Prima Pagina

Recomandări specifice de ţară

Adoptarea recomandărilor specifice fiecărei țări marchează încheierea Semestrului european – proces anual de coordonare a politicilor economice la nivelul UE. Comisia Europeană elaborează propuneri de recomandări pe baza Programelor Naționale de Reformă și a Programelor de Stabilitate sau Convergență prezentate de fiecare stat membru UE, de regulă în luna aprilie a fiecărui an. Propunerile de recomandări prezentate de Comisia Europeană sunt discutate în comitetele tematice ale Consiliului UE și, după dezbaterea în consiliile ministeriale Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) și Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO), sunt aprobate de Consiliul European de vară.

Recomandările specifice de țară reprezintă contribuția UE la procesul decizional național, lăsând statelor membre UE responsabilitatea elaborării propriilor politici economice și a bugetelor naționale. În principiu, recomandările invită statele membre UE să pună în aplicare acele măsuri a căror implementare în termen de 12-18 luni poate stimula realizarea de progrese în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.


Recomandări specifice de țară 2019

La data de 5 iunie 2019, Comisia Europeană a prezentat pachetul de primăvară privind Semestrul european 2019 care include, alături de o comunicare-cadru, și propunerile de recomandări specifice de țară (RST 2019) adresate statelor membre UE pentru perioada 2019 – 2020.

Comunicarea-cadru privind Semestrul european 2019 reprezintă o evaluare a progreselor în aplicarea reformelor și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, stabilind obiectivul general al RST 2019 și anume de a încuraja statele membre UE să adopte măsuri menite să sporească potențialul de creștere economică, îndeosebi în ceea ce privește modernizarea și consolidarea rezilienței economiilor naționale. Astfel, Comisia recomandă statelor membre să-și prioritizeze reformele destinate creșterii economice sustenabile și inclusive. Economiile din ce în ce mai digitalizate și globalizate necesită investiții mult mai inteligente în infrastructurile relevante, inovare, educație și competențe. În plus, digitalizarea, piața muncii în continuă schimbare, îmbătrânirea populației și înverzirea economiilor reclamă eforturi suplimentare în sprijinul creării de locuri de muncă de calitate și asigurării unor sisteme de asistență socială durabile, adecvate și incluzive.

Precum în anii anteriori, RST 2019 sunt fundamentate în conformitate cu Analiza Anuală a Creșterii 2019, evaluările analitice prezentate de Comisie în Rapoartele de țară din 2019, Programele Naționale de Reformă 2019, respectiv Programele de Stabilitate sau de Convergență, precum și concluziile rundelor de discuții bilaterale și misiunilor de evaluare derulate pe parcursul Semestrului european.

În ceea ce privește România, comparativ cu 2018, numărul recomandărilor a crescut de la trei la cinci. Astfel, au fost menținute recomandările care se referă la aplicarea deplină a cadrului fiscal-bugetar, întărirea conformării fiscale și a colectării impozitelor, îmbunătățirea calității și predictibilității procesului decizional, simplificarea procedurilor administrative, întărirea guvernanței corporative a întreprinderilor publice, prioritizarea proiectelor majore de infrastructură și accelerarea implementării acestora, achizițiile publice, salariul minim, venitul minim de incluziune, educația și sănătatea.

Recomandările noi adresate României vizează garantarea stabilității financiare și a rezilienței sectorul bancar, asigurarea sustenabilității sistemului de pensii și a viabilității pe termen lung a fondului de pensii din pilonul II, creșterea calității și a gradului de acoperire a serviciilor sociale, orientarea politicilor de investiții către transporturi sustenabile, energie cu emisii scăzute de carbon și eficiență energetică, mediu și inovare, ținând cont și de disparitățile regionale.

Se remarcă faptul că, printre principalele obiective ale Comisiei se numără asigurarea unei mai bune alinieri între investiții și reforme, precum și îmbunătățirea coerenței cadrului de politici. De aceea, propunerile de recomandări pun un accent deosebit pe investiții, fiecare stat membru primind o recomandare distinctă care vizează domeniul investițiilor.

Recomandările specifice de țară 2019 au fost adoptate formal în prima parte a lunii iulie 2019, în cadrul Consiliilor EPSCO (8 iulie 2019) și ECOFIN (9 iulie 2019). Trebuie amintit faptul că, în acest an, procesul de adoptare a recomandărilor a fost ajustat, în mod excepțional, ca urmare a publicării întârziate de către Comisie a pachetului de propuneri, ulterior alegerilor europarlamentare.

