Discursuri

Discursul Ministrului afacerilor externe, Ramona N. Mănescu la deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomației Române

Vorbitor: 
Ramona N. Mănescu, ministrul afacerilor externe
Data: 
26.08.2019
Eveniment: 
Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române
Locaţia: 
Bucureşti, Hotel Radisson Blu

 

Diplomația României: repere şi noi perspective

 

Domnule Președinte al Senatului,

Doamnă Vicepreședinte a Camerei Deputaților,

Stimați membri ai Parlamentului,

Stimați membri ai Guvernului României,

Doamnelor și domnilor ambasadori și consuli generali ai României,

Doamnelor și domnilor ambasadori acreditați la București,

Stimați reprezentanți ai corpului diplomatic al României și ai corpului diplomatic la București,

Domnilor europarlamentari,

Onorată audiență,
 

Nu aș putea începe fără a evidenția, cu tristețe, că de la ultima Reuniune Anuală a Diplomației Române, ne-a părăsit Mihnea Constantinescu, unul dintre diplomații de marcă, un om desăvârșit și un mentor.

Oameni ca domnul ambasador Constantinescu au construit o instituție monument al serviciului public și, ca respect pentru munca lor în diplomație, trebuie să căutăm, cu și mai multă determinare, excelența în susținerea intereselor statului.

Aș vrea, să vă invit acum, să păstrăm un moment de reculegere în memoria colegului nostru.

***

Vă mulțumesc.

Am preluat recent fotoliul de Ministru al afacerilor externe, o sarcină care mă obligă și mă onorează. Am avut ocazia să cunosc nivelul de înalt profesionalism și dedicație al personalului Ministerului de Externe, atât din Centrală, cât și din exterior.

Mai întâi de la distanța impusă de funcția de europarlamentar, apoi ca Ministru. Acum, ca reprezentant și purtător de mesaj al muncii pe care dumneavoastră o depuneți.

În timpul scurt scurs de la instalare am avut deja prilejul să vă întâlnesc, să discut cu mulți dintre dumneavoatră, să vă aud propunerile și sper ca în marja acestei reuniuni să le aprofundăm și să le dezvoltăm.   

Vă mărturisesc profundul meu respect pentru activitatea pe care o depuneți în slujba României.

Sunteți un corp de elită al statului român și România este mândră și se poate  baza pe munca și seriozitatea dumneavoastră.

Întâlnirea de astăzi nu este doar un moment de auto-analiză a Ministerului Afacerilor Externe.

Este și o oportunitate de examinare a imaginii noastre în percepţia altora: invitaţi străini, alte instituţii, mass-media, mediul de afaceri şi chiar publicul larg.

Reuniunea din 2019 a Diplomației Române diferă de cele anterioare.

Perioada scursă din 2018 până acum este profund marcată de Preşedinţia Română a Consiliului Uniunii Europene.

Președinția a generat, în mod incontestabil, rezultate remarcabile și o imagine pozitivă cu care ne mândrim.

Și nu mă pot gândi la o șansă mai bună de a ne fi onorat potențialul ca țară!

Este un succes care demonstrează capacitatea instituțională, de concept , de organizare, de bilanț și viziune, de strategie şi de tactică, pe care România le-a dovedit.

Acest succes s-a reflectat vizibil în plan extern.

Diplomații au avut un rol central în această Președinție!

Și vă felicit pentru că ați reconfirmat: instituţia diplomaţiei nu este doar o purtătoare de mesaje externe.

Ea a reușit să genereze modificări în bine.

Contribuim nu doar la conturarea unui profil adecvat pentru România în lume, dar, așa cum am demonstrat în primele șase luni ale acestui an, contribuind semnificativ la  consolidarea cooperării în interiorul Uniunii Europene.

În același timp, astăzi avem și o perspectivă mult mai amplă, a celor 30 de ani de evoluție democratică și liberă a României, marcați, evident, de transformări profunde, inclusiv în plan extern.

În aceste trei decenii, misiunea nobilă, dificilă dar şi discretă a diplomaţiei române,  a fost tocmai aceasta: preluarea aspirațiilor societății noastre, ba chiar a căutărilor ei iniţiale, impulsionarea transformărilor în direcţia corectă și materializarea lor prin ancorarea ireversibilă în comunitatea europeană și euroatlantică.

Bunăstarea și felul de viaţă pe care majoritatea cetăţenilor României îl au astăzi, alături de securitatea în care trăim, sunt rezultatul unei transformări profunde.

