionarea pe viitor a crizelor.  De atunci, numărul de unități a țărilor partenere certificate și evaluate conform standardelor NATO a crescut, noi parteneri s-au alăturat programelor de interoperabilitate și au fost extinse oportunitățile pentru participarea partenerilor în cadrul exercițiilor NATO.  Aici la Varșovia, miniștrii din domeniul apărării din țările care fac parte din platforma de interoperabilitate au aprobat o foaie de parcurs pentru a ne ghida activitatea comună cu privire la pregătirea pentru gestionarea crizelor pentru anul următor și au discutat oportunități viitoare pentru colaborarea NATO cu partenerii, în scopul proiectării stabilității.

101. Ca parte a Inițiativei pentru interoperabilitatea cu partenerii, în Țara Galilor am decis de asemenea să propunem oportunități extinse de colaborare cu Australia, Finlanda, Georgia, Iordania și Suedia, în semn de recunoaștere a contribuțiilor lor operaționale  semnificative în cadrul NATO.  Acești parteneri au fost implicați tot mai mult în activitatea NATO referitoare la provocările noastre de securitate comune.  Participarea lor în cadrul acestui Summit atestă legăturile profunde pe care le-am construit cu ei.  Tratăm în mod individual cu fiecare dintre ei, în conformitate cu necesitățile, circumstanțele și ambițiile noastre și ale lor, și în conformitate cu interesele de securitate proprii ale NATO.  Ne-am dezvoltat colaborarea practică în grade diferite și în diferite formate: partenerii cu oportunități extinse primesc acum o pre-aprobare pentru o serie de exerciții NATO; aceștia sunt de asemenea implicați în lucrările de construcție a capacității de apărare a NATO, participând în cadrul Forței extinse de reacție a NATO și dezvoltând împreună cu noi evaluări comune ale amenințărilor.  Suntem pregătiți să analizăm posibilitatea oferirii de oportunități sporite și pentru alți parteneri, în măsura în care contribuțiile și interesele acestora o vor justifica.

102. Salutăm deschiderea misiunilor diplomatice la sediul NATO de mai mulți dintre partenerii noștri, ca un pas important al colaborării noastre.  În conformitate cu politica noastră de parteneriat de la Berlin și cu Acordul de la Bruxelles, încurajăm și alți parteneri să urmeze aceeași cale.

103. Vom continua să ne dezvoltăm parteneriatul cu țările din regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord, printr-un dialog politic mai profund și o cooperare practică sporită.  Dialogul mediteraneean (DM) și Inițiativa de Cooperare de la Istanbul (ICI) rămân cadre de parteneriat complementare și totuși distincte.  Rămânem deschiși la primirea de noi membri în ambele cadre de parteneriat.  Oferim asistență pentru 11 țări partenere din regiune pentru a le ajuta să își modernizeze unitățile de apărare și forțele militare, prin intermediul DM și al ICI.

104. DM și ICI sunt cadre unice care reunesc parteneri-cheie ai NATO: Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Mauritania, Maroc, Tunisia și Bahrain, respectiv Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite.  Consultările politice regulate duc la îmbunătățirea înțelegerii noastre reciproce și la cunoașterea situației.  Am dezvoltat de asemenea parteneriate individuale și programe de cooperare adaptate, cu toți partenerii noștri DM și ICI.  Vom continua să consolidăm colaborarea practică, inclusiv prin acordarea de suport suplimentar în domeniul combaterii terorismului, armelor ușoare și de calibru mic, al luptei împotriva dispozitivelor explozive improvizate și al securității militare a frontierelor.

105. Tinând cont de importanța strategică a regiunii Golfului, așteptăm cu nerăbdare stabilirea unor legături regulate la nivel de lucru între secretariatele internaționale ale NATO și Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) și lansarea colaborării practice cu CCG precum și cu statele membre ale acestuia.  Schimbul crescut de informații pentru a promova o mai bună înțelegere reciprocă a funcțiilor și politicilor noastre ar reprezenta o bază solidă pentru un dialog politic mai regulat și o posibilă colaborare practică în ceea ce privește provocările noastre comune de securitate.  Însărcinăm Consiliul să prezinte un raport privind progresele, către Miniștrii de afaceri externe, în cadrul întrunirii acestora din luna decembrie.

106. Salutăm parteneriatul pe termen lung cu Iordania, partener-cheie în orientul Mijlociu, precum și succesul asistenței existente din domeniul construirii capacităților de apărare și în domenii de securitate conexe (DCB), acordate Iordaniei.  Eforturile noastre se desfășoară în șapte domenii prioritare: apărare cibernetică; exerciții militare; lupta împotriva dispozitivelor explozive improvizate; comunicare, comandă și control; protecție portuară și securitatea granițelor.  Rămânem dedicați întăririi relațiilor dintre NATO și Iordania, printr-un dialog politic susținut și colaborare practică în cadrul Dialogului Mediteraneean, precum și prin intermediul Inițiativei DCB și al Platformei de Interoperabilitate, inclusiv prin oportunități avansate.  Suntem recunoscători partenerului nostru Iordania pentru contribuțiile acestuia aduse de-a lungul multor ani la operațiunile conduse de NATO, precum și pentru găzduirea activităților noastre de instruire DCB pentru Irak.