În etapa următoare, statele membre UE trebuie să ia măsurile necesare punerii în aplicare a recomandărilor. Implementarea, la nivel național, a măsurilor respective este monitorizată îndeaproape de către serviciile Comisiei, inclusiv prin intermediul discuțiilor bilaterale UE – state membre UE, pe care Comisia Europeană le organizează în principalele momente ale Semestrului european.


Elemente de context

Recomandări specifice de țară 2018

La data de 23 mai 2018, Comisia Europeană a prezentat pachetul de primăvară privind Semestrul european 2018 care a inclus, alături de o comunicare-cadru, și propunerile de recomandări specifice de țară (RST 2018) adresate statelor membre UE pentru perioada 2018 – 2019, cu excepția Greciei care derula un program de ajustare macroeconomică.

Comunicarea-cadru privind Semestrul european 2018 a stabilit obiectivul general al RST 2018 și anume de a încuraja statele membre UE ca, în contextul economic favorabil, să adopte măsuri care să sporească reziliența economiilor naționale. Astfel, Comisia a recomandat statelor membre UE: să sporească potențialul de creștere economică, să îmbunătățească mediul instituțional și de afaceri, să elimine obstacolele din calea investițiilor, să îmbunătățească utilizarea eficientă a resurselor, să sprijine crearea de locuri de muncă de calitate, să reducă inegalitățile, să abordeze provocările în ceea ce privește competențele, să asigure servicii medicale eficiente, durabile și accesibile și să îmbunătățească securitatea socială. Concluzia comunicării-cadru a fost aceea că un climat economic și social îmbunătățit oferă o oportunitate unică de a crește puterea și reziliența economică.

Recomandările primite de România pentru perioada 2018 – 2019 au vizat politica fiscal – bugetară, ocuparea forței de muncă, protecția socială, educația, sănătatea și eficiența guvernării. Comparativ cu 2017, numărul recomandărilor a rămas același, fapt ce a confirmat abordarea Comisiei în ceea ce privește Semestrul european, de menținere a unui număr redus de recomandări concentrate asupra domeniilor prioritare.

Recomandările specifice de țară 2018 au fost andosate de șefii de stat și de guvern în cadrul reuniunii Consiliului European din 28-29 iunie 2018 și adoptate formal cu ocazia reuniunii Consiliul ECOFIN din 13 iulie 2018.

 

Recomandări specifice de țară 2017

La 22 mai 2017, Comisia Europeană a publicat pachetul de primăvară privind Semestrul european 2017 care include, alături de o comunicare-cadru, și propunerile de recomandări specifice de țară 2017 (RST 2017) adresate statelor membre UE.

Obiectivul general al RST 2017 a fost stabilit pornind de la concluzia comunicării-cadru referitoare la necesitatea punerii în aplicare a reformelor structurale împreună cu mai buna utilizare a resurselor financiare pentru asigurarea unei redresări sustenabile a economiilor europene și îmbunătățirea rezistenței acestora la șocurile economice și provocările societale viitoare.

În cazul României, numărul total de recomandări a scăzut de la patru în 2016 la trei pentru 2017, fapt ce a confirmat abordarea revizuită a Comisiei în ceea ce privește Semestrul european, de reducere a numărului de recomandări adresate statelor membre UE pentru a se concentra asupra domeniilor prioritare.

Cele trei recomandări primite de România pentru perioada 2017 – 2018 au făcut referire la următoarele: (1) obiectivul bugetar pe termen mediu, cadrul fiscal – bugetar, obligațiile fiscale și colectarea impozitelor, munca nedeclarată (2) politicile de activare, adoptarea legislației privind egalizarea vârstei de pensionare, mecanismul transparent de stabilire a salariului minim, accesul la un învățământ general de calitate, în special pentru copiii romi și pentru copiii din zonele rurale, favorizarea tratamentului ambulatoriu și combaterea plăților informale; (3) adoptarea legislației care să asigure existența unui corp al funcționarilor publici profesionist și independent, prioritizarea proiectelor de investiții publice și pregătirea acestora, Strategia națională în domeniul achizițiilor publice.

RST 2017 au fost andosate în cadrul reuniunii Consiliului European din 22-23 iunie 2017, Semestrul european 2017 încheindu-se cu ocazia adoptării formale a recomandărilor în cadrul reuniunii Consiliul ECOFIN din 11 iulie 2017.


Recomandări specifice de țară 2016

La data de 18 mai 2016, Comisia Europeană a publicat Comunicarea referitoare la Semestrul european 2016: Recomandările Specifice de Țară, conținând propuneri de recomandări specifice de țară (RST 2016) focalizate pe acțiuni prioritare pentru consolidarea economiilor statelor membre UE, în linie cu abordarea generală prevăzută în Analiza Anuală a Creșterii 2016.