Succesul transformării radicale a țării noastre este și succesul diplomației române.

În acest proces, factorul extern şi cel intern s-au întreţesut adesea, oferind reperele şi perspectivele noastre. De aceea croim o politică externă și un instrumentar adecvat de relații internaționale pentru a sprijini aspirațiile României în acest domeniu.

Astăzi, ne bucurăm cu adevărat de prosperitate, de libertate, de democrație, de conectivitate energetică și digitală, de o circulație fără precedent a informației, a cetățenilor și a capitalului, ceea ce ne permite aprecierea deplină a diversităţii europene şi înţelegerea importanţei cooperării internaţionale.

Acestea sunt valorile fundamentale pe care diplomația românească trebuie să le promoveze peste tot în activitatea sa, împreună cu aliații noștri din NATO, împreună cu  partenerii din Uniunea Europeană, cu statele care gândesc la fel pe toate meridianele..

Trebuie să ne angajăm în dialogul la nivel global pentru ca aceste valori să fie promovate de la nivel bilateral la nivel multilateral. Să se regăsească tot mai des în viața de zi cu zi a oamenilor de pretutindeni.

Succesele noastre şi ale comunităţii de care aparţinem nu trebuie considerate un câştig permanent și asigurat. Ele nu trebuie să ne depărteze atenţia de la conflicte şi inegalități,

de la riscuri şi amenințări transnaționale, de la anxietăţile naționale sau internaţionale care nu încetează să ne preseze.

Societatea noastră trebuie să fie pregătită pentru a gestiona cu bine aceste provocări.

Cu atât mai mult într-un timp al incertitudinii și al reașezării globale, diplomaţia are un rol vital  în consolidarea rezilienţei.

Succesele sunt întotdeauna uşor de gestionat şi comunicat.

Rostul nostru însă, în aceste zile, este să împărtășim evaluări și analize venite din toate colțurile lumii, să fim proactivi  în a găsi oportunităţi, să oferim soluții de gestionare a incertitudinilor, şi să ne consolidăm bazele succeselor viitoare.

În acest context, mă bucur în mod deosebit că avem astăzi, alături de noi, parteneri de încredere ai României, ce reprezintă ţări vecine cu poziții şi interese comune, precum Bulgaria și Republica Moldova.

De asemenea, mă bazez pe rolul special al ambasadorului Ischinger, coordonatorul prestigioasei Conferinţe de securitate de la München.

Este un eveniment ce contribuie semnificativ la înţelegerea turbulenţelor prin care trecem şi vom mai trece, precum și la menținerea vie a atenţiei noastre.

Îmi doresc ca la viitoarele întâlniri de la München, să putem auzi mai clar și mai puternic vocea României, mai ales ținând cont de rolul substanțial pe care România îl are în arhitectura securității, atât la Marea Neagră, cât și în NATO.

***

Ne dorim pentru România şi cetăţenii ei, dezvoltare economică, pacea socială, bogăție culturală.

Însă nu putem vorbi despre toate acestea, fără a vorbi despre securitate.

Securitatea pe care o avem astăzi, alături de aliaţi şi parteneri cu valori comune, nu trebuie considerată niciodată ca fiind de la sine înțeleasă. Securitatea nu este nici un dat, nici un privilegiu. Este efectul acțiunilor noastre. Cu toţii avem un rol în apărarea ei.

Pentru dumneavoastră, ca diplomaţi, obiectivul de realizare a securităţii României este intrinsec acţiunii diplomatice.

Orice discuție despre securitate pornește de la riscurile şi ameninţările cărora trebuie să le răspundem.

Iar riscurile sunt într-o formă continuă și într-o continuă schimbare a naturii, a formelor și a canalelor de propagare.

În acest context, consider că România trebuie să fie o voce mai clară, mai articulată şi, în acelaşi timp, de ce nu, mai sofisticată în cadrul NATO şi al UE, pentru o înţelegere comună a obiectivelor şi mai ales, a amenințărilor comune.

Pentru securitatea noastră este nevoie de acțiune strategică comună, iar pentru aceasta, trebuie mai multă convergenţă a acestei culturi de securitate.

Cu consecvență, trebuie să căutăm susținere cât mai largă pentru narativul nostru strategic și securitar.

