Conferinţe, declaraţii, briefinguri

Conferinţă de presă susţinută de ministrul afacerilor externe Lazăr Comănescu

Data: 
22.12.2016

Lazăr Comănescu: Bună dimineaţa, tuturor şi, în primul rând, doamnelor şi domnilor reprezentanţi ai mass-media! Vreau să vă mulţumesc foarte mult pentru faptul că aţi acceptat această invitaţie de a ne întâlni în acest format, o invitaţie care, să spunem aşa, are o motivaţie multidimensională. În primul rând este vorba de faptul că vin în faţa dumneavoastră în calitate de membru al unei echipe guvernamentale al cărui mandat se apropie de final. Şi am considerat şi considerăm că este firesc ca, în spiritul asigurării unei cât mai bune cunoaşteri de către opinia publică a ceea ce a făcut acest guvern şi, cu voia dumneavoastră, inclusiv pe dimensiunea de politică externă, să fie realizat şi, deci, de aceea aceasta este una dintre motivaţiile principale pentru care am dorit să mă întâlnesc cu dumneavoastră. În al doilea rând coincidenţa face că ne aflăm la sfârșit de an, înainte de Crăciun, înainte de Anul Nou. Vă urez "La mulţi ani!" şi să avem cu toţii parte de sărbători fericite.

Şi, normal la sfârșit de an, ca de fiecare dată, indiferent în ce ipostază ne aflăm fiecare dintre noi, fie individual, fie ca reprezentanţi ai unor instituţii, să ne uităm în urmă un pic să vedem ce am făcut, dacă am făcut bine, dacă puteam face şi mai bine şi, de ce nu, să tragem concluzii cu privire la ceea ce putem să facem in viitor. Cred că este şi mai important.

În al treilea rând am dorit să mă întâlnesc cu dumneavoastră - şi încă o dată vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia -, pentru că nu vă ascund şi nu v-o spun ca să vă fac plăcere, dar a dezvolta şi  a avea un dialog sistematic, pe cât posibil chiar în accepţiune de continuitate cu reprezentanţii mass-media pe temele de politică externă, mie mi se pare că este un lucru foarte important şi noi i-am acordat atenţie şi sper ca şi dumneavoastră să împărtășiți măcar şi parţial faptul că această preocupare a Ministerului de Externe de a comunica, de a ţine opinia publică informată, de a fi transparent pană la urmă, s-a reflectat în ceea ce am făcut. Eu am spus când am preluat acest mandat, acum mai bine de un an, că este extrem de important, mai ales în domeniul acesta, dar nu numai, dar în domeniul politicii externe cu atât mai mult cu cât, vedeţi şi dumneavoastră, nu există practic moment în care să nu se întâmple ceva pe mapamond şi care să nu aibă reverberaţii, unele dintre ele poate mai puţin anticipate. Şi atunci este foarte bine ca lumea să înțeleagă şi să cunoască domeniul politicii externe mai bine, ce face şi ce trebuie făcut. De aceea, aşa cum spuneam la începutul mandatului, am insistat foarte mult ca serviciul purtătorului de cuvânt - Direcţia de Comunicare din Ministerul de Externe - să fie funcţional 24 de ore din 24. Eu sper, dumneavoastră îmi veţi confirma sau nu că ne-am achitat de acest auto-angajament.

Nu în ultimul rând, îmi face mare plăcere să mă întâlnesc cu dumneavoastră pentru că cu mulţi dintre dumneavoastră, reprezentanţi ai presei, ne-am întâlnit şi în alte momente - conferinţe de presă cu ocazia unor vizite de omologi sau înalţi demnitari de peste hotare, unii dintre dumneavoastră şi prin diverse locuri, capitale europene.

Și aici dați-mi voie să fac o mică remarcă. Dacă vreți, nu îmi permit să dau sugestii, doar să exprim o dorință: aș vrea foarte mult ca în viitor reprezentanții mass-media românești să fie mai mult și, pe cât posibil, în sistem de continuitate sau chiar de permanență, prezenți în capitale, în centre unde se întâmplă lucruri importante și unde mass-media din alte țări sunt foarte bine reprezentate. Nu vreau să spun, nu contest calitatea celor care până acum au reprezentat, dar cred că, din punctul de vedere al resurselor alocate de către conducătorii mass-media pentru reprezentarea instituțiilor lor de presă în străinătate cred că este un lucru care cu siguranță ar fi în beneficiul opiniei publice. Este o opinie personală, evident, se înscrie în ceea ce se numește franțuzește "A bon entendeur, salut!", dar o spun pentru că în diverse reuniuni internaționale la care am participat ar fi frumos să fie și ziariști, reprezentanți ai mass-media românești și care să pună întrebări, să se arate că în România lucrurile importante sunt urmărite cu mare atenție.

În plan personal, dacă vreți, îmi face mare plăcere să vă revăd și dați-mi voie să încep acum cu câteva remarci legate de activitatea noastră și după aceea câteva, știu eu, momente și pentru un dialog, întrebări din partea dumneavoastră, și sper să fiu și în măsură să răspund.