În formularea RST 2016, Comisia a ținut cont atât de abordarea din Semestrul european 2015, astfel încât numărul recomandărilor s-a menținut redus, cât și de abordarea revizuită a Semestrului european 2016, în sensul că recomandările pentru zona euro au fost publicate în noiembrie 2015.

În 2016, ca și în 2015, România a primit patru recomandări, referitoare la: (1) limitarea abaterii de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2016, asigurarea aplicării cadrului bugetar, consolidarea și conformarea fiscală, colectarea impozitelor, asigurarea faptului că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică și nu pun în pericol stabilitatea financiară; (2) consolidarea serviciilor oferite de serviciul public de ocupare, definirea, în consultare cu partenerii sociali, a unor criterii obiective pentru stabilirea salariului minim; măsuri pentru a preveni părăsirea timpurie a școlii și educație de calitate, adoptarea legii privind egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei; (3) combaterea plăților informale din sistemul sanitar, servicii de îngrijire medicală ambulatorie, gestionarea resurselor umane în administrația publică, simplificarea procedurilor administrative pentru întreprinderi și cetățeni, consolidarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat; (4) îmbunătățirea accesului la servicii publice integrate, extinderea infrastructurii de bază, diversificarea economică (în special în zonele rurale), adoptarea și aplicarea Master Planului General de Transport, prioritizarea proiectelor de investiții publice și pregătirea acestora.

Andosarea RST 2016 de Consiliul European din 28-29 iunie 2016 și adoptarea formală de Consiliul ECOFIN din 12 iulie 2016 au marcat încheierea Semestrului european 2016.


Recomandări specifice de țară 2015

La data de 13 mai 2015, Comisia Europeană a publicat recomandările specifice de țară (RST 2015) pentru 26 state membre UE (cu excepția Ciprului și a Greciei, care derulau programe specifice de ajustare macroeconomică) și pentru zona euro. Aceste recomandări au fost în acord cu abordarea generală bazată pe cei trei piloni principali din Analiza Anuală a Creșterii 2015, și anume: stimularea investițiilor, un angajament reînnoit în favoarea reformelor structurale și aderarea la o politică de responsabilitate bugetară.

În 2015 numărul recomandărilor adresate statelor membre UE s-a redus, fără a fi diminuată atenția acordată domeniilor identificate în anii anteriori. România s-a situat într-un grup de state membre UE cu un număr echilibrat de recomandări: dacă în anul 2014, Comisia a adresat României opt recomandări, în anul 2015, numărul acestora a fost redus la jumătate.

În baza evaluării măsurilor adoptate ca urmare a recomandărilor adresate în anii precedenți, așa cum au fost ele reflectate în Programul Național de Reformă 2015, Comisia a adresat României patru recomandări referitoare la: (1) măsurile necesare pentru a finaliza programul de asistență financiară; (2) politica fiscal – bugetară, combaterea muncii nedeclarate și continuarea procesului de egalizare a vârstei de pensionare; (3) politici de ocuparea a forței de muncă, sociale, de educație și de sănătate; (4) adoptarea legii privind reformarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat.

RST 2015 au fost andosate de Consiliul European din data de 25-26 iunie 2015 și aprobate formal de Consiliul ECOFIN din data de 14 iulie 2015.


Recomandări specifice de țară 2014

Recomandările specifice de țară 2014 au fost publicate de Comisia Europeană la data de 2 iunie 2014, andosate de către Consiliul European de vară din 26-27 iunie 2014 și adoptate formal în cadrul Consiliului ECOFIN din 8 iulie 2014.

Comparativ cu 2013, când mesajul general a fost de abordare a problemelor generale cauzate de criza economică, în 2014 accentul a fost pus pe consolidarea condițiilor pentru creșterea durabilă și ocuparea forței de muncă într-o economie post-criză. În acest context, toate statele membre UE au primit recomandări ce vizează consolidarea finanțelor publice și aproape toate statele membre UE, inclusiv România, au primit recomandări ce vizează pensiile, reforma sistemului de sănătate, impozitarea, măsurile active de ocupare, educația și pregătirea profesională.

În 2014, pe baza evaluării situației economice, precum și a informațiilor cuprinse în Programul de Convergență și Programul Național de Reformă 2014, Comisia a adresat României un set de opt recomandări specifice de țară, cu referire la: implementarea strategiei bugetare pe 2014 și creșterea gradului de conformare fiscală, punerea în aplicare a reformei în domeniul sănătății, consolidarea măsurilor active pe piața muncii, creșterea calității și accesului la educație, reducerea sărăciei și incluziunea socială, îmbunătățirea capacității administrative, precum și îmbunătățirea eficienței în sectoarele energiei și transporturilor.