107. Regiunea balcanică de vest este una de importanță strategică, așa cum este demonstrat prin lunga noastră istorie de colaborare și de operațiuni în regiune.  Rămânem puternic angajați în consolidarea stabilității și securității regiunii balcanice de vest precum și în sprijinirea activă a aspirațiilor de integrare euro-atlantică ale statelor din zonă.  Valorile democratice, statul de drept, reformele domestice și relațiile de bună vecinătate sunt vitale pentru cooperarea regională și pentru procesul de integrare euro-atlantică.  Salutăm progresele recente privind delimitarea frontierelor în regiune.  Alianța va continua să colaboreze îndeaproape cu Balcanii Occidentali pentru a menține și pentru a promova pacea și securitatea regională și internațională.  Însărcinăm Consiliul să pregătească un raport privind activitățile și relațiile NATO din regiune, pentru a fi prezentat miniștrilor afacerilor externe în luna decembrie. 

108. Întărirea relațiilor NATO-Serbia sunt în beneficiul Alianței, al Serbiei și al întregii regiuni.  Salutăm progresul continuu obținut în construirea parteneriatului NATO-Serbia și sprijinim continuarea dialogului politic și colaborarea practică în acest sens.  Salutăm de asemenea progresele realizate în cadrul dialogului Belgrad-Pristina, facilitat de UE, și încurajăm ambele părți să pună în aplicare acordurile încheiate și să susțină continuarea progreselor.  Salutăm aspirațiile Kosovo de a-și îmbunătăți capacitatea de a asigura siguranța și securitatea pentru toți locuitorii săi, precum și de a contribui la securitatea în Balcanii Occidentali.

109. Invitația lansată către Muntenegru în luna decembrie 2015 de a se alătura Alianței precum și semnarea ulterioară a Protocolului de Aderare în luna mai 2016 recunosc reformele realizate de către Muntenegru, angajamentul demonstrat de acesta față de valorile noastre comune, precum și contribuția adusă securității internaționale.  Muntenegru are acum statut de Invitat și se integrează în activitățile NATO.  Așteptăm cu nerăbdare încheierea rapidă a ratificării protocolului de aderare și continuarea progresului în domeniul reformelor în Muntenegru, înainte și după aderare, pentru a spori contribuția sa la Alianță.  Apreciem contribuțiile semnificative aduse de Muntenegru la operațiunile conduse de NATO.

110. Astăzi ne reafirmăm angajamentul pentru Politica Ușilor Deschise, un principiu de bază al Tratatului de la Washington, și unul dintre cele mai mari succese ale Alianței.  Prezența Muntenegrului alături de noi astăzi este o demonstrație concretă a acestui fapt, și așteptăm cu nerăbdare să întâmpinăm această țară în calitate de membru cât mai repede cu putință.  Integrarea euro-atlantică avansează valorile democratice, reforma și respectarea statului de drept.  Libertatea și prosperitatea societăților noastre sunt construite pe aceste fundații.  Integrarea euro-atlantică oferă, de asemenea, o către stabilitate și întărește securitatea colectivă.  Rundele succesive de extindere au consolidat securitatea și securitatea întregii regiuni euro-atlantice.  Ușile NATO rămân deschise tuturor democrațiilor europene care împărtășesc valorile Alianței, care sunt dispuse și capabile  să-și asume responsabilitățile și obligațiile ce decurg din calitatea de membru, care sunt în măsură să aplice principiile Tratatului și a căror integrare poate contribui la securitatea spațiului Nord-Atlantic.  Deciziile privind extinderea aparțin doar NATO.  Ne păstrăm angajamentul deplin pentru integrarea țărilor care aspiră să se alăture Alianței, în baza meritelor individuale.  Încurajăm partenerii care aspiră să se alăture Alianței - Georgia, fosta Republică Iugoslavă Macedonia2 și Bosnia și Herțegovina - să continue să pună în aplicare reformele și deciziile necesare pentru a se pregăti pentru aderare.  Vom continua să oferim sprijin pentru eforturile acestora și să așteptăm să ia măsurile necesare pentru concretizarea aspirațiilor lor. 

