Prima Pagina

Strategia Anuală privind Creșterea Durabilă

La data de 17 decembrie 2019, Comisia Europeană a publicat pachetul de toamnă privind Semestrul european, moment care marchează debutul Semestrului 2020.

Un element de noutate este faptul că principalul instrument prin care Comisia stabilește prioritățile economice și sociale generale pentru UE și statele membre oferind orientări politice pentru următoarele douăsprezece luni a fost redenumit - Strategia Anuală privind Creșterea Durabilă 2020 (anterior Analiza Anuală a Creșterii). Aceste priorități trebuie integrate de statele membre în deciziile economice naționale și, implicit, în Programele Naționale de Reformă și în Programele de Stabilitate sau Convergență.

Strategia Anuală privind Creșterea Durabilă 2020 (Annual Sustainable Growth Strategy/ ASGS) reflectă viziunea de creștere economică promovată de Comisia Europeană, ce reiese din orientările politice prezentate anterior de președintele Comisiei, precum și din Pactul Ecologic European (European Green Deal) care reprezintă noua strategie de creștere economică a UE. Provocările economice pe termen lung (referitoare la schimbările climatice, digitalizarea și evoluțiile demografice) trebuie abordate printr-un nou model de creștere, care să permită menținerea competitivității economice și atingerea obiectivului privind neutralitatea climatică.

Mesajul ASGS este că dezvoltarea durabilă și bunăstarea cetățenilor trebuie să fie în centrul acțiunilor UE și ale statelor membre, deoarece creșterea economică nu este un scop în sine, iar economia trebuie să funcționeze pentru oameni și planetă. Pentru atingerea acestor obiective, Comisia Europeană propune patru dimensiuni prioritare interconectate și care se consolidează reciproc:

  1. durabilitatea mediului înconjurător (stimularea investițiilor durabile, impozitarea ecologică, neutralitatea emisiilor de carbon, tranziția către o economie circulară);
  2. creșterea productivității (cercetare și inovare, digitalizare, piețe eficiente și competitive, bază industrială puternică, sprijinirea IMM-urilor, accesul la finanțare, mediu de afaceri favorabil, aprofundarea Pieței Unice);
  3. echitatea (implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, investiții în competențe și sănătate, combaterea sărăciei, egalitatea de gen, impozitarea echitabilă, coeziunea socială și teritorială, calitatea locurilor de muncă);
  4. stabilitatea macroeconomică (definitivarea Uniunii Economice și Monetare, finanțe publice solide, sector financiar stabil, prevenirea dezechilibrelor interne și externe, reforme structurale pentru stimularea productivității, rolul internațional al monedei euro).

În opinia Comisiei, tranziția climatică și digitală trebuie să se bazeze pe o strategie industrială fundamentată pe Piața Unică, orientată către inovare și dezvoltarea de noi tehnologii, care să stimuleze economia circulară și crearea de noi piețe, oferind astfel Europei un avantaj competitiv global. Noua agendă economică trebuie să transforme economia UE într-o economie bazată pe creștere durabilă și să sprijine îndeplinirea angajamentelor de dezvoltare durabilă. În acest context, un alt element de noutate este reorientarea Semestrului european, începând cu anul 2020, pentru a integra și monitoriza Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU.

ASGS se fundamentează pe analizele din Raportul privind Mecanismul de Alertă, proiectul Raportului comun privind ocuparea forței de muncă și Raportul privind performanța pieței unice 2019.

Raportul privind Mecanismul de Alertă (RMA) 2020 prevede elaborarea de bilanțuri aprofundate pentru 13 state membre, toate identificate cu dezechilibre macroeconomice sau dezechilibre excesive în cadrul bilanțurilor aprofundate din februarie 2019 (Bulgaria, Croația, Franța, Germania, Irlanda, Olanda, Portugalia, România, Spania, Suedia - dezechilibre; respectiv Cipru, Grecia si Italia - dezechilibre excesive). Pentru Romania, evaluarea Comisiei din RMA 2020 evidențiază riscuri legate de creșterea puternică a costului unitar cu forța de muncă și deteriorarea poziției externe.

  

Elemente de context

Prima Analiză Anuală a Creșterii a fost lansată de Comisia Europeană la 12 ianuarie 2011. Documentul a indicat direcțiile pe care ar trebui să le urmeze UE în perioada 2011-2012, sub forma unui plan cuprinzând zece măsuri urgente, menite să consolideze pe termen scurt redresarea economică, să micșoreze decalajul de competitivitate în raport cu principalii competitori și să pregătească UE în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020. Acțiunile-cheie recomandate de către Comisia Europeană s-au articulat în jurul a trei axe principale: asigurarea unei consolidări fiscale riguroase în scopul realizării unei stabilități macroeconomice solide; implementarea de reforme structurale care să conducă la creșterea ratei de ocupare a forței de muncă; măsuri de stimulare a creșterii economice.