Documentul de lucru al Comisiei Europene pentru România a menționat și aspectele pozitive înregistrate în perioada 2013-2014, inclusiv unele progrese în implementarea recomandărilor specifice de țară 2013: refacerea stabilității macroeconomice, restabilirea accesului la piețe pentru finanțarea datoriei publice și menținerea stabilității financiare, cu sprijinul celor două programe de asistență financiară succesive UE/FMI/BM; îmbunătățirea situației finanțelor publice, astfel că procedura de deficit excesiv a fost abrogată în luna iulie 2013, menținerea ritmului dereglementării prețurilor la energie, îmbunătățirea absorbției fondurilor europene, continuarea reformei în domeniul sănătății sau consolidarea mediului de afaceri.

Comisia a considerat că, în pofida progreselor realizate, România trebuie să continue reformele într-un număr important de domenii și să implementeze integral condiționalitățile stabilite prin programul de asistență financiară convenit cu UE/FMI/BM.


Recomandări specifice de țară 2013

Consiliul European de vară din 27-28 iunie 2013 a andosat pachetul de recomandări specifice de țară 2013, stabilind ca prioritate, pentru perioada 2013-2014, implementarea reformelor structurale pentru reluarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă.

În acest context, majoritatea statelor membre UE au primit recomandări pentru implementarea măsurilor active de ocupare a forței de muncă, reformarea sistemelor de educație și formare profesională, îmbunătățirea participării pe piața muncii, inclusiv pentru persoanele dezavantajate, înscrierea finanțelor publice pe o traiectorie sănătoasă, consolidarea cadrelor bugetare naționale și crearea unor sisteme de impozitare sustenabile, stimularea investițiilor la nivelul întreprinderilor, concomitent cu promovarea unei concurențe crescute pe piețele de produse și servicii și continuarea reformelor în domeniile pensiilor și sănătății.

La 31 martie 2013 a expirat Decizia 2011/288/UE privind acordarea României de asistență financiară preventivă pe termen mediu. Din acest motiv România a primit mai multe recomandări specifice de țară (în comparație cu anii anteriori când a beneficiat de o singură recomandare și anume, implementarea acordului de tip preventiv), cu referire la următoarele domenii: macroeconomie, sănătate, piața muncii și incluziunea socială, educație, administrație publică, mediul de afaceri și stimularea investițiilor private în cercetare și inovare, industriile de rețea.

Documentul de analiză al Comisiei Europene a menționat și aspectele pozitive înregistrate de România în perioada 2012-2013: reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB, în termeni ESA; onorarea, în mare măsură, a angajamentelor privind cel de-al treilea pachet legislativ privind piața internă a energiei, respectiv din domeniul transporturilor; respectarea angajamentelor privind emisiile de gaze cu efect de seră, respectiv a acelora privind sursele regenerabile de energie.


 

Recomandări specifice de țară 2012

În iunie 2012, Consiliul European de vară a andosat o serie de recomandări specifice fiecărui stat membru, marcând astfel încheierea celui de-al doilea Semestru european.

În baza evaluării implementării PNR 2011-2013, Comisia Europeană a considerat că progresele înregistrate în domeniile-cheie ale reformelor structurale au fost inegale, însă satisfăcătoare în ansamblu, fiind necesară intensificarea eforturilor pentru reformarea sectorului energetic, restructurarea întreprinderilor de stat și creșterea absorbției fondurilor structurale, precum și continuarea aplicării unor politici fiscale sănătoase.

În concluzie, recomandarea Comisiei Europene pentru România a vizat, ca și în 2011, implementarea riguroasă a măsurilor specificate în Memorandumul de Înțelegere semnat de România și Uniunea Europeană la 23 iunie 2009, respectiv 29 iunie 2011, cu completările ulterioare la acesta.


Recomandări specifice de țară 2011

În iulie 2011, Consiliul UE a încheiat primul Semestru european prin adoptarea unei serii de recomandări specifice fiecărei țări. Recomandările s-au bazat pe analiza realizată de către Comisia Europeană asupra Programelor Naționale de Reformă și a Programelor de Stabilitate, respectiv de Convergență ale statelor membre UE, care prezentau planurile acestora privind politicile economice, fiscale și de reforme structurale.

Recomandarea Comisiei Europene pentru România a vizat implementarea riguroasă a măsurilor specificate în Memorandumul de Înțelegere semnat de România și Uniunea Europeană la 23 iunie 2009, respectiv 29 iunie 2011, cu completările ulterioare.

Pentru mai multe informații: http://ec.europa.eu/info/strategy/european-semester/european-semester-timeline/eu-country-specific-recommendations_ro.

DSE, actualizat septembrie 2019