Aș începe prin a spune, probabil că este un truism, dar totuși îl spun: 2016 a fost, inclusiv și poate, sigur aici nu pot să mă dezbar, că fiecare dintre noi avem și o doză de subiectivism, dar poate spun mai mult decât în alte domenii, in domeniu relațiilor internaționale, al politicii externe a fost un an foarte dens 2016, aș spune extrem de dens, cu mai bune și cu mai puțin bune, cu evoluții importante din perspectiva, să spunem așa, a proiectului european, unele dintre ele eu le calific, în ciuda a ceea ce ar putea să se creadă la prima vedere, ca pași înainte serioși înspre conștientizarea nevoilor de consolidare a construcțiilor europene, altele, sigur că da, evoluții care au generat și generează preocupări, dar cred că - și aici e partea aș spune optimistă -, și o conștientizare sporită asupra faptului că noi europenii, și când zic europeni mă gândesc la Uniunea Europeană, trebuie să dăm dovadă de mai multă capacitate de a gestiona problemele cu care se confruntă și care preocupă cetățenii europeni. Am să revin mai încolo asupra acestor chestiuni.

Aș mai spune că a fost un an în ceea ce ne privește pe noi deosebit de solicitant și, în măsura în care am putut să performăm la un nivel pe care, îi las pe cei care sunt îndrituiți să analizeze, să spună cum a fost, cred însă că a fost, așa cum spuneam, un an solicitant și, fără a fi catalogat ca lipsindu-mi modestia, cred că Ministerul de Externe și-a făcut datoria, în bună măsură, că Ministerul de Externe a dovedit că este o instituție în sistemul instituțional al administrației centrale românești, poate care funcționează cel mai bine, nu înseamnă însă că nu sunt locuri de îmbunătățit, dar eu cred că acest lucru putem să-l spunem fără să avem ezitări.

Şi aş mai spune ceva, că dacă ceea ce am realizat a putut fi realizat, a fost rezultatul unei munci de echipă, şi când vorbesc de munca de echipă, sigur, mă refer la adjuncții mei secretarii de stat, directorii generali, la întregul personal al Ministerului de Externe, diplomatic sau de suport, cum s-ar zice. Deci, lucrurile astea dacă au fost făcute, şi am să menţionez câteva care cred eu că se pot constitui în argumente cred eu convingătoare, în sensul că în Ministerul de Externe s-a lucrat. Deci, am putut face acest lucru graţie acestei munci în echipă, la care eu am ţinut şi ţin foarte mult, şi, dacă vreţi, este un aspect asupra căruia sau un mesaj pe care îl transmit şi succesorului meu - succesor, succesoare, nu ştim asta noi - deci următorului ministru de externe, şi sunt convins de acest lucru se va ţine seamă într-o manieră adecvată. Munca în echipă este extraordinar de importantă, colaborarea, tot în spirit de echipă, pe orizontală şi pe verticală, consultarea permanentă, nu este loc de competiţie între noi, ci este vorba de o concurenţă, dacă vreţi, în sensul sporirii eficienţei, şi acest lucru s-a constatat, şi mă bucur că este substanţă în ceea ce spun eu, dacă ne gândim la ce s-a întâmplat cu Ministerul de Externe. În egală măsură, dacă ministerul a putut să facă anumite lucruri anul acesta, şi o spun cu toată tăria, s-a datorat şi unei foarte bune cooperări şi, în acelaşi timp, dacă vreţi, unui sprijin serios, substanţial, pe care l-am avut atât din partea Preşedinţiei României, cât şi din partea Guvernului în ansamblul său, a preşedintelui, a primului ministru şi a echipelor din jurul domniilor lor.

Vreau să vă spun că în cursul acestui an, cu excepţia ultimelor două luni, pentru că succesiunea de evenimente a fost aşa de mare, frecvenţa ca atare, am instituit ceea ce numim consultarea săptămânală triunghiulară, adică: Ministerul de Externe, Administraţia Prezidenţială, Consilierul de Politică Externă al preşedintelui şi cel pentru Afaceri Europene, omologii lor de la guvern, ne-am întâlnit de câte ori a fost posibil, aproape săptămânal, pentru a schimba opinii, pentru a asigura coerenţă, consistenţă şi continuitate în tot ce facem noi în demersurile de politică externă. Şi vreau să mulţumesc pe această cale colegilor şi prietenilor mei de la Administraţia Prezidenţială şi de la Guvern pentru această chestiune. Aşa, toată această perioadă de, cum spuneam, acum sunt deja 13 luni şi 13 pentru mine nu are o semnificaţie preocupantă, dimpotrivă, mi-a permis să şi constat anumite lucruri.