111. La Summit-ul din 2008, de la București, am convenit că Georgia va deveni membru al NATO, MAP făcând parte integrantă din proces; astăzi reafirmăm toate elementele acelei decizii, ca și deciziile ulterioare.  Apreciem progresele semnificative realizate din anul 2008.  Relația Georgiei cu Alianța conține toate instrumentele practice pentru pregătirea pentru eventuala aderare.  Alegerile parlamentare din acest an vor constitui un alt pas important către consolidarea instituțiilor democratice.  Încurajăm Georgia să continue să utilizeze pe deplin toate oportunitățile pentru a se apropia de Alianță, oportunități oferite prin intermediul Comisiei NATO-Georgia, Programul Național Anual, rolul său ca partener de oportunități extinse, participarea sa în cadrul Inițiativei noastre de întărire a capacității de apărare și pachetul substanțial NATO-Georgia.  NATO apreciază în mod deosebit contribuțiile semnificative și continue ale Georgiei  în cadrul Forței de Reacție NATO și al misiunii Resolute Support din Afganistan și recunoaște sacrificiile și contribuțiile pe care poporul georgian le-a adus la securitatea noastră comună.

112. Salutăm progresele importante realizate în implementarea pachetului substanțial NATO-Georgia, pe care l-am inițiat în cadrul Summit-ului din Țara Galilor.  Peste 30 de experți din țări aliate și partenere sprijină în prezent Georgia în diverse domenii de cooperare. Georgia contribuie la aceste eforturi prin alocarea de resurse semnificative.  Centrul comun de instruire și evaluare, care ajută la întărirea capacităților de auto-apărare și rezistență ale Georgiei, este operațional.  Vom continua să oferim resursele necesare pentru punerea în aplicare a pachetului substanțial, care are drept scop consolidarea capacităților Georgiei și, prin aceasta, ajutarea Georgiei în pregătirile sale pentru aderarea la Alianță.  Am agreat modalități practice suplimentare pentru intensificarea eforturilor, inclusiv ajutorul acordat capacităților Georgiei de gestionare a crizelor, instruire și exerciții, precum și îmbunătățiri ale comunicațiilor strategice.  Aliații vor oferi suport pentru dezvoltarea apărării aeriene și monitorizării aeriene din Georgia.  Vom aprofunda de asemenea atenția acordată securității din regiunea Mării Negre.

113. Reiterăm sprijinul nostru pentru integritatea teritorială și suveranitatea Georgiei în cadrul frontierelor ei recunoscute internațional.  Salutăm angajamentul Georgiei de a nu folosi forța și cerem Rusiei reciprocitate.  Cerem Rusiei să renunțe la recunoașterea ca state independente a regiunilor georgiene Osetia de Sud și Abhazia, să înceteze construcția de obstacole de tip graniță de-a lungul liniilor de graniță administrativă, precum și să-și retragă forțele din Georgia.  NATO nu recunoaște așa-numitele tratate semnate între regiunea Abhazia din Georgia și Rusia în luna noiembrie 2014 și dintre regiunea Osetia de Sud din Georgia și Rusia în luna martie 2015.  Acestea încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei și contrazic în mod flagrant principiile de drept internațional, principiile OSCE și angajamentele internaționale ale Rusiei.  Încurajăm toți participanții la Discuțiile de la Geneva să joace un rol constructiv și, de asemenea, să continue să conlucreze strâns cu OSCE, ONU și UE pentru căutarea unei soluții pașnice a conflictului în teritoriul recunoscut internațional al Georgiei.

114. Reiterăm decizia luată în cadrul Summit-ului de la București din 2008 și reiterată la summit-urile ulterioare, de a adresa Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei4 o invitație de a se alătura Alianței imediat ce este identificată, în cadrul ONU, o soluție acceptabilă ambelor părți în privința problemei numelui.   Prin urmare, insistăm asupra intensificării eforturilor de a găsi o soluție la problema numelui.   Încurajăm eforturile suplimentare de dezvoltare a relațiilor de bună vecinătate.  Încurajăm de asemenea construirea unei societăți multietnice deplin funcționale, bazată pe implementarea completă a Acordului-cadru de la Ohrid.  Având în vedere evoluțiile politice din fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, care au îndepărtat țara de valorile NATO, solicităm tuturor liderilor politici din țară să implementeze deplin angajamentele pe care și le-au asumat conform Acordului de la Przino din iunie/iulie 2015, ca un cadru pentru o soluție durabilă a crizei politice.  Recunoscând etapele inițiale cu privire la implementare, ne reînnoim apelul adresat tuturor părților, de a se angaja într-un dialog democratic eficient și de a pune în aplicare condițiile pentru alegeri credibile, consolidând statul de drept, libertatea presei și independența judiciară.  Vom continua să urmărim îndeaproape progresele realizate de Skopje în aceste domenii, care reflectă valorile de bază ale NATO.  Apreciem angajamentul fostei Republici Iugoslave Macedonia față de securitatea internațională, așa cum a fost demonstrat de contribuția sa constantă la operațiunile noastre, participările sale în organizații și forumuri de dialog și colaborare regională și de angajamentul său față de procesul de aderare la NATO.