România trebuie să valorifice parteneriatele și relațiile strategice, în primul rând cu SUA şi cu principalele state europene: cu Franța, cu Germania, cu Marea Britanie, însă nu trebuie să neglijăm  flancul estic, parteneriatele strategice cu Polonia şi cu Turcia, care ne rămân şi ele un reper în misiunea pe care o avem de a sprijini strategia de securitate.

A fost un exercițiu foarte bine condus, în plan transatlantic și european, pe durata Președinției.  Nu trebuie să-i punem punct, trebuie dimpotrivă, să continuăm și să fructificăm rezultatele obținute.

La 12 ani de aderare, am trecut cu bine examenul european de maturitate.

În ciuda neîncrederii, am livrat rezultate pentru România și pentru Uniunea Europeană. Am demonstrat că se poate, am demonstrat că putem să fim foarte bine în prima linie a politicii europene, deși premisele de la care am pornit, nu au fost în niciun caz favorabile României

Provocările nu se termina însă aici.

În  contextul unei condiții foarte complicate  generate de BREXIT și de amânarea momentului, România trebuie să continue buna cooperare cu Marea Britanie, inclusiv în perspectiva adaptării parteneriatului nostru la noi cerințe și oportunități.

Foarte important: românii noștri din Marea Britanie trebuie să știe că punem acest parteneriat și în slujba lor, că le vom apăra drepturile pe care le au ca  cetățeni europeni.

Parteneriatul Strategic cu SUA și capacitatea aliată în NATO rămân piloni ai securității noastre, în condițiile în care provocările în regiunea Mării Negre se manifestă în grade și forme diferite, dar se manifestă continuu.

La nivelul NATO, diplomația trebuie să se concentreze pe modernizarea opțiunilor de răspuns ale Alianței, inclusiv în fața amenințărilor plasate sub pragul Articolului V.

NATO este mai actual ca oricând, iar datoria noastră, ca aliați de încredere, este să contribuim la exersarea solidarității în fiecare moment.

La nivelul UE, accentul trebuie să vizeze abordarea integrată a instrumentelor de care dispunem, atât pe dimensiunea hard, cât și pe dimensiunea soft.

Dezbaterile despre Uniunea Apărării vor continua, cu siguranță, alături de progrese foarte concrete în Politica Europeană de Securitate şi Apărare. Mai mult, acestea fiind sprijinite de noi, chiar pe durata Preşedinţiei române a Consiliului UE.

România trebuie  să rămână implicată și trebuie să rămână activă inclusiv pe acest palier. Trebuie să ne asigurăm că deciziile care se iau în acest sens la nivelul UE sunt cele adecvate priorităţilor strategice comune şi vremurilor viitoare.

Trebuie să evităm, cu orice preț, ca aceste evoluţii să genereze costuri politice concrete chiar mai mari decât beneficiile lor viitoare.

Ca de fiecare dată, România poate fi un factor de echilibru și de dialog, pentru a asigura complementaritatea dintre cele două alianțe, între ce se întâmplă la nivelul NATO și la nivelul UE în domeniul apărarii.

În acest sens, atribuţiilor tradiţionale ale Ministerului Afacerilor Externe li se adaugă nevoia unei activităţi de apărare a imaginii, identității și valorilor noastre,
limba și istoria României, viziunea între locul și rolul țării noastre în lumea contemporană, între aliați și parteneri,  totul printr-o cât mai bună și mai eficientă comunicare strategică.

Pentru că războiul informațional devine una dintre armele redutabile ale secolului nostru, trebuie să dezvoltăm mecanismele de evoluție și prezervare a imaginii și prestigiului României.

Sunt teme despre care sunt convinsă că vom discuta şi cu domnul Ministru Nicolae Popescu, din Republica Moldova.

Ele prezintă interes pentru guvernele și societățile noastre, pentru transformările şi perspectivele pe care fiecare le avem atât pentru România, cât şi pentru Republica Moldova.

Sunt deosebit de onorată că dânsul a acceptat invitaţia noastră în acest moment, pentru că relaţiile noastre rămân primordiale pentru orice Ministru român al afacerilor externe.

România este alături de Republica Moldova în eforturile sale de integrare europeană, de reformare a statului și a societății, toate acestea în acord cu voința cetățenilor moldoveni.

***

Distinsă audiență,

Modul de acţiune pentru a promova politica externă, locul și rolul României în instituțiile internaționale, opțiunile și interesele sale face obiectul unei adaptări continue.