Dacă mulţi dintre dumneavoastră probabil că ştiţi, eu am mai fost în această poziţie, am avut onoarea să fiu ministru de externe şi acum 8 ani, vreau să vă spun că în aceşti 8 ani au avut loc evoluții care au făcut din activitatea diplomatică o activitate mult mai solicitantă, care reclamă mult mai multe eforturi şi care, o spun fără niciun fel de ezitare, reclamă chiar şi sacrificii, şi sunt convins că mulţi dintre colegii mei vor spune că, şi le mulţumesc pentru acest lucru, au trebuit să renunţe la multe lucruri, pe care le-ar fi dorit eventual familiile lor, copiii lor, dar au găsit că este de domeniul propriei conştiinţe că uneori trebuie să punem pe planul întâi obligaţiile, responsabilităţile mai degrabă decât obligaţiile, auto-responsabilităţile profesionale. Acestea au fost remarcile să spunem introductive, scuze că am fost cam lung, dar am simţit nevoia să le spun, pentru că ele vin efectiv din inimă, şi fac parte dintre cei care, aşa, au momente în care spun tot ce au de spus.

Acum, pe fond, activitatea noastră. Un lucru care ne-a permis să activăm într-o manieră, credem noi, care să răspundă cerinţelor, sigur, derivă şi dintr-un aspect care este extraordinar de important pentru noi, ca Minister de Externe. Am mai spus-o, dar o repet şi acum, pentru că simt nevoia. A fost, este şi va fi continuitate în privinţa marilor obiective de politică externă ale României şi aceasta a fost paradigma în care ne-am mişcat şi sunt absolut convins că aceasta va fi paradigma în care se va acţiona în continuare în diplomaţia românească. Ne-am propus, când am preluat activitatea la acest minister, în calitate de ministru, să continuăm eforturile pentru a consolida rolul şi asertivitatea României în direcţia obiectivelor principale ale politicii noastre externe: calitatea de membru al Uniunii Europene, calitatea de membru al Alianţei Nord-Atlantice, Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii. Şi eu cred că pe toate aceste trei dimensiuni, în acest an, în Ministerul de Externe s-au făcut lucruri care rămân acolo şi se va constata că ele au fost lucruri de substanţă. Nu am să intru în detalii, poate la întrebări voi mai spune una sau alta, dar m-aş limita la câteva exemple în fiecare sens, dar toate circumscrise ideii de asertivitate sporită a României.

Noi am spus, la nivelul statului, la nivelul cel mai înalt, la nivel de preşedinte, la nivel de şef al guvernului şi, cu voia dumneavoastră, la nivel de ministru de externe, că a sosit timpul ca Romania nu doar să exprime dorinţa de a se apropia, de a face parte din nucleul european şi euro-atlantic, ci şi de a acţiona pentru a demonstra că are capacitatea, are capabilităţi de a juca un rol într-un asemenea nucleu. Şi, din această perspectivă, îmi cer scuze, am uitat să mai spun un lucru pe care de asemenea merită să îl subliniem, apropo de cooperarea interinstituţională, vreau să menţionez de asemenea foarte buna colaborare pe care am avut-o cu comisiile de resort din Parlamentul României. Mă refer la preşedinţii ca atare, fie că vorbim de Comisiile de politică externă sau Comisiile de afaceri europene, ca şi la membrii din comisiile respective, pentru că au fost de mare ajutor şi am să dau şi câteva exemple. Deci, această asertivitate, am spus, şi eu cred că am acţionat şi voi da câteva exemple, că, pentru a ne manifesta această capabilitate de asertivitate şi de contribuţie la substanţa activităţii organizaţiilor din care facem parte este foarte important ca Romania să își valorifice potenţialul său de actor regional sau subregional, dacă vreţi. Ei bine, după cum vă amintiţi, iniţiativa României, aceea care a condus la ceea ce numim în momentul de faţă formatul de cooperare Bucureşti sau al "celor nouă". Ştiţi, a avut loc în noiembrie anul trecut summitul celor nouă membre ale Alianţei Nord-Atlantice din flancul estic al Alianței, aici, la Bucureşti. Acest format de cooperare a continuat. Exact, tot în noiembrie, aproape exact la un an, un an şi trei zile, a avut loc reuniunea miniştrilor de externe ai statelor respective, deci în acelaşi format. Între timp, între ele a avut loc summitul NATO. Şi vreau să vă spun că summitul NATO, deciziile de la summitul NATO, conţin o semnificativă contribuţie românească, şi a fost un efort deosebit cel care s-a făcut în această privinţă, din partea tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în materie, insist asupra acestui lucru, şi, cu voia dumneavoastră, şi din partea misiunilor noastre diplomatice direct implicate în această direcţie, fie că este vorba de delegaţia noastră permanentă la NATO sau de ambasadele din statele respective şi, mai departe, din statele membre ale Alianţei.