115.  Ne reafirmăm angajamentul față de integritatea teritorială și suveranitatea unei Bosnia și Herțegovina stabile și sigure și sprijinul nostru deplin pentru aspirațiile acesteia la statutul de membru.  Încurajăm conducerea Bosniei și Herțegovinei să continue să demonstreze voință politică și să lucreze în mod constructiv pentru beneficiul tuturor cetățenilor săi în vederea realizării reformelor.  Vom oferi în continuare sprijin pentru eforturile de reformă în domeniul apărării din Bosnia și Herțegovina.  Apreciem acordul recent al Președinției Bosniei și Herțegovinei privind principiile pentru revizuirea în materie de apărare și ne exprimăm îndemnul pentru finalizarea acesteia cât mai repede cu putință.  Salutăm progresele făcute în legătură cu înregistrarea proprietății de apărare imobile pe numele statului, dar ne dorim ca conducerea Bosniei și Herțegovinei să accelereze eforturile în scopul realizării cerințelor stabilite de către Miniștrii de Afaceri Externe la Tallinn în luna aprilie 2010, astfel încât să poată fi activat cât mai repede primul ciclu al planului de acțiune în vederea aderării, lucru care rămâne obiectivul nostru.  Aliații vor urmări în mod activ evoluțiile.  Felicităm Bosnia și Herțegovina pentru contribuțiile la operațiunile conduse de NATO și pentru angajamentul său în fața dialogului regional, cooperării și securității.

116. În Țara Galilor, ne-am extins inițiativa pentru construirea capacităților de apărare și în domenii de securitate conexe către Republica Moldova.  De atunci, aliații și partenerii acestora au oferit expertiză și consiliere în sprijinul procesului de reformă a apărării în curs de desfășurare pentru sporirea capacităților forțelor armate moldovenești și sectorul de apărare.  Aliații rămân angajați în aceste lucrări, astfel încât țara să poată bucura de un viitor stabil, sigur și prosper, în conformitate cu valorile împărtășite de democrațiile europene.  Pentru realizarea acestui viitor, este important ca Republica Moldova să își mențină angajamentul în sensul implementării reformelor de care să beneficieze toți cetățenii săi.  Mulțumim Republicii Moldova pentru contribuția sa la operațiunile conduse de NATO.

117. Ucraina este un partener de durată și special al Alianței.  În cadrul summit-ului nostru de aici, de la Varșovia, ne întâlnim cu Președintele Poroshenko și am adoptăm o Declarație comună.  O Ucraină independentă, suverană și stabilă, angajată ferm spre democrație și statul de drept, este esențială pentru securitatea euro-atlantică.  Rămânem fermi în suportul acordat suveranității Ucrainei și a integrității teritoriale a acesteia, în granițele recunoscute pe plan internațional, și în susținerea dreptului Ucrainei de a decide asupra propriului său viitor și a traseului politicii sale externe, fără interferențe externe, așa cum este stabilit în Actul Final de la Helsinki.  Rusia continuă să încalce suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei.  În ciuda acestor circumstanțe dificile, guvernul Ucrainei face progrese în punerea în aplicare a unor reforme ample în spiritul standardelor europene și euro-atlantice, bazate pe valori democratice, respect pentru drepturile omului, ale minorităților și pentru statul de drept, care vor fi esențiale pentru promovarea prosperității și stabilității pe termen lung.  Salutăm măsurile luate de către Ucraina în lupta împotriva corupției, menținerea conformității cu condițiile stabilite de către Fondul Monetar Internațional, reforma justiției și avansul spre decentralizare, însă rămân încă provocări substanțiale, fiind necesare eforturi susținute.  Încurajăm Ucraina să rămână angajată în sensul punerii complete în aplicare a acestor reforme precum și a altora necesare, precum și în sensul asigurării durabilității acestora.  Reamintind deciziile de la summit-urile precedente, NATO va continua să susțină Ucraina în realizarea agendei sale de reformă, inclusiv prin intermediul Programului anual național, în cadrul parteneriatului nostru specific. 

118. Cooperarea dintre NATO și Ucraina constituie o parte importantă a contribuției Alianței la eforturile comunității internaționale de a asigura stabilitatea în regiunea euro-atlantică și mai departe.  Salutăm intenția Ucrainei de a aprofunda în continuare parteneriatul său specific cu NATO, precum și contribuțiile sale trecute și viitoare la operațiunile conduse de NATO și în cadrul Forței de reacție a NATO, chiar și în timp ce se apăra în fața acțiunilor agresive ale Rusiei.  Alegerea Ucrainei de a adopta și implementa principiile și standardele NATO, pentru care Buletinul strategic de apărare oferă un traseu, va promova o inter-operabilitate mai mare între forțele noastre.  Brigada Lituano-polonezo-ucraineană este un element important al acestui efort.  Aceasta va spori capacitatea Ucrainei de a-și asigura mai bine propria securitate, prin intermediul instituțiilor funcționale din domeniul securității și apărării, aflate sub control civil democratic, care sunt responsabile, durabile și eficiente.  Participarea Ucrainei în cadrul Programului de creștere a educației în domeniul apărării este un efort important în acest sens.  NATO va continua să ofere consiliere strategică și susținere practică pentru reforma sectorului ucrainean de securitate și apărare, inclusiv așa cum este stabilit în pachetul de asistență completă, pe care îl aprobăm împreună cu președintele Poroshenko în cadrul întâlnirii de astăzi a Comisiei NATO-Ucraina.  Acest pachet de asistență complet are ca scop consolidarea și sporirea suportului acordat Ucrainei de către NATO, inclusiv prin capacități adaptate și măsuri de creștere a capacității pentru sectorul de securitate și apărare, ceea ce va ajuta la sporirea capacității de rezistență a Ucrainei în fața unei game largi de amenințări, inclusiv a amenințărilor hibride. 