Analiza Anuală a Creșterii 2012 a fost lansată de Comisia Europeană la 23 noiembrie 2011, iar mesajul său cheie a fost acela că statele membre nu au depus suficiente eforturi pentru aplicarea măsurilor de reformă economică și consolidare fiscală asumate la nivelul UE. Comisia a solicitat UE și statelor membre să se concentreze pe cinci priorități: consolidarea fiscală; reluarea creditării în economie; promovarea creșterii și competitivității; abordarea șomajului și a consecințelor economice ale crizei; modernizarea administrației publice.

La 28 noiembrie 2012, Comisia Europeană a publicat Analiza Anuală a Creșterii 2013 (AAC 2013), însoțită, pentru prima dată, de patru rapoarte-anexă: Raportul macroeconomic, Raportul privind mecanismul de alertă, Raportul privind stadiul integrării pieței unice și Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă în Europa.

Mesajul-cheie cuprins în AAC 2013 a fost acela de continuare a reformelor cu impact asupra creșterii economice și creării de locuri de muncă durabile, motiv pentru care, cele cinci priorități identificate în AAC 2012 au rămas valabile și pentru anul 2013. Provocarea pe termen scurt a fost de restabilire a încrederii în economia europeană și de asigurare a stabilității economice și financiare, concomitent cu implementarea reformelor structurale, care stau la baza creșterii economice durabile.

Analiza Anuală a Creșterii 2014 (AAC 2014) a fost publicată de Comisia Europeană la data de 13 noiembrie 2013, moment care a reprezentat debutul Semestrului european 2014. Mesajul-cheie al AAC 2014 a fost de menținere a ritmului de implementare a reformelor destinate îmbunătățirii nivelului de competitivitate a economiei europene și a cursului redresării economice. În consecință, cele cinci priorități identificate de Comisie în analizele anuale precedente au rămas valabile și în 2014.

AAC 2014 a fost însoțită de o serie de rapoarte-anexă (Raportul privind mecanismul de alertă, Raportul privind integrarea pieței unice și Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă) și de opinia Comisiei asupra proiectelor privind planurile bugetare pentru 2014 ale statelor membre aparținând zonei euro. Comparativ cu analizele precedente, AAC 2014 a fost însoțită de o anexă în care a fost evaluat succint stadiul progreselor înregistrate de către statele membre în procesul de implementare a recomandărilor specifice de țară.

La 28 noiembrie 2014, Comisia Europeană a publicat Analiza Anuală a Creșterii 2015 (AAC 2015). Principala constatare a fost că, în pofida eforturilor făcute atât la nivel național, cât și european, redresarea economică a fost lentă și nu a permis reducerea nivelului înalt al șomajului, însă instalarea unei noi Comisii poate constitui momentul potrivit pentru un nou start în revitalizarea creșterii economice la nivelul întregii Uniuni. De aceea, mesajul-cheie transmis în cadrul AAC 2015 a fost de readucere a Europei pe calea creării de locuri de muncă durabile și a creșterii economice, prin eforturi comune de sprijinire a investițiilor și reînnoirea angajamentului pentru reforme structurale.

AAC 2015 a introdus o abordare integrată, articulată în jurul a trei piloni principali: stimularea investițiilor, prin lansarea Planului de investiții pentru Europa; un angajament reînnoit pentru implementarea reformelor structurale și garantarea responsabilității fiscale. Astfel, decizia clară a noii Comisii a fost de a transmite un semnal economic și politic puternic, mai ales către mediul privat european. În plus, Comisia a făcut apel la o asumare politică fermă și o implicare sporită a liderilor europeni.

Analiza Anuală a Creșterii 2016 (AAC 2016) a fost publicată la 26 noiembrie 2015. Mesajul transmis prin AAC 2016 a fost acela că, pentru a consolida redresarea economică a UE și pentru a stimula convergența dintre statele membre, trebuie menținute cele trei priorități identificate în cadrul AAC 2015 și anume: relansarea investițiilor, continuarea reformelor structurale pentru modernizarea economiilor și politici bugetare responsabile.

AAC 2016 a reflectat noua abordare privind Semestrul european, referitoare la acordarea unei atenții sporite aspectelor privind politicile sociale, ocuparea forței de muncă și celor privind zona euro. AAC 2016 a fost însoțită, ca și în anii precedenți, de Raportul privind mecanismul de alertă 2016 și proiectul de Raport comun privind ocuparea forței de muncă, dar și de alte trei noi documente: propunerea de Recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, propunerea de regulament de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017­-2020 și un document de lucru privind principalele obstacole în calea investițiilor la nivelul fiecărui stat membru. În Raportul privind mecanismul de alertă 2016, Comisia Europeană a constatat că dezechilibrele macroeconomice au fost în continuare un motiv de îngrijorare și a recomandat realizarea unor bilanțuri aprofundate pentru 18 state membre, printre care și România.

La data de 16 noiembrie 2016, Comisia Europeană a publicat Analiza Anuală a Creșterii 2017 (AAC 2017). Prioritățile Semestrelor europene 2015 și 2016 au fost menținute, și anume: stimularea investițiilor, continuarea reformelor structurale și asigurarea unor politici bugetare responsabile. Mesajul principal transmis de Comisia Europeană a fost de dublare a eforturilor statelor membre privind cele trei priorități, cu acordarea unei atenții deosebite echității sociale, ca mijloc de stimulare a incluziunii, precum și consolidării competitivității, inovării și productivității.