Despre rezultatele Summit-ului de la Varşovia am vorbit cu alte prilejuri, nu aş vrea să le mai detaliez, dar cel mai important lucru este că la nivelul Alianţei s-a decis foarte clar asupra importanţei unei prezenţe aliate consolidate în tot spaţiul estic, flancul estic al Alianţei, inclusiv în ceea ce ne priveşte pe noi. Brigada, ştiţi foarte bine, care este în curs de constituire, va continua, s-au făcut paşi şi în privinţa unei configuraţii de sporire a securităţii în spaţiul Mării Negre. De asemenea, România a fost una dintre ţările care a contribuit la consolidarea sau la adoptarea de către NATO a unor decizii care să privească consolidarea relaţiilor NATO cu partenerii săi, fie că este vorba de partenerii estici sau sudici. În ceea ce ne priveşte, în mod deosebit, ne gândim  la partenerii noştri estici şi, în mod probabil deloc surprinzător, la Republica Moldova şi Ucraina. În planul Uniunii Europene, aş vrea să spun că şi acolo asertivitatea României, în sensul despre care am vorbit, s-a manifestat, şi aş începe prin a spune că o prioritate a activităţii noastre a fost aceea de a ne pregăti terenul pentru preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene peste doi ani şi pot să spun că mă bucur să vă aduc la cunoştinţă - probabil că ştiţi că Ministerul de Externe a avut o contribuţie semnificativă în constituirea unităţii la nivel central, la nivel de guvern, pentru pregătirea acestei preşedinţii, şi cu o unitate specială in cadrul Ministerului de Externe.

Dar, dincolo de asta, câteva lucruri care zic eu că relevă manifestarea mai evidentă a României ca actor care contează în interiorul Uniunii Europene s-au întâmplat. Aş începe cu un lucru care îi priveşte direct pe cetăţenii români. Este vorba de, şi o spun fără niciun fel de ezitare, România a avut rolul esenţial, cu implicarea tuturor celor cu responsabilităţile cele mai înalte la nivel naţional şi, cu voia dumneavoastră, şi a Ministerului de Externe, în realizarea acestui acord între Uniunea Europeană şi Canada, cu privire la liberalizarea vizelor. Este un lucru extrem de important pentru relaţia UE - Canada, respectiv România - Canada, dar este foarte important şi din perspectiva rezolvării unor probleme similare şi cu alţi importanţi parteneri, şi în primul rând este vorba de partenerul nostru strategic Statele Unite ale Americii, şi eu sper ca experienţa europeană în materie să fie o sursă de inspiraţie şi pentru rezolvarea şi a celorlalte probleme.

În al doilea rând, tot la nivel de Uniune Europeană, am avut un rol, aş spune eu, semnificativ, în configurarea a ceea ce avem în momentul de faţă strategia globală a Uniunii Europene de politică externă şi de securitate, în sensul relevării importanţei pe care o are zona estică, vecinătatea estică a Uniunii Europene şi, ca şi în cazul Alianţei, zona Mării Negre şi vecinătatea Uniunii Europene. Tot în ceea ce priveşte Uniunea Europeană, şi o pun tot la capitolul realizări, relaţiile Uniunea Europeană - Moldova. Nu am niciun fel de ezitare în a afirma că, dacă aceste relaţii au redobândit consistenţă şi s-au reînscris pe un făgaş al încrederii în consistenţa acestor relaţii, în mare măsură acest lucru se datorează contribuţiei României. Este recunoscut acest lucru ca atare, şi v-o spun nu din auzite. Tot procesul de recredibilizare a demersului proeuropean al Guvernului Republicii Moldova, fie că vorbim de dimensiunea bilaterală Romania - Republica Moldova sau de dimensiunea Uniunea Europeană - Republica Moldova, dimensiunea Fondul Monetar - Banca Mondială - Republica Moldova - Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare - Republica Moldova, vreau să vă spun că tot ce s-a întâmplat, şi s-au întâmplat lucruri zic eu destul de încurajatoare, dincolo de împrumutul României, ați văzut, Fondul Monetar a luat decizia de a acorda asistență financiară semnificativă; Uniunea Europeană, Comisia Europenă, de asemenea. Toate aceste lucruri s-au făcut pe baza unui dialog consistent și, dacă vreți, la insistența și cu argumentație din partea Romaniei, și acest lucru este recunoscut.

Un alt lucru despre care aș vrea să vorbesc, și care zic eu că intră la realizări din perspectiva noastră, este cel legat de revigorarea relațiilor noastre cu țări non-europene. Au fost mai multe vizite, colegii mi-au făcut o statistică așa pentru dumneavoastră. Dacă nu mă înșel, domnule purtător de cuvânt vă rog foarte mult să mă corectați, dar am înțeles așa: eu, personal am avut vreo 22 și ceva de întâlniri cu omologi de-ai mei sau înalți demnitari în afara României, în vizite în exterior. Am primit la București vizite, la același nivel, vreo 29 dacă nu mă înșel, am participat la peste 40 de reuniuni internaționale, consilii ș.a.m.d., NATO, Uniunea Europenaă, la ONU, am fost la  Bangkok, la reuniunea Uniunea Europeană-Asia. Și vreau să vă spun ceva, că, dincolo de vizitele bilaterale pe care le-am efectuat, la toate aceste întâlniri am acordat o deosebită atenție unor contacte bilaterale, /.../ întâlniri în marja unor reuniuni internaționale, cu omologi din state non-membre ale Uniunii Europene.