119. În lumina experiențelor operaționale înregistrate de NATO și a mediului de securitate complex în evoluție, o abordare cuprinzătoare politică, civilă și militară are o importanță esențială în gestionarea crizelor și asigurarea securității prin cooperare.  Mai mult decât atât, aceasta contribuie la asigurarea eficienței securității și apărării noastre comune, fără a prejudicia angajamentele Alianței referitoare la apărarea colectivă.  NATO și-a dezvoltat o capabilitate civilă redusă, dar adecvată în conformitate cu deciziile Summit-ului de la Lisabona.  Vom continua să urmărim coerența în cadrul instrumentelor și activităților proprii NATO, abordări concertate cu națiunile partenere și organizațiile precum ONU; UE și OSCE, precum și continuarea dialogului cu organizațiile non-guvernamentale.  Așteptăm cu nerăbdare să o trecere în revistă a planului de acțiune din 2011 pentru o abordare globală, înainte ca acesta să fie supus examinării de către miniștrii de afaceri externe în 2017.

120. Pe măsură ce provocările la adresa păcii și securității internaționale se multiplică, colaborarea dintre NATO și Națiunile Unite este din ce în ce mai importantă.  Salutăm creșterea continuă a dialogului politic și a cooperării practice între NATO și ONU, care acoperă o gamă largă de domenii de interes comun.  În cadrul summit-ului privind menținerea păcii care a avut loc anul trecut, NATO s-a angajat să își sporească susținerea pentru operațiunile de menținere a păcii desfășurate de ONU, inclusiv în domeniile de luptă împotriva dispozitivelor explozive improvizate, a instruirii și pregătirii, îmbunătățind capacitatea ONU de  desfășurare mai rapidă pe teren și prin colaborarea în domeniul construirii capacității de apărare în țările cu risc.  Ne menținem acest angajament și rămânem pregătiți să aprofundăm în continuare interacțiunile noastre din aceste domenii și din altele, inclusiv prin participarea NATO în cadrul conferinței de monitorizare care va avea loc la Londra în luna septembrie a acestui an.

121. Uniunea Europeană rămâne un partener unic și esențial pentru NATO.  Consultările sporite la toate nivelurile și cooperarea practică în cadrul operațiunilor și dezvoltarea capacităților au adus rezultate concrete.  Provocările de securitate din vecinătățile noastre estică și sudică fac să fie mai importantă decât oricând sporirea parteneriatului nostru strategic într-un spirit de deschidere reciprocă, transparență și complementaritate, respectând în același timp diferitele mandate ale organizațiilor, autonomia decizională și integritatea instituțională, așa cum au fost agreate de către cele două organizații.

122. Salutăm declarația comună făcută aici la Varșovia de către Secretarul General al NATO, Președintele Consiliului Europei și președintele Comisiei Europene, care evidențiază o serie de acțiuni pe care cele două organizații intenționează să le întreprindă împreună în domenii concrete, inclusiv în lupta împotriva amenințărilor hibride, sporirea rezistenței, construirea de capacități de apărare, apărare cibernetică, securitate maritimă și exerciții.  Însărcinăm Consiliul să revizuiască punerea în aplicare a acestor propuneri și să raporteze miniștrilor de afaceri externe până în luna decembrie 2016. 

123. Apreciem Concluziile Consiliului Europei din luna iunie 2016, care cer o sporire a relațiilor între NATO și UE.  Salutăm de asemenea prezentarea strategiei globale pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene.

124. NATO recunoaște importanța unei apărări europene mai puternice și mai capabile, care va conduce la întărirea NATO, va ajuta la sporirea securității tuturor aliaților și va genera o distribuție echitabilă a sarcinilor, beneficiilor și responsabilităților derivate din statutul de membru al Alianței.  În acest context, salutăm consolidarea apărării și gestionării crizelor la nivel european pe care am observat-o în ultimii câțiva ani.

125. Aliații care nu sunt membri ai UE continuă să aibă contribuții semnificative la eforturile UE de consolidare a capacităților sale de soluționare a provocărilor comune de securitate.  Pentru parteneriatul strategic dintre NATO și UE, implicarea cât mai extinsă a aliaților care nu sunt membri UE în aceste eforturi este esențială.  Încurajăm măsuri reciproce suplimentare în această arie pentru a sprijini un parteneriat strategic întărit.