AAC 2017 a reprezentat componenta principală a Pachetului de toamnă privind Semestrul european 2017, alături de Raportul privind mecanismul de alertă și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă, precum și de o serie de documente destinate zonei euro. În cadrul Raportului privind mecanismul de alertă 2017, Comisia Europeană a recomandat elaborarea unor bilanțuri aprofundate pentru 13 state membre (față de 18 în 2016), România numărându-se printre statele membre pentru care Comisia a concluzionat că nu este necesară o evaluare aprofundată. Raportul comun privind ocuparea forței de muncă a evidențiat că rata de ocupare pentru grupa de vârstă 20-64 de ani a fost de 71,1% în al doilea trimestru din 2016, însemnând că obiectivul stabilit în Strategia Europa 2020 (rata ocupării de 75%) poate fi atins dacă tendința de creștere continuă.

La data de 22 noiembrie 2017, Comisia Europeană a publicat Analiza Anuală a Creșterii 2018 (AAC 2018). Având ca obiectiv să dea un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere economică și investiții, asigurând un climat stabil și predictibil pentru toți actorii, AAC 2018 a menținut prioritățile Semestrelor europene 2015, 2016 și 2017 (stimularea investițiilor; continuarea reformelor structurale și asigurarea unor politici fiscal-bugetare responsabile). Mesajul-cheie transmis de către Comisia Europeană a vizat existența oportunității de a relansa procesul de convergență economică și socială la nivelul întregii Uniuni.

Ca și în anii precedenți, alături de AAC 2018, Pachetul de toamnă privind Semestrul european a cuprins mai multe documente, și anume: Raportul privind Mecanismul de Alertă, proiectul Raportului comun privind ocuparea forței de muncă, propunerea de Recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, Comunicarea privind proiectele de planuri bugetare transmise de statele membre din zona euro, propunerea de amendare a Liniilor directoare pentru Ocupare pentru a asigura coerența cu Pilonul European al Drepturilor Sociale. De altfel, Pilonul European al Drepturilor Sociale, adoptat la data de 17 noiembrie 2017, a reprezentat un element de noutate în implementarea Semestrului european.

În cadrul Raportului privind mecanismul de alertă pentru 2018, Comisia Europeană a recomandat realizarea de bilanțuri aprofundate pentru 12 state membre. În cazul României, Comisia a concluzionat că nu va realiza o analiză aprofundată, riscurile macroeconomice părând a fi limitate, deși doi indicatori (poziția investițională internațională netă și prețurile reale ale locuințelor) depășeau pragurile de referință.

Analiza Anuală a Creșterii 2019 (AAC 2019) a fost publicată la data de 21 noiembrie 2018 și a marcat debutul Semestrului european 2019. Având ca obiectiv întărirea Europei în fața incertitudinii globale, mesajul-cheie al AAC 2019 a fost acela că în Europa au fost puse fundamentele unei creșteri economice pe termen lung, de care însă nu beneficiază în aceeași măsură toți cetățenii și statele membre UE, iar creșterea economică a rămas vulnerabilă la instabilitatea globală și provocările pe termen lung.

În acest context, pentru Semestrul european 2019, AAC 2019 a stabilit trei priorități: 1) asigurarea unor investiții de înaltă calitate și abordarea deficiențelor în materie de investiții în domeniile cercetare și inovare, educație, formare profesională, competențe și infrastructură; 2) concentrarea asupra reformelor care sporesc creșterea productivității, incluziunea și calitatea instituțiilor; 3) continuarea asigurării stabilității macrofinanciare și a unor finanțe publice sănătoase. Astfel au fost menținute prioritățile Semestrelor anterioare, dar a fost accentuată importanța mai bunei direcționări a investițiilor și corelării acestora cu un set bine stabilit de reforme structurale, fiind astfel subliniată intenția Comisiei de a asigura o mai mare sinergie și complementaritate între Semestrul european (cadru de coordonare a politicilor economice) și politica de coeziune (viitorul Cadru Financiar Multianual).

Alături de AAC 2019, Pachetului de toamnă privind Semestrul european 2019 a cuprins, ca și în anii precedenți, mai multe documente, și anume: Analiza Anuală a Creșterii 2019 (AAC), Raportul privind Mecanismul de Alertă; proiectul Raportului comun privind ocuparea forței de muncă; propunerea de Recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro; Comunicarea privind proiectele de planuri bugetare transmise de statele membre din zona euro; măsuri în cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere, precum și primul raport de supraveghere pentru Grecia. În cadrul Raportului privind Mecanismul de Alertă, Comisia Europeană a identificat 13 state membre UE (printre care și România) pentru care, în 2019, au fost elaborate bilanțuri aprofundate.

Pentru mai multe informații: https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-and-fiscal-policy-coordination/eu-economic-governance-monitoring-prevention-correction/european-semester/european-semester-timeline/setting-priorities_en

 

DSE, actualizat ianuarie 2020