Și eu cred că sunt anumite perspective care se deschid și care ne îndeamnă să continuăm efortul acesta de revigorare a relației noastre cu statele non NATO sau UE, folosindu-ne mult mai eficient decât până acum de calitatea noastră de membru al Uniunii Europene sau de membru al Alianței Nord-Atlantice, de membru al OSCE, pentru că OSCE și Asia Centrală, de exemplu, e o chestiune căreia putem să ii acordăm o mai mare atenție.

Toate acestea sunt foarte bune oportunități pentru a dezvolta și relațiile noastre bilaterale. Și, strâns legat de acest lucru, o altă dimensiune asupra căreia am satisfacția că s-au făcut anumite progrese, unele poate că le putem considera chiar importante, sunt legate de o altă direcție de acțiune pe care subsemnatul a pus accent din start și am spus foarte clar că vreau să facem cate ceva în plus în această privință: este vorba de dimensiunea economică a diplomației romanești. Și eu cred că niște lucruri s-au făcut în această privință. Instituționalizarea, dacă vreți, și a dialogului, a relațiilor dintre Ministerul de Externe și asociațiile patronale și, respectiv, Camera de Comerț. Deci, comunitatea de afaceri din România, primul lucru. Și aici vreau să mulțumesc încă o dată Camerei de Comerț și Industrie a României, pentru că s-a angajat în acest demers, care este extrem de important, pentru că în acest fel am putut să instituționalizăm ceea ce aș numi formula de promovare a relațiilor în sistem de forumuri economice. Știți foarte bine, cu ocazia vizitelor pe care le-am efectuat în acest an, președintele României, primul ministru al României, cu voia dumneavoastră subsemnatul, de fiecare dată în vizitele respective au participat un număr semnificativ de reprezentanți ai mediului de afaceri, s-au organizat forumuri de afaceri, s-au semnat documente de cooperare cu mai multe țări și  eu sper că în felul acesta s-a creat acea bază pentru că efortul acesta de folosire mai eficientă a instrumentarului diplomatic pentru promovarea intereselor economice externe ale României să se consolideze în viitor. Este, dacă vreți, și aceasta o sugestie pe care o fac celor care vor veni după mine.

Alt lucru pe care l-am făcut și pe care vreau să-l menționez și în acest context, evident, a fost un an special, am avut alegeri și îmi dau voie mine însumi să mă felicit pentru faptul că alegerile din acest an, parlamentare,  în exterior, cred că s-au desfășurat in maniera in care, sigur, in cadru legislativ existent, care nu e opera Ministerului de Externe, evident, dar in acest cadru eu cred că modul in care Ministerul de Externe a răspuns cerințelor și doleanțelor cetățenilor, compatrioților noștri aflați in exterior s-a ridicat la nivelul așteptărilor. Și pentru acest lucru vreau să le mulțumesc foarte mult celor care au fost direct implicați in această privință. Altă direcție de acțiune foarte importantă pe care ne-am concentrat eforturile și care într-un fel e legată și de cea anterioară, grija față de a răspunde, așa cum se poate mai bine, nevoilor și preocupărilor cetățenilor romani in diaspora. De aceea, am inițiat, și mă bucur foarte mult că s-au și înființat deja patru noi consulate. Pentru alte două noi consulate generale s-a aprobat înființarea lor, este vorba de Miami și transformarea celui de la Edinburgh în consulat general, vor mai fi și altele. Avem în vedere extinderea de rețele consulare și în Australia, în Germania. De asemenea, în Germania deja avem un nou consulat, este vorba de cel de la Stuttgart. În același timp, tot în ideea aceasta de a veni în sprijinul doleanțelor cetățenilor romani, am consolidat sau, dacă vreți, am upgradat tot sistemul informatic consular în serviciul extern și vreau să vă spun /…/ că am fost la un moment dat într-o situaţie, pe un aeroport, într-o capitală, am primit imediat pe telefon sms-uri privind pericolele din ţara respectivă cetăţenii români pot să apeleze misiunea diplomatică. Deci, este vorba de un sistem de alertă pe care alţii nu îl au, alţii /…/ despre care lumea crede că au mult mai multe resurse şi capacităţi decât noi. Este un lucru care eu zic că merită să fie menţionat. /…/

O altă direcţie care pentru mine personal a însemnat extraordinar de mult, şi eu mă bucur că s-au făcut importanţi paşi in această direcţie, priveşte consolidarea a ceea ce eu numesc o politică eficientă de resurse umane in Ministerul de Externe. Sunt mai multe aspecte. Primul este că am dorit şi am realizat, zic eu, lucruri importante, paşi spre consolidarea a ceea ce numim dimensiunea profesională din MAE. De aceea, la sfârșitul acestui an, MAE va avea peste 80 de noi diplomaţi, toţi tineri, câștigători ai unor concursuri care au fost deosebit de dificile, şi v-o spune unul care pretinde că are ceva experienţă în ceea ce priveşte concursurile, inclusiv cariera mea de cadru universitar. Ştiu ce înseamnă un examen şi complexitatea acestuia şi vă asigur că au fost concursuri foarte consistente. În egală măsură, pentru că un minister de externe, o diplomaţie poate să funcţioneze bine în măsura în care beneficiază şi de un suport din partea altor dimensiuni ale activităţii, de aceea am organizat şi un concurs pentru angajarea a aproape 160 de ceea ce numim funcţii specifice în Ministerul de Externe, fie că este vorba de funcționari consulari, de administraţie, de logistică financiară ş.a.m.d. Eu sper ca succesorii mei să constate că s-au făcut nişte lucruri în beneficiul ministerului, care le vor fi foarte utile şi lor în activitatea pe care o vor desfăşura la conducerea acestei instituţii. În al doilea rând, aşa cum am spus încă de la început, eu cred că s-a înrădăcinat /…/ ceea ce numim munca în echipă şi, de asemenea, sper ca acest lucru să continue.