Dacă avem nevoie de un organism militar și de securitate adaptat amenințărilor contemporane, avem nevoie și de o diplomație dezvoltată, profesionistă și capabilă să prevină amplificarea acestor amenințări sau concretizarea riscurilor la adresa țării noastre.

Instrumentul diplomatic trebuie consolidat și profesionalizat continuu, în funcție de ceea ce se întâmplă în acest moment la nivel global..

Diplomația economică, la rândul ei, are repere bine cunoscute de dumneavoastră, dar şi noi perspective. Vorbim de un nou mediu internațional, în care conectivitatea dictează tendințele.

Această conectivitate, definitorie pentru societățile noastre globalizate şi pentru viitorul lor, este un stimulent al creșterii economice.

Impactul, așadar, este multi-dimensional: mediu de afaceri, energie, transport, cercetare şi inovare și nu în ultimul rând, cultură şi relații inter-umane.

Prosperitatea noastră depinde, în mare măsură, de abilitățile diplomației economice, astfel încât globalizarea să acționeze în favoarea noastră și să valorificăm acest curs contemporan al lumii în care trăim.

Trebuie să avem curajul să fim mai activi în conversația care are loc în acest moment la nivel internațional despre cum facem globalizarea să genereze mai multe beneficii și mai  multă bunăstare.

Fără prosperitate și dezvoltare larg împărtășite, provocările vor fi din ce în ce mai mari.

Promovarea rolului esențial al multilateralismului rămâne de maximă actualitate, mai ales pe fondul apariției unor tendințe ale politicilor de putere, o tendință de relansare a unor forme noi de dominație și sfere de putere, ba chiar unor formule selective de concert al marilor actori care doresc să domine reașezarea lumii.

Metoda comunitară și experiența pe care o avem cu Uniunea Europeană de a negocia și de a găsi compromisuri, așa cum am văzut-o și am exercitat-o și noi în timpul Președinției, este o bună lecție învățată, aceea că statele mici și mari își pot armoniza interesele și pot prospera împreună, în virtutea principiului egalității suverane.

De asemenea, acum, la împlinirea a 80 de ani de la Pactul Ribentropp-Molotov și 30 de ani de la prăbușirea Zidului Berlinului, când tocmai am comemorat ziua europeană a victimelor regimurilor totalitare, trebuie să spunem foarte clar că aceste orori nu trebuie să se mai întoarcă niciodată, că acest comportament este inacceptabil pentru un stat, al secolulului 21!

Metoda multilaterală trebuie adaptată, dar nicidecum abandonată.

Mai mult ca niciodată, modelul UE trebuie promovat și susținut ca alternativă la exacerbarea jocului de sumă nulă în politica globală.

Nu putem avea securitate, nu putem avwa pace, dezvoltare economică, prosperitate sau solidaritate internaţională, fără abordări multilaterale consecvente.

Prezența noastră în organizații precum ONU, Consiliul Europei,  OSCE și eforturile pentru aderarea la OCDE, trebuie să reprezinte atât o contribuție a noastră la misiunea acestora, cât și un mijloc de a menține și de a realiza agenda de politică externă a României, integrată și conectată la tendințele, evoluțiile și perspectivele globale, un vehicul de realizare a intereselor României de politică externă.

Vreau să subliniez în mod deosebit aderarea la OCDE, un obiectiv în jurul căruia diplomația noastră trebuie să-și arate, încă o dată, competența și pasiunea.

Cooperarea regională este, la rândul ei, unul dintre mijloacele prin care trebuie să urmărim obiective economice pragmatice sau prin care putem contribui la crearea unor medii regionale favorabile dezvoltării noastre economice.    

De aceea, vom investi mai departe eforturi şi resurse în orientarea cooperării regionale spre rezultate concrete şi proiecte specifice, fie că vorbim despre vecinătatea vestică, fie că vorbim de vecinătatea estică, fie că vorbim de Balcanii de Vest, de regiunea extinsă a Mării Negre, de Orientul Mijlociu, de Africa de Nord sau spaţii mai îndepărtate precum Asia Centrală, Asia de Sud Est, America de Sud sau chiar zona Pacificului.

În regiunea noastră, am demonstrat capacitatea de a crea politici și a impune concepte și instrumente noi, care împletesc interesele strategice ale României.

Trilaterala Polonia-România-Turcia,  formatul statelor cu aceeași gândire, preocupări și interes – București 9 – în cadrul NATO sau Inițiativa celor Trei Mări, care demonstrează instrumentarul modern pe care-l cunoaștem și îl utilizăm eficient, capacitând interesul și susținerea partenerilor și aliaților noștri din regiune,pentru asemenea proiecte.