126. Salutăm raportul Secretarului General privind relațiile NATO–UE.  Îl încurajăm să continue să lucreze îndeaproape cu Președintele Consiliului Europei, Președintele Comisiei Europene și cu Înaltul Reprezentant, în toate aspectele parteneriatului strategic NATO – UE și să înainteze un raport Consiliului pentru următorul Summit.

127. NATO și Organizația pentru Securitate și Cooperare joacă amândouă roluri importante în menținerea stabilității și abordarea provocărilor de securitate din regiunea euro-atlantică.  Apreciem abordarea cuprinzătoare a OSCE în ceea ce privește securitatea, acoperind dimensiunile politico-militare, economice și de mediu și umane.  Apreciem de asemenea rolul important al OSCE în încercarea de a pune capăt mai multor conflicte prelungite din zona euro-atlantică.  Criza din Ucraina a evidențiat încă o dată importanța avută de către OSCE pentru eforturile internaționale de sprijin a rezolvării pașnice a conflictelor, sporirea încrederii și securității, precum și ca o platformă de cooperare și dialog cuprinzător privind securitatea din Europa.  Subliniem de asemenea valoarea măsurilor de consolidare a încrederii și securității și a celor privind transparența, în cadrul OSCE.  Suntem hotărâți să îmbunătățim în continuare această cooperare, atât la nivel politic, cât și operațional, în toate domeniile de interes comun, inclusiv prin intermediul nou-numitului Reprezentant al Secretarului General pentru OSCE.

128. Colaborarea NATO cu Uniunea Africană (UA) înglobează susținere operațională, logistică și de construire a capacităților, precum și suport pentru externalizarea Forței de Răspuns Africane, inclusiv prin exerciții și instruire adaptată, în conformitate cu solicitările UA față de NATO.  Așteptăm cu nerăbdare să sporim și să ne extindem în continuare parteneriatul politic și practic cu UA, astfel încât să putem răspunde împreună la amenințările și provocările comune.

129. NATO este o alianță a valorilor, inclusiv libertatea individuală, drepturile omului, democrație și statul de drept.  Aceste valori comune sunt esențiale pentru ceea ce este și ceea ce întreprinde NATO.  Integrarea lor suplimentară în toate domeniile muncii noastre va face NATO mai puternică.

130. Corupția și slaba guvernare sunt provocări de securitate care subminează democrația, statul de drept și dezvoltarea economică.  Importanța implementării măsurilor de îmbunătățire a dezvoltării integrității, lupta contra corupției și buna guvernare se aplică pentru NATO, aliați și parteneri în egală măsură.  Pentru a ne continua activitatea în acest domeniu, astăzi am aprobat o nouă Politică NATO pentru dezvoltarea integrității, care ne reafirmă convingerea faptului că instituțiile transparente și responsabile din domeniul apărării, aflate sub control democratic, sunt fundamentale pentru stabilitatea în zona euro-atlantică și esențiale pentru cooperarea internațională în domeniul securității. 

131. Oferind femeilor o putere reală de acțiune în cadrul NATO și în forțele noastre armate, Alianța noastră devine mai puternică.  Acordăm o mare importantă asigurării unei participări active a femeilor în prevenirea, managementul și soluționarea conflictelor, precum și în eforturile și cooperarea din perioadele post-conflict.  De la ultimul Summit din Țara Galilor, am făcut progrese bune în implementarea RCSONU 1325 privind Femeile, Pacea și Securitatea și a altor rezoluții colaterale.  Cu toate acestea, mai sunt încă multe lucruri de făcut, ceea ce presupune o conducere durabilă, transparență și responsabilitate.  Salutăm numirile recente la nivel înalt, atât în structurile civile  ale NATO, cât și în cele militare.  Cu toate acestea, există încă neajunsuri legate de reprezentarea femeilor la NATO, lucru care trebuie abordat.  Vom pune în aplicare planul de acțiune WPS actualizat, care a fost dezvoltat împreună cu mulți dintre partenerii noștri și în consultare cu nou-înființata Comisie consultativă pentru societatea civilă.  Eforturile NATO de proiectare a stabilității sunt susținute în continuare de pachetul cuprinzător al NATO pentru educație și instruire pe probleme legate de gen, care este acum disponibil tuturor.  Comandamentele noastre strategice trec acum la operaționalizarea liniilor directoare militare aprobate privind prevenirea și combaterea violenței sexuale și legate de gen, legate de conflicte.  Afirmăm importanța critică a măsurilor solide de formare și responsabilizare în ceea ce privește prevenirea comportamentelor abuzive, inclusiv a încălcării drepturilor și abuzurilor sexuale.  Eforturile noastre continue și angajamentul privind integrarea perspectivelor de gen în activitățile Alianței în toate cele trei sarcini de bază ale NATO vor contribui la o Alianță mai modernă, mai pregătită și mai pro-activă.