Revenind însă, pentru că am uitat ceva foarte important /…/ Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii:  şi vreau să spun un lucru foarte, foarte important şi care are relevanţă şi cu ce am spus mai devreme şi cu dimensiunea economică. Anul acesta s-au făcut paşi importanţi legat de consolidarea şi extinderea arealului de cooperare intensă romano-americană, dincolo de aspectele securitar-militare. A fost o declaraţie adoptată în 26 septembrie în acest sens.

Şi, foarte important de asemenea, /…/ este foarte recent, /…/ avem în Ministerul de Externe, are şi România ceea ce trebuia să aibă mai demult, după ce a devenit membră a Uniunii Europane: o agenţie de cooperare internaţională şi pentru dezvoltare. Această agenţie în momentul de faţă, începând de ieri, deci este tot cadrul legislativ, normativ finalizat, adoptat, deci această agenţie va deveni operaţională în noua ei formulă ca entitate autonomă în cadrul Ministerului de Externe. Are ca obiectiv folosirea instrumentului asistenţei pentru dezvoltare pentru o mai bună, pe de o parte, consolidare a rolului României ca ţară în Uniunea Europeană donatoare, dar, în acelaşi timp, consolidarea rolului României şi rolului acestui instrument în promovarea intereselor României în raport cu ţările unde se furnizează asistenţă. Este o chestiune pe care o fac toţi şi noi trebuie să o facem şi, în momentul acesta, avem acest instrument. Şi ce am vrut să mai adaug, că în pregătirea acestui moment deja în mai anul acesta am semnat cu agenţia similară din SUA un memorandum de cooperare între Ministerul de Externe şi agenţie şi deja cooperăm pentru a realiza împreună proiecte în ţări precum este Republica Moldova sau spaţiul balcanic, pentru că este vorba de vecinătatea noastră.

Revenind la resursele umane, am insistat şi mulţumesc pe această cale şi preşedintelui Romaniei şi primului ministru al Romaniei pentru faptul că au fost de acord să ţinem seama de dimensiunea profesională în numirea şefilor de misiuni diplomatice ale României. Şi probabil că ştiţi foarte bine, că v-am ţinut la curent, cu foarte puţine excepţii, foarte bine justificate şi argumentate, toţi şefii de misiuni numiţi în acest an sunt diplomaţi de carieră, oameni cu experienţă, în acelaşi timp oameni, cred că putem să vorbim despre un raport echilibrat între oameni tineri, oameni, cum să spun, ceva mai mult decât tineri, pe de o parte, dar şi în ceea ce priveşte ceea ce numim gender balance: făceam o socoteală aseară, din cate mi-am dat seama, cred că avem peste 20 de ambasade conduse de doamne ambasador, acelaşi lucru este valabil şi la oficii consulare.

Sigur, priorităţile le-am spus şi eu sper, nu că sper, sunt absolut convins că aceleaşi priorităţi vor fi şi pentru viitorul ministru de externe. Închei prin a sublinia, încă o dată, importanţa deosebită a consolidării asertivităţii României ca actor care contează în interiorul Uniunii Europene, în interiorul Alianței Nord-Atlantice şi in spaţiul de care aparţinem. Vă mulţumesc foarte, foarte mult. Acum, la dispoziţia dvs.

⃰⃰

Ionuţ Iordăchescu: Bună ziua, dle ministru! Sunt Ionuţ Iordăchescu, de la Realitatea TV. Vreau să vă întreb care este în opinia dvs. cea mai mare sursă de îngrijorare pe plan extern pentru Romania, nu ştiu, poate Rusia, poate ameninţările teroriste, poate reaşezarea aceasta a Uniunii Europene? Şi a doua întrebare, cumva corelată cu aceasta, ce credeţi că va însemna Administraţia Trump pentru Europa de Est, in special pentru noi, pentru România? Mulţumesc.