Rolul nostru în a promova Inițiativa celor Trei Mări  a confirmat capacitatea noastră proactivă și în domeniul infrastructurii și al conectivității regionale.

Promovarea de infrastructuri noi, fluxuri energetice noi, fluxuri digitale cât mai libere, în cooperare cu partenerii noștri consacrați și nu numai, alături de deschiderea de către noi piețe și oportunități, sau repere esențiale pentru activitatea diplomatică.

Îmi propun ca diplomația energetică în sine să fie parte majoră a activitatății și acțiunii misiunilor României.

Energia este unul dintre reperele abordării noastre strategice și trebuie să ne asiguram că interesele noastre, pe termen mediu și lung, sunt protejate.

Noile perspective în domeniul digitalului, al tehnologiei şi cercetării impun adaptarea eforturilor noastre, inclusiv cele diplomatice acestor noi realități și evoluții contemporane care creează deopotrivă oportunități pe care noi trebuie să le valorificăm pentru o dezvoltare durabilă și pentru prosperitatea economică a cetățenilor noștri.

Este deci, nevoie de conectare activă şi sprijin pentru relaţiile cu alte state cu accent puternic pe inovarea tehnologică, cercetare internaţională și transfer și import de tehnologie.

Un punct esențial al integrării noastre și al conectării potențialului nostru la fluxurile internaționale este, incontestabil, relansarea și adaptarea continuă a elementelor ce constituie atractivitatea noastră ca partener credibil, loial și de valoare.

Diplomația publică, ştiinţifică și culturală este o soluție durabilă pe care nu trebuie să o  abandonăm.

Proiecte de anvergură, precum Sezonul Cultural România-Franța sau Europalia, pe care îl vom lansa curând, au ca vocație reînnoirea imaginii țării noastre și a legăturilor pe care deja le avem cu partenerii noștri, cu ecouri multiple mai ales prin corelarea cu prestigiul adus de exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE.

La capitolul percepții, nu ne putem raporta doar la partenerii noștri, la aliații noștri dar trebuie să ne raportăm cu multă atenție și multă dăruire la comunitatea românească din afara granițelor.

Ea trebuie să aibă convingerea și dovada atenției pe care statul român i-o acordă.

Trebuie să știm comunitatea românească din fiecare dintre statele în care sunteți acreditați, trebuie să avem un dialog permanent cu ei, pentru că această comunitate este o parte intrinsecă a României pe care o reprezentăm cu toții.

De asemenea, consolidarea colaborării între rețeaua consulară și comunitatea românească este esențială, în această următoare perioadă, pentru organizarea Alegerilor Prezidențiale din luna noiembrie.

Dialogul ne permite identificarea din timp a provocărilor punctuale, iar mulți șefi de misiuni au inițiat deja consultări cu cetățenii români din străinătate.

Vă felicit pentru asta și vă încurajez să continuați în acest fel!

Am deplină încredere în capacitatea fiecăruia dintre dumneavoastră de mobilizare și de obținere a rezultatelor foarte bune în acest demers.

Activitatea consulară în serviciul cetățenilor români, alături de creativitatea proiectelor culturale pe care dumneavoastră le propuneţi, destinate menținerii legăturii cu cetățenii români din afară, trebuie să fie în continuare prioritare.

Pentru colegii din Centrală, cu activitate în minister, mai ales compartimentele de sprijin al activității diplomatice, contează foarte mult să  reușim să răspundem pozitiv și în timp solicitărilor venite din partea misiunilor, în așa fel încât să putem avea o activitate de reprezentare eficientă și de impact.

Uneori aceste activități sunt, să spunem clar, îngreunate sau limitate de probleme birocratice-administrative.

Am demonstrat că putem gestiona mecanismul administrativ uriaș și complex al unei președinții a Consiliului Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că avem capacitatea profesională și logistică de a susține concret și la timp activitățile misiunilor noastre diplomatice.

MAE nu poate fi mai complicat decât Consiliul Uniunii Europene.

Evocând reperele anului 2019 pentru diplomația noastră, nu putem ignora dimensiunea simbolică a acestei perioade, care spune la fel de multe și despre valorile noastre, nu doar despre istoricul ultimilor ani.

Vreau să remarc că discuția despre valori nu este un exercițiu filosofic sau strict simbolic.