132. Ghidați de valorile noastre și de dreptul internațional, recunoaștem că este imperativ să protejăm populația civilă de efectele conflictului armat.  De aceea, astăzi am aprobat Politica NATO privind protecția populației civile, dezvoltată împreună cu partenerii noștri și în consultare cu ONU și alte organizații internaționale.  În această Politică, protecția civililor include toate eforturile depuse pentru evitarea, minimizarea și ameliorarea efectelor negative asupra civililor, ca urmare a operațiunilor militare NATO și sub conducerea NATO și, acolo unde este cazul, pentru protejarea populației civile de violențele fizice sau de amenințările cu violența fizică care ar fi realizate de alți actori la conflict.  Politica completează eforturile NATO existente în domeniile conexe și include o dimensiune de stabilitate polițienească.  Vom implementa această Politică prin intermediul unui plan concret de acțiune, care va fi revizuit în mod regulat de către Consiliu.

133. Rămânem profund îngrijorați de faptul că copiii continuă să fie victimele unor încălcări grave, în special cele șase practici identificate de către Secretarul General al ONU: uciderea sau mutilarea copiilor; recrutarea de sau utilizarea copiilor-soldați; atacuri asupra școlilor sau spitalelor; viol sau alte forme grave de violență sexuală; răpire; și refuzul accesului la ajutor umanitar.  De la summit-ul nostru din Țara Galilor, NATO a stabilit o politică robustă, în consultare cu ONU, pentru a spori implementarea RCSONU 1612 și a rezoluțiilor conexe.  Politica solicită trupelor noastre, atunci când sunt desfășurate în operațiuni și misiuni conduse de NATO, să monitorizeze și să raporteze încălcările împotriva copiilor și să intre în legătură cu autoritățile locale.  în cadrul misiunii noastre Resolute Support, am însărcinat, pentru prima dată, un Consilier pentru problema copiilor în conflicte armate, pentru a contribui la instruirea Forțelor afgane naționale de apărare și securitate.  În colaborare cu ONU, NATO își va extinde în continuare oportunitățile relevante de instruire, exerciții și educație.  Consiliul va evalua periodic punerea în aplicare a politicii noastre.

134. În lupta împotriva terorismului, NATO aduce valoare și are un rol, fără a aduce atingere legislației și responsabilităților naționale, în coerență cu UE și în special prin cooperarea noastră militară cu partenerii, cu scopul de construire a capacității acestora de a face față amenințărilor teroriste.  NATO va continua să interacționeze cu partenerii și cu alte organizații internaționale, după caz, pentru promovarea înțelegerii comune și cooperarea practică pentru susținerea Strategiei Globale ONU pentru Lupta Împotriva Terorismului.  Construind pe baza Programului nostru de Lucru privind Apărarea Împotriva Terorismului și a Programului de Lucru privind biometria, vom continua să îmbunătățim capacitățile și tehnologiile noastre, inclusiv apărarea împotriva Dispozitivelor Explozive Improvizate și a amenințărilor Chimice, Biologice, Radiologice și Nucleare.  Deoarece amenințările teroriste și cele conexe rămân prioritare pe agenda de securitate a NATO, aliații intenționează să acționeze împreună, în conformitate cu legislația națională și internațională, precum și cu procedurile NATO implementate, pentru a promova schimbul de informații prin folosirea optimizată a platformelor multilaterale, precum Sistemul NATO de colectare și exploatare a informațiilor de pe câmpul de luptă (BICES).  Aliații continua să urmărească creșterea nivelului de colaborare în ceea ce privește schimbul de informații referitor la luptătorii străini care revin în țările de origine.  Secretarul General Adjunct pe probleme de informații și securitate, acționând în conformitate cu termenii de referință, ar putea servi ca facilitator pentru a îmbunătăți schimbul de informații. 