Lazăr Comănescu: În privinţa primei întrebări, şi nu întâmplător am început cu ce am făcut in calitatea noastră de membri NATO: este foarte important să putem să gestionăm în manieră conformă cu interesele noastre provocările la adresa securităţii in spaţiul din vecinătatea noastră. Este o chestiune esenţială. În egală măsură, şi când vorbim mai ales de acest lucru, când vorbim de vecinătate, evident, mă refer în primul rând la vecinătatea estică, pentru că oricine se uită pe harta lumii vede de unde vin provocările cele mai importante, dar în egală măsură am în vedere vecinătatea sudică. Pentru că nu se poate face o separare. Inclusiv dacă avem în vedere actorii implicaţi într-o zonă sau alta şi impactul pe care activitatea unui actor poate să o aibă într-o anumită zonă sau poate să o aibă în altă zonă.

De aceea eu am spus-o de mai multe ori, de exemplu este foarte foarte important să se găsească cât mai rapid o soluţie la conflictul din Siria, să se realizeze succese în combaterea şi nimicirea forţelor teroriste DAESH ş.a.m.d., dar acest lucru trebuie să se facă în condiţiile în care se acordă atenţie la fel de mare şi altor provocări, fie că vin din sud sau din est, sau de mai departe.

Acesta este răspunsul pe care îl dau la prima dvs întrebare. În privinţa celei de a doua întrebări, eu cred că, aşa cum am spus, sigur, înainte de alegeri se fac anumite declaraţii, după alegeri se fac declaraţii, pană se instalează oamenii se fac iar declaraţii, se exprimă opinii. Eu cred însă următorul lucru: că de ambele părţi ale Atlanticului se conştientizează foarte clar cat de importantă este nu doar continuarea unei puternice legături transatlantice şi este extrem de importantă consolidarea acestei legături transatlantice şi eu am această încredere că lucrurile acestea se vor reflecta şi în ceea ce vor face diverse guverne după alegeri care au avut loc într-o ţară sau alta - aceasta este afirmaţia pe care pot să o fac. Mai adaug că eu cred că dacă ne referim la parteneriatul strategic româno-american, este atât de substanţial încât după părerea mea, nu vedem acolo decât oportunităţi pentru consolidarea în continuare a acestuia; pentru că sunt. Şi m-am referit şi evident suntem foarte recunoscători şi mulţumim tuturor aliaţilor care s-au angajat să contribuie la realizarea acestei prezenţe aliate întărite în spaţiul din vecinătate, în zona noastră, Statele Unite, dar nu numai, şi deci nu avem decât de acţionat în continuare pentru a umple şi mai mult acest parteneriat deosebit /.../.

Carmen Gavrilă, Radio Romania: Bună ziua. Domnule ministru, am vorbit cu tot felul de surse americane de prin preajma NATO, inclusiv analişti, şi am întrebat care au spus aşa, că dacă Romania nu-şi va respecta promisiunea de a ajunge la 2% din PIB pentru apărare, există şanse foarte mari ca Administraţia Trump să împuțineze prezenţa americană in zona noastră. Aţi simţit cumva, nu că presiune, dar credeţi că ar putea să se întâmple aşa ceva dacă nu ne respectăm promisiunea, şi a doua întrebare: nu prea am mai văzut Consiliul Româno-American foarte activ anul acesta. Ce s-a întâmplat şi dacă credeţi că ii vom vedea din nou mai des pe la Bucureşti. Mulţumesc.

Lazăr Comănescu: In legătură cu prima întrebare, eu, cum să vă spun, în primul rând eu cred că, iertaţi-mă că sunt poate un pic mai direct, dar eu nu cred că este cazul să punem întrebarea dacă România respectă sau nu. România şi-a luat un angajament, şi-a autoasumat un angajament ferm, la nivelul tuturor forţelor politice din Romania, legate de 2% din PIB alocat apărării, începând de anul viitor, pe o perioadă de 10 ani, şi eu aş spune că nu văd motive pentru care să punem la îndoială atâta timp cât întreaga clasă politică, toţi factorii aflaţi la putere sau care se vor afla la putere au făcut parte dintre cei care au ajuns la acest angajament autoasumat al României, foarte ferm, şi, mai mult, eu pot să spun altceva: când am vorbit despre conştientizarea importanţei dimensiunii, continuării şi consolidării relaţiei transatlantice, eu vreau să spun că din această perspectivă eu şi apropos de ce spune preşedintele ales al Statelor Unite faţă de obligaţii ale altor ţări, pentru noi ăsta e un argument tocmai în favoarea, sau, dacă vreţi, care să ducă la constatarea faptului că există premise ca acest parteneriat să fie consolidat în continuare şi  - asta este o chestiune pe care am vrut să o subliniez. Mai departe, am fost la începutul acestei luni la Consiliul Nord-Atlantic, cu miniştrii de externe. Înaintea mea, colegul şi prietenul meu, Mihnea Motoc a fost la Consiliul Nord-Atlantic, în variantă miniştrii apărării. Am avut de asemenea, tot la începutul acestei luni, o întâlnire ceea ce se cheamă "jumbo" a Consiliului Afacerilor Externe, împreună cu miniştrii apărării ai UE şi în toate aceste instanţe s-a vorbit, s-a subliniat - şi vedeţi comunicatele respectivelor reuniuni - despre nevoia pe de o parte, a consolidării relaţiilor transatlantice, consolidării relaţiei şi cooperării intre UE şi Alianţa Nord-Atlantică şi pe de altă parte statele europene ele însele trebuie să se angajeze inclusiv in planul resurselor pentru a crea /.../ consolidărea acestei relaţii. De aceea, eu vă mărturisesc că, repet, în ciuda unor comentarii sau altora, relaţia transatlantică nu doar că va continua, se va consolida; mai devreme sau mai târziu vom constata acest lucru. M-aţi mai întrebat ceva, cu Consiliul româno-american. Eu cred că lucrurile acestea sun explicabile, în condiţiile în care şi într-o ţară sau alta am avut campanii electorale, dar sunt absolut convins că lucrurile se vor relua in ritmul normal în perioada următoare.