Timpurile actuale impun acțiune pentru apărarea și re-afirmarea valorilor.

Nu putem neglija percepția conform căreia modelul democrației liberale face obiectul contestării din exterior așa cum face obiectul îndoielilor, interpretărilor și relativizării valorilor fundamentale din interior și aici nu vorbesc doar de România, ci de foarte multe state, chiar din Uniunea Europeană

Încrederea cetățeanului în instituțiile democrației liberale este de multe ori sub asediu,  iar responsabilitatea noastră ca oameni ai serviciului public este să punem încrederea și competența acolo unde astăzi există prea multă îndoială și prea multă incertitudine.

Acest lucru este cu atât mai important în relația cu tinerii, mereu mobili și foarte buni cunoscători ai tehnologiei, care așteaptă repere și susținere din partea unor instituții esențiale ale statului asa cum este Ministerul Afacerilor Externe.

***

Onorată audienţă,

Într-un timp al incertitudinilor, diplomația noastră trebuie să caute şi să cultive certitudini,

rămânând totodată atentă la fluiditatea contextelor în care acţionează şi la consecinţele acesteia.

Construcţia noastră este un continuum. Ea nu se încheie la o anumită zi din an și apoi ne oferă o bine-meritată vacanță.

Construcţia noastră trebuie să continue pe reperele menţionate, puse în aplicare la niveluri multiple: de la bilateral la multilateral, de la parteneriate strategice la noi parteneri sau chiar la primele etape ale unor relații bilaterale, așa cum a fost cazul României în ultimii ani, acolo unde am stabilit noi relații bilaterale în zone îndepărtate.  

Vom discuta mult cu dumneavoastră în aceste zile despre evaluarea Preşedinţiei Consiliului UE.

Personal, consider că succesele Președinției trebuie să vă fie îndrumar pentru viitor, precum și o invitație de a continua cu aceeași ambiție și cu aceeași hotărâre.

Vreau să mulțumesc în mod special domnului Ministru delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, pentru energia, perseverența și determinarea cu care a făcut din Președinția Consiliului o carte de vizită pentru diplomația românească, alături, evident, de întreaga echipă de la Bruxelles, întreaga echipă din Centrală și toți reprezentanții noști în exterior.

Tot ceea ce am obținut, însemnând inițiative, credibilitate sau expertiză, trebuie continuat pentru noi progrese în toate domeniile în care România are un interes național.

Mă gândesc aici la adaptarea Parteneriatului Estic, pentru a raspunde bine aspirațiilor Republicii Moldova de exemplu, la viitorul relațiilor UE cu regiunea Mării Negre, la extinderea UE în Balcanii de Vest, la relația UE-Turcia, respectiv a Asiei Centrale, la relația cu China, la parteneriatul cu Africa, la rolul UE în plan global inclusiv prin prisma conexiuni strânse dintre securitate și dezvoltare sau a angajamentului nostru în favoarea multilateralismului.

Vă cer de aceea să ne gândim cu toţii, în dezbaterile noastre la această reuniune şi în perioada imediat următoare, care sunt lecțiile învățate.

Vă cer mai ales, să ne gândim care sunt beneficiile tuturor în  demersurile diplomatice din ultimul an, cum putem să le valorificăm inteligent şi clar aplicat, cum putem crește eficiența acțiunilor noastre: ce teme prioritare dorim să promovăm, ce proiecte concrete dorim să susţinem în continuare, ce pârghii de acţiune și ce procese, ce contacte trebuie cultivate la fel de intens ca în ultimul an, pentru că tot ce s-a făcut, să fie pe deplin meritat.

Am avut inițiative de politică externă pregătite multi-anual, în care s-a investit foarte mult, inclusiv sub aspectul resurselor financiare din bugetul public.

Cred că trebuie să capitalizăm pe mai departe și cred că putem extrage încă noi beneficii pentru a justifica aceste investiţii făcute, dincolo de atingerea obiectivelor imediate.

Am dovedit că putem fi o diplomaţie de anvergură europeană şi globală și de acum trebuie să investim atent, inteligent eficient, pentru a ne păstra aceeaşi anvergură pentru a confirma durabil buna reputaţie dobândită pe merit.

 

Cred că trebuie să făcem mai mult, să facem mai bine, pentru că este evident pentru toată lumea că diplomația românească are resurse infinite.

Vă mulţumesc!

Alte articole pe aceeaşi temă