135. Evoluțiile din domeniul energetic pot avea implicații politice și de securitate semnificative pentru aliați și pentru Alianță, așa cum a fost demonstrat de crizele din estul și sudul NATO.  O aprovizionare constantă și sigură cu energie, diversificarea rutelor de import, a furnizorilor și a resurselor energetice, precum și inter conectivitatea rețelelor de energie au o importanță critică și ne sporesc rezistența în fața presiunilor politice și economice.  Deși aceste probleme sunt în primul rând responsabilitatea guvernelor naționale și a altor organizații internaționale, NATO urmărește îndeaproape implicațiile de securitate ale evoluțiilor relevante din domeniul energetic și acordă o importanță deosebită diversificării surselor de aprovizionare cu energie electrică din regiunea euro-atlantică.  Prin urmare, vom continua să ne îmbunătățim cunoștințele strategice în acest sens, inclusiv prin schimbul de informații și prin extinderea legăturilor noastre cu alte organizații internaționale, precum Agenția Internațională a Energiei și UE, după caz.  Ne vom consulta și vom face schimb de informații cu privire la aspectele de securitate energetică care prezintă un interes deosebit pentru aliați și pentru Alianță, în vederea oferirii unui tablou complet al evoluției peisajului energetic, concentrându-ne asupra domeniilor în care NATO poate aduce un plus de valoare.  Vom continua de asemenea să dezvoltăm capacitatea NATO de susținere a autorităților naționale în protejarea infrastructurilor critice, precum și în sporirea rezistenței acestora în fața întreruperilor în furnizarea de energie care ar putea afecta sistemul național și colectiv de apărare, inclusiv în contextul amenințărilor hibride și al amenințărilor cibernetice  În acest context, vom include considerente de securitate energetică în cadrul instruirilor, exercițiilor și planificării în avans.  Ne vom continua colaborarea cu țările partenere, după necesități.  Vom îmbunătăți în continuare eficiența energetică a forțelor noastre militare, prin stabilirea de standarde comune, reducerea dependenței de combustibilii fosili și demonstrarea de soluții eficiente din punct de vedere energetic pentru forțele armate. Astăzi am luat notă de un raport de progres privind rolul NATO în securitatea energetică. Însărcinăm Consiliul să perfecționeze în continuare rolul NATO în conformitate cu principiile și liniile directoare stabilite și să realizeze un raport de progres pentru următorul nostru Summit.

136. O industrie de apărare mai puternică în cadrul Alianței, care include întreprinderile mici și mijlocii, o mai bună cooperare industrială și tehnologică în domeniul apărării la nivel transatlantic și pan-european, precum și o bază industrială robustă în întreaga Europă și în America de Nord, rămân esențiale pentru dobândirea capacităților necesare ale Alianței.  Pentru ca Alianța să își mențină avantajul tehnologic, este deosebit de important să susținem inovația cu scopul identificării tehnologiilor avansate și emergente, să le evaluăm gradul de aplicabilitate în domeniul militar și să le implementăm prin soluții inovatoare.  În acest sens, NATO salută inițiativele de pe ambele părți ale Atlanticului de a menține și avansa avantajul militar și tehnologic al capacităților aliate, prin inovație, și încurajează națiunile să se asigure că acest tip de inițiative vor duce la o cooperare sporită în cadrul Alianței și între aliați.

137. Adaptarea instituțională stă la baza adaptării politice și militare a NATO.  Obiectivul este acela de a face Alianța capabilă să se ajusteze în mod intrinsec, astfel încât capacitatea de anticipare și reacție la schimbare să facă parte integrantă din modul nostru de funcționare. Reformele introduse începând cu anul 2010 au contribuit la îmbunătățirea eficacității și eficienței, ducând la adaptarea NATO în sensul unei mai bune pregătiri și viteze de reacție.  Reformele au vizat sediul, agențiile și structura de comandament.  Am introdus o transparență mai mare prin publicarea de audituri financiare.  Ne-am îmbunătățit comunicațiile strategice.  Pentru continuarea acestor eforturi, vom dezvolta o abordare mai puternică și mai coerentă în ceea ce privește prioritizarea, o conexiune mai bună între prioritățile noastre politice și militare și cerințele de resurse, în special prin intermediul unei utilizări mai eficiente a procesului de livrare a capacităților finanțat în comun.  Vom continua să îmbunătățim responsabilitatea, guvernanța și transparența.  Însărcinăm Consiliul să continue aceste eforturi, bazându-se pe realizările recente și profitând de mutarea în noul sediu NATO, pentru a ne asigura că rămânem pregătiți și capabili să facem față provocărilor viitorului ca o Alianță încrezătoare, dedicată și adaptabilă, și să prezinte un raport privind progresele înregistrate până la următorul nostru Summit.

138. Salutăm rolul Adunării Parlamentare a NATO în completarea eforturilor NATO de a promova stabilitatea în întreaga Europă.  Apreciem de asemenea contribuția adusă de Asociația Tratatului Atlantic pentru promovarea unei mai bune înțelegeri a Alianței în cadrul națiunilor noastre.

139. Ne exprimăm aprecierea pentru generoasa ospitalitate care ne-a fost oferită de către guvernul și populația din Polonia.  Prin deciziile importante pe care le-am luat cu ocazia acestui Summit de la Varșovia, pentru întărirea poziției noastre de descurajare și apărare, proiectarea stabilității dincolo de granițele noastre și promovarea valorilor noastre, ne-am demonstrat unitatea, solidaritatea și puterea.  Așteptăm cu nerăbdare să ne reîntâlnim în 2017 la noul nostru sediu NATO din Bruxelles.

 

  DECLARAŢIA SUMMIT-ULUI DIN VARŞOVIA adoptată de şefii de stat şi de guvern participanţi la reuniunea Consiliului Nord Atlantic din Varşovia (8-9 iulie 2016)
 

 

Centrul de presă

În prim plan

Conectat la M@E