Reporter: Domnule ministru, v-aţi întâlnit recent, în marja unui consiliul, cu omologul dvs maghiar, cu Péter Szijjártó, după ce au venit acele mesaje belicoase de la Budapesta, voiam să vă întreb ce mesaj i-aţi transmis şi cum vedeţi în parametri generali relaţia noastră cu Ungaria? Mulţumesc.

Lazăr Comănescu: Eu cred că a înțeles foarte bine mesajul. Acum, nu vreau să intrăm în detalii, în discuţia - amicală - pe care am avut-o şi onestă. Şi vă mai spun ceva, miniştrii, cât sunt ei de miniştrii, uneori mai fac şi lucruri care trebuie făcute pentru că li se cere. Adică, /…/ să nu ne imaginăm că miniştrii numai ei sunt sursele de iniţiative. Dar, dincolo de acest lucru, am fost foarte clar în a transmite mesajul... Mesajele publice le ştiţi, reacţiile toate le ştiţi, dar am fost foarte clar în a transmite mesajul că spiritul de cooperare despre care am pomenit împreună, când a fost prietenul meu aici, la Bucureşti, nu se reflectă în asemenea abordări şi că este cazul să reflectăm asupra modului în care reacţionăm, acţionăm, ne poziţionăm, astfel încât dacă dorim să mergem înainte, să evităm să aducem asperităţi in drumul acestui mers, în mersul acesta înainte, pentru că eu mai spus-o şi o spun şi aici, eu consider că este extrem de important să se înțeleagă de către toţi, că existenţa unor minorităţi într-o ţară sau alta, şi cu atât mai mult între ţări vecine, a unei minorităţi a celeilalte ţări, trebuie să se constituie punţi de legătură şi nu în factori de dispută, de disensiune. Şi acest lucru trebuie înțeles foarte bine de către toţi factorii politici - şi mă refer aici şi la factorii interni. Este extrem de important să înțelegem acest lucru. Şi de asemenea mi-aş permite... /.../, nu sunt politician, mi-aş mai permite ca să spun că inclusiv in campanii electorale politicienii trebuie să fie mai grijulii cu privire la aducerea în discuţie în campania electorală din acţiuni populiste, electoraliste, chestiuni de sensibilitate. Nu are importanţă din ce direcţie. Dar cred că acest lucru este bine să fie conştientizat. Repet, existenţa unor minorităţi pe teritoriul unei ţări, cu atât mai mult existenţa de minorităţi între ţări vecine direct trebuie să fie puncte de legătură, factori de consolidare a cooperării. Nu mai vorbim de situaţia în care acele ţări sunt şi membre ale Uniunii Europene şi ale Alianţei Nord-Atlantice. Acesta este lucrul pe care trebuie să îl avem în vedere şi, în această direcţie, cred că trebuie acţionat şi vreau să vă spun că maniera în care Romania a reacţionat pe această temă - şi din nou v-o spun, nu din citite sau din nu ştiu ce - a fost salutată, a demonstrat /.../. Ştiţi ce înseamnă şi aţi inţeles ce înseamnă conduita europeană şi se apreciază acest lucru. Alte întrebări? Dacă nu, daţi-mi voie, înainte de a încheia, să vă spun că efectiv mi-a făcut plăcere. Mie îmi pare foarte rău că nu m-am putut eu, personal, întâlni cu dumneavoastră mai des, dar de aceea am iniţiat acele întâlniri de informare şi ii rog pe cei care vor continua la serviciul purtătorului de cuvânt, la Direcţia de Comunicare, să menţină acest sistem, dincolo de conferinţele de presă cu o ocazie sau alta, dincolo de declaraţii de presă, de comunicate ş.a.m.d., să continue această metodă şi, de asemenea, să nu uite că purtătorul de cuvânt intr-un minister de externe este funcţional 24 de ore din 24 şi că, pentru aşa ceva, inclusiv ministrul, poate fi trezit la miezul nopţii, la mijlocul intre miezul nopţii şi dimineaţă ş.a.m.d. Deci, să se ştie acest lucru pentru că este foarte important, mai ales dacă avem şi diferenţele de fus orar. Vă mulţumesc foarte, foarte mult pentru faptul că aţi avut răbdarea să mă ascultaţi!

Înregistrare video: http://www.mae.ro/